Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se incapataneaza sa-si bata joc de dosarul Revolutiei din decembrie 1989. Nu o spunem noi, ci judecatorii Mihail Udroiu (foto 1) si Lia Savonea (foto 2) de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cei care la 14 iunie 2024 au pus in vedere Parchetului General sa spuna daca isi ia inapoi rechizitoriul intocmit de procurorul Catalin Ranco Pitu (foto 3) – fost sef al Sectiei Parchetelor Militare din PICCJ, intre timp pensionat – sau insista sa mentina solutia de trimitere in judecata a cauzei.

Astfel, cei doi magistrati supremi au admis contestatiile formulate atat de catre cei trei inculpati din dosar (fostul presedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican-Voiculescu si generalul Iosif Rus, fost sef al Aviatiei Militare), cat si de catre numeroase parti civile impotriva incheierii din 25 octombrie 2023, prin care judecatorul Ionel Besu de la Curtea de Apel Bucuresti constatase regularitatea rechizitoriului, dispunand inceperea judecatii pe fond.

Spre deosebire de judecatorii Udroiu si Savonea, presedinta completului de judecata, Elena Barbu (foto 4), a facut opinie separata, sustinand ca dosarul nr. 1687/1/2022 nu trebuie restituit Curtii de Apel Bucuresti, ci trebuie trimis pe camera preliminara (in prima instanta) Inaltei Curti, data fiind calitatile detinute de catre Iliescu si Voican-Voiculescu in decembrie 1989. Mentionam ca initial completul a fost alcatuit din Elena Barbu si Mihail Udroiu, Lia Savonea intrand in complet de divergenta.

Revenind la opinia majoritara: Mihail Udroiu si Lia Savonea arata ca desi s-a mai trezit o data cu rechizitoriul restituit definitiv de catre ICCJ in camera preliminara (la 10 noiembrie 2021, cand magistratii supremi Rodica-Aida Popa si Dan-Andrei Enescu au mentinut incheierea din 21 mai 2021 a judecatoarei ICCJ Florentina Dragomir – click aici pentru a citi), Parchetul General (mai precis, acelasi procuror de caz Catalin Ranco Pitu, adaugam noi) nu a inteles sa remedieze neregulile descoperite de catre instanta suprema, ci doar a reformulat actul de acuzare si a adaugat pasaje fara relevanta (ca, de exemplu, paragrafele referitoare la evenimentele din decembrie 1989 de la Sibiu). De asemenea, nici inainte de prima restituire, nici acum Parchetul Inaltei Curti nu s-a obosit sa clarifice acuzatiile aduse celor trei inculpati, acuzati de infractiuni impotriva umanitatii (art. 439 Cod penal). De aceea, lucratura lui Ranco Pitu arata mai degraba a tratat de istorie decat a rechizitoriu, adauga Inalta Curte.

„Procurorul foloseste aceleasi formulari imprecise, generale si contradictorii atunci cand releva perioada in care s-a realizat pretinsa activitate infractionala a membrilor CFSN. (...) Interventiile sporadice ale procurorului cu privire la faptele pentru care s-a dispus retrimiterea in judecata a inculpatilor, pe langa faptul ca au facut abstractie de hotararea judecatoreasca sus iterata (n.r. incheierea judecatorilor Aida Popa si Dan Enescu), definitiva si de plano obligatorie pentru orice alt organ judiciar, se inscriu mai degraba in sfera unor digresiuni de ordin istoric – improprii ab initio exercitiului functiilor judiciare in procesul penal”, subliniaza ICCJ.

Incheiem, mentionand ca rechizitoriul nr. 11/P/2014 din 29 iulie 2022 al procurorului Catalin-Ranco Pitu a fost confirmat de catre Procurorul General de la acea vreme, Gabriela Scutea (vezi facsimil).

De asemenea, judecatorii Elena Barbu, Mihail Udroiu si Lia Savonea au fixat urmatorul termen al cauzei nr. 1687/1/2022/a2 pentru 20 septembrie 2024. Atunci ar trebui sa stim daca PICCJ insista sa se faca de ras pana la capat in instanta.

Redam principalele pasaje din incheierea privind iminenta restituire a rechizitoriului Revolutiei la parchet:

„C. Cu privire la neregularitatea rechizitoriului nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Parchetelor Militare

Inalta Curte apreciaza ca se impun a fi facute o serie de precizari prealabile relative la cererile si exceptiile invocate in calea de atac a contestatiei dupa cum urmeaza:

a. In cauza nu se impune a fi realizata o abordare analitica a fiecaruia dintre argumentele aduse de parti in sustinerea neregularitatii actului de sesizare, urmand sa analizeze holistic acele motive de ordin peremptoriu care justifica incidenta acestei sanctiuni specifice rechizitoriului, care il face inapt sa investeasca in mod legal instanta de judecata;

b. Urmarirea penala a fost efectuata de parchetul competent fata de cadrul factual investigat, calitatea inculpatilor si faptele care formeaza obiectul acuzatiilor. Aceste premise sunt apte sa determine, asa cum s-a aratat mai sus, competenta de judecata a Curtii de Apel Bucuresti;

c. In mod temeinic a evaluat judecatorul de camera preliminara din cadrul Curtii de Apel Bucuresti cererile si exceptiile relative la suficienta materialului probator administrat in cursul urmaririi penale, subliniind ca, in conditiile realizarii unei descrieri neechivoce a acuzatiilor apte sa investeasca instanta, procurorul de caz este singurul in masura sa aprecieze in cursul urmaririi penale asupra necesitatii administrarii unei probe sau a efectuarii unui act procedural in vederea aflarii adevarului, precum si cu privire la suficienta probelor in acuzare;

d. Vatamarea adusa intereselor procesuale ale partilor civile Ciungan Adi-Aurel si Ciungan Maria este compensata prin participarea acestora in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si prin constatarea neregularitatii rechizitoriului pentru motivele expuse in continuare.

In schimb, Inalta Curte apreciaza ca in cauza exista patru motive care atrag constatarea neregularitatii rechizitoriului nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Parchetelor Militare, privind pe inculpatii:

1. Iliescu Ion, fost presedinte al Romaniei, (...) pentru savarsirea infractiunilor contra umanitatii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal;

2. Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului

Romaniei, (...) pentru savarsirea infractiunilor contra umanitatii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal;

3. gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviatiei Militare, (...) pentru savarsirea

infractiunilor contra umanitatii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal.

I. Neregularitatea rechizitoriului derivata din incalcarea dispozitiilor obligatorii ale incheierii judecatorului de camera preliminara prin care s-a dispus anterior restituirea cauzei la parchet

In considerentele incheierii nr. 288 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia penala, la data de 21 mai 2021 in dosarul nr. nr. 1045/1/2019/a1, definitiva prin incheierea nr. 15/C din 10.11.2021, pronuntata in dosarul nr. 1045/1/2019/a1 de Completul de doi judecatori de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care s-a dispus restituirea cauzei la parchet s-au retinut, in esenta, urmatoarele imprejurari apte sa atraga nelegala sesizare a instantei:

1. Pentru claritatea si consecventa expunerii (avand in vedere chiar complexitatea cauzei generata de multitudinea persoanelor care au suferit de pe urma faptelor imputate inculpatilor, mijloacelor de proba administrate si, nu in ultimul rand, natura acuzatiilor), se impunea ca descrierea faptelor sa se realizeze in mod unitar pentru fiecare inculpat, cu mentionarea tuturor elementelor care prezinta relevanta penala, a raportului de cauzalitate dintre actiunile inculpatilor si consecintele pretins a fi comise de fiecare dintre ei (decesul, vatamarea fizica, lipsirea de libertate unor persoane, cu mentionarea datelor de stare civila care sa le permita identificarea), indicarea mijloacelor de proba pe care se intemeiaza invinuirea si a volumelor de urmarire penala in care se regasesc, elemente importante pentru conturarea situatiei factuale retinute in sarcina persoanelor trimise in judecata atat sub aspectul laturii penale cat si a laturii civile. Lamurirea obiectului judecatii, prin indicarea concreta si corecta a tuturor datelor si elementelor probatorii ce prezinta relevanta penala (indiferent de complexitatea cauzei sau perioada indelungata in care s-a realizat urmarirea penala), este o atributie ce incumba procurorului, in calitate de titular al actiunii penale, in masura sa asigure legalitatea procesului penal, a aflarii adevarului si a caracterului echitabil al procedurii, in cadrul careia orice persoana trimisa in judecata trebuie sa cunoasca si sa inteleaga pe deplin cauza si natura acuzatiei formulate impotriva sa, pentru a avea posibilitatea sa isi construiasca o strategie de aparare corespunzatoare si eficienta in raport cu aceasta. Or, in cauza, aceasta obligatia nu a fost indeplinita in conformitate cu exigentele impuse de normele procedurale.

2. Desi se pretinde de catre parchet ca s-a remediat neregularitatea actului de sesizare cu privire la elementele care contureaza actiunile intreprinse de liderii civili si militari ai CFSN care au preluat puterea dupa plecarea lui Ceausescu Nicolae, in realitate, se fac doar anumite completari ale situatiei factuale, care sub anumite segmente se realizeaza in aceeasi expunere lipsita de precizie, claritate si coerenta, fara sa se raspunda integral solicitarii judecatorului de camera preliminara de a se indica contributia efectiva a fiecarui participant la savarsirea faptelor, legatura dintre activitatile retinute in sarcina fiecarui inculpat si rezultatul pretins a fi produs prin acestea, precum si probele care fundamenteaza aceste acuzatii, respectiv mijloacele de proba din care acestea rezulta.

In primul rand, judecatorul de camera preliminara a aratat ca mentiunile cu privire la faptele pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Iliescu Ion au fost realizate in maniera imprecisa, generala, incoerenta, nesistematizata si contradictorie in care a fost redactat si rechizitoriul, fara respectarea unui rationament juridic si a unei succesiuni logice a imprejurarilor factuale, prin extinderea continutului acuzatiei si prezentarea unor probe noi, dar care nu se regasesc in materialul probator aflat la dosar, ceea ce face dificila, in continuare, intelegerea acuzatiilor aduse acestui inculpat, mai ales in conditiile in care procurorul nu a raspuns unor cerinte esentiale, de a caror lamurire depindea in mod necesar decelarea limitelor si obiectului judecatii.

In esenta, s-a retinut ca:

i. procurorul foloseste aceleasi formulari imprecise, generale si contradictorii atunci cand releva perioada in care s-a realizat pretinsa activitate infractionala a membrilor CFSN ('organ de conducere care urma sa coordoneze activitatile desfasurate la nivelul intregii tari, inclusiv operatiunile militare)', mentionand ca: 'Incepand cu dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, intreaga forta militara a Romaniei (MApN, MI-DSS, Garzi Patriotice), s-a pus la dispozitia Consiliului Frontului Salvarii Nationale si a conducerii acestuia. [...] Conducerea CFSN a fost asigurata pana in data de 27 decembrie 1989, cand a fost constituit Biroul Executiv, de un grup restrans, format din inculpatii civili Iliescu Ion si Voiculescu Gelu-Voican, respectiv Brucan Silviu, gl.-lt. Stanculescu Victor Atanasie si gl.(r.) Militaru Nicolae (ultimii trei, decedati la momentul intocmirii actului de sesizare), grup care a exercitat, in mod direct, prerogativele puterii de stat si a luat decizii cu caracter politic si militar', fara a corela aceste elemente cu imprejurarile factuale retinute in sarcina inculpatilor, dupa remediere, unde se indica, ca repere temporale, perioada 22.12. – 30.12.1989.

ii. precizarile procurorului nu aduc vreo lamurire cu privire la perioada infractionala in care s-ar fi produs consecintele faptelor imputate inculpatilor, ci, dimpotriva, amplifica caracterul confuz al acuzatiilor atat sub aspectul laturii penale, cat si civile si nu permite stabilirea limitelor judecatii.

iii. mentiunile contradictorii din actul de remediere in legatura cu plasarea in timp a activitatilor desfasurate de factorii decizionali ai CFSN, grupare care 'in intervalul 22-27 decembrie 1989 [...] a fost un veritabil Guvern, bucurandu-se de autoritate deplina pe intregul teritoriu al tarii' face dificila, in continuare, intelegerea acuzatiilor aduse inculpatilor prin prisma atributiilor pe care le aveau in cadrul acestui organism ce a preluat prerogativelor puterii in stat in lipsa unui Guvern, constituit abia pe 30 decembrie 1989, in contextul numirii lui Voiculescu Voican Gelu ca vicepriministru al Guvernului, prin Decretul nr. 5/28.12.1989, publicat in M. Of. nr. 5/1989 si dobandirea, in mod oficial, a calitatii de presedinte CFSN de catre Iliescu Ion, la data de 26 decembrie 1989 (Monitorul Oficial, Partea i, nr. 4 din 27 decembrie 1989) si, nu in ultimul rand, stabilirea competentei instantei raportat la calitatea inculpatilor.

iv. parchetul realizeaza in actul de remediere aceeasi expunere deficitara si contradictorie care lasa loc echivocului, cu privire la acuzatia adusa inculpatului Iliescu Ion, sens in care, pentru a releva actiunile acestuia de dezinformare, care ar fi contribuit la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului concretizate in numeroase situatii de foc fratricid, reda din continutul actului de sesizare pasajele privind aparitiile televizate ale liderului CFSN, din data de 22.12.1989, orele 19:30 si din data de 23.12.1989, preluate ulterior si de presa centrala de la acel moment (Libertatea, Romania Libera, Scanteia Poporului si Tineretul Liber), institutii subordonate noii grupari politice, in care autorul comunicatului a facut referiri la existenta unor unitati securiste, special pregatite sa-l apere pe Ceausescu si care au inceput sa traga in populatie, la actiunile criminale ale unor bande de teroristi instruiti special pentru lupta impotriva maselor populare care actioneaza cu o cruzime fara precedent si in care solicita cetatenilor sa plece din piata si zonele palatului pentru a permite armatei sa patrunda in zona si comunica populatiei ca s-a luat cateva masuri la comandamentul militar, pe care le analizeaza din perspectiva continutului informatiilor transmise, fara a lamuri insa imprejurarile din care rezulta ca liderul gruparii a actionat in baza unei strategii puse la punct anterior, persoanele care au contribuit la realizarea acestor actiuni de dezinformare.

v. Aspectele relevate de procuror in actul de remediere privind existenta unui pact intre factorii de decizie ai M.Ap.N. (care au urmarit sa-si asigure impunitatea pentru actiunile de coordonare a represiunii existente pana la 22 decembrie 1989) si grupul reprezentat de inculpatul Iliescu Ion (pentru care a insemnat 'garantarea preluarii puterii politice, mentinerea la putere dar si legitimarea in fata poporului roman') referitor la desfasurarea unei ample activitati de inducere in eroare a cetatenilor romani, nu sunt sustinute in plan probator decat de declaratia martorului Roman Petre, persoana cercetata in cauza si fata de care s-a dispus o solutie de clasare. Prin urmare, parchetul nu raspunde solicitarilor Judecatorului de camera preliminara si nu aduce vreo lamurire cu privire la faptele imputate inculpatului Ion Iliescu pe acest segment al acuzatiilor. Astfel, pentru a descrie activitatile desfasurate de inculpatul Iliescu Ion care au contribuit si determinat instaurarea psihozei securist-teroriste si crearea premiselor pentru situatiile de foc fratricid, parchetul se limiteaza la a analiza continutul comunicatelor transmise direct la TVR (22 decembrie 1989 si 23 decembrie 1989), a publicatiilor din presa centrala (Comunicatul CFSN din 25 decembrie 1989 – 'Adevarul' –, Cuvantul rostit de Iliescu Ion, in calitate de presedinte la CFSN din 27 decembrie 1989 – 'Adevarul' si 'Romania Libera'), folosind aceleasi formulari generale, imprecise si adaugand elemente noi ce nu se regasesc in actul de sesizare, relevand ca: 'a acreditat ideea conform careia constituirea CFSN a avut loc in acele momente ale zilei de 22 decembrie 1989 (intervalul orar 17:00 – 19:00)', 'cu autoritatea de lider politico-militar al noii structuri care preluase puterea politica in stat, [...] folosindu-se si de postul national de televiziune, [...] a acreditat ideea existentei unor forte ale unitatilor de securitate special pregatite si fidele fostului presedinte Nicolae Ceausescu, care i-ar fi atacat pe revolutionarii aflati in fata fostului CC al PCR si pe cei care se aflau in sediul Comitetului Central', invocand ca element probator depozitia lui Maries Teodor, persoana audiata in calitate de martor intr-un alt dosar al Curtii Supreme de Justitie (dos. nr.23/1991), dar care nu este mentionata in considerentele ori citativul actului de sesizare, fara a arata, insa, in ce au constat, efectiv, actiunile inculpatului in exercitarea atributiilor de sef de stat si de Guvern ori presedinte al Consiliului Militar Superior in emiterea ordinele militare privind misiunile de lupta sau a dispozitiilor transmise de cadrele de conducere ale armatei (dupa ce au fost transmise notele telefonice 38 si 39 privind deplasarea fortelor militare spre anumite obiective) ce au condus la situatia de foc fratricid, trageri haotice cu munitie militara, etc.

vi. Prin mentiunile facute de parchet, in sensul ca inculpatul 'a avut reprezentarea faptului ca actiunile sale, care au vizat generarea si amplificarea psihozei securist-teroriste, erau apte sa aiba drept rezultat uciderea unor persoane, vatamarea integritatii fizice sau psihice, lipsirea de libertate, in mod nelegal, sau alte asemenea fapte inumane care cauzeaza suferinte mari sau vatamari unor persoane', s-a realizat o descriere care contureaza, in termeni clari si concisi, conduita subiectiva atribuita inculpatului Iliescu Ion in realizarea pretinselor actiuni ce compun latura obiectiva a faptelor ce ii sunt imputate, fiind in concordanta astfel si cu mentiunile din Sectiunea D, pag. 462, privind incadrarea juridica data faptelor imputate inculpatului, unde se releva de procuror intentia, ca forma de vinovatie. Precizarile parchetului in legatura cu cazul 'Trosca' sunt, in realitate, completari ale imprejurarilor faptice expuse in actul de sesizare ce contureaza activitatea infractionala imputata inculpatilor Iliescu Ion si Voiculescu Voican Gelu si se incearca o descriere a actiunilor realizate si de cel din urma inculpat pentru a complini neregularitatile din actul de sesizare sub acest aspect, insa mentiunile legate de 'acceptarea' de catre inculpati a conduitelor ilicite intentionate care au generat un grav caz de foc fratricid, in conditiile in care se retine ca au apartinut factorilor decizionali politico-militari (incluzandu-l si pe Voiculescu Gelu Voican), nu lamuresc acuzatia ce li se aduce din perspectiva formei de participatie (autorat sau complicitate), in sensul ca nu rezulta cu claritate daca au acceptat actiunile realizate de alte persoane (factori decizionali, fara a fi nominalizati) sau au contribuit la manipularea grava a opiniei 'dupa consumarea tragicului eveniment' (fara a se arata in ce constat in concret conduita inculpatilor).

vii. Expunerea procurorului din actul de remediere cu privire la rezultatul actiunilor inculpatului Iliescu Ion (de generare si amplificare a psihozei terorist-securiste), ce au ' determinat [...] producerea unor actiuni violente care au pus in pericol viata cetatenilor romani si au avut ca urmare uciderea unor civili si militari, atat in mun. Bucuresti cat si la nivelul intregii tari' savarsiri faptelor', este realizata tot intr-o maniera imprecisa si contradictorie si nu raspunde solicitarii Judecatorului de camera preliminara de a aduce lamuriri in legatura cu raportul de cauzalitate dintre actiunile concrete ale fiecarui inculpat si numarul real al persoanelor care au suferit acele vatamari grave.

viii. Potrivit dispozitiilor incheierii din 9 octombrie 2020 prin raportare la termenii imprecisi, generali, contradictorii sau la elementele incomplete ori eliptice de orice informatie in care s-a realizat expunerea privind numarul si identitatea persoanelor decedate (ori a succesorilor acestora), ranite, lipsite de libertate sau care au suferit vatamari psihice, in actul remediere ar fi trebuit sa fie redate, pentru fiecare inculpat in parte, numarul corect al persoanelor care au suferit vreo vatamare in urma actiunilor exercitate de acestia, cu datele de stare civila complete care sa permita identificare lor, astfel incat sa fie posibila stabilirea calitatii pe care o au in cauza (persoana vatamata sau parte civila), cuantumul determinat al pretentiilor si natura acestora (daune materiale si/sau morale), insa, in cuprinsul actului din 4 februarie 2021, nu s-a facut nicio mentiune cu privire la aceste chestiuni, remedierea constand, de fapt, in reluarea in parte, a datelor din continutul vol. II-IV, parte integranta din rechizitoriu, cu unele completari, adaugarea unor persoane ori omisiunea mentionarii altora, in aceeasi maniera la fel de incompleta care creeaza confuzie si afecteaza claritatea acuzatiei si nu permit o informare completa a acuzatului in legatura cu rezultatul actiunilor sale.

ix. Procurorul, fara a mentiona daca intelege sa suplineasca lacunele rechizitoriului constatate in aceasta privinta de Judecatorul de camera preliminara, cu referire si la datele statistice imprecise si care creeaza confuzii in legatura cu numarul total al persoanelor ranite inainte si dupa data de 22 decembrie 1989, reda in actul de remediere, in aceeasi maniera imprecisa si contradictorie, pe fiecare judet in parte, numele persoanelor decedate, ranite si lipsite de liberate, inclusiv a succesorilor acestora, relevand ca actiunile pretins infractionale ale inculpatului Iliescu Ion (deopotriva si ale celorlalti doi inculpati) au condus la decesul a 851 de persoane, ranirea a 2.156 si lipsirea de libertate a altor 487, date statistice care sunt diferite de cele prezentate, initial, in actul de sesizare si care se raporteaza de aceasta data la perioada 22.12. – 30.12.1989. Desi parchetul nu explica care sunt elementele ce au justificat aceasta diferenta a numarului victimelor fata de cele retinute initial in rechizitoriu, cu aceiasi consecventa, in expunerea din continutul actului de remediere intocmit la 4 februarie 2021, nu a indicat sau a indicat in mod incomplet datele care permit identificarea mai multor persoane vatamate / parti civile si / sau a succesorilor lor (...) (n.r. urmeaza o vasta enumerare de persoane), modalitate care afecteaza, in continuare, posibilitatea de determinare in mod neechivoc a obiectului judecatii, potrivit art. 371 din Codul de procedura penala.

x. Pentru a amplifica si mai mult lipsa de claritate si de precizie a modului de descriere a acuzatiilor penale formulate impotriva inculpatului Iliescu Ion (dar si impotriva celorlalti doi inculpati, intrucat numarul persoanelor decedate, vatamate, lipsite de liberate sunt prezentate ca fiind urmari imediate a pretinselor activitati infractionale pentru toti inculpatii), procurorul a omis enumerarea unora dintre persoanele decedate, ranite si lipsite de liberate, si/sau a succesorilor acestora mentionate in actul de sesizare din 5 aprilie 2019 (vol. II-IV) (...) si a adaugat alte persoane care nu se identifica in citativul rechizitoriului (...), fara a releva imprejurarile factuale noi si probele administrate care au justificat aceste 'omisiuni' / 'completari'.

xi. Parchetul desi nu s-a conformat solicitarii Judecatorului de camera preliminara de a proceda la prezentarea completa si corecta a datelor de identificare a persoanelor despre care se sustine ca au suferit o vatamare urmare activitatilor infractionale desfasurate de inculpati, subsumate continutului constitutiv al infractiunii prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Codul penal, adauga elemente noi in continutul acuzatiilor aduse inculpatilor, sens in care releva intr-o maniera generala, fara trimitere la elemente probatorii concrete, evenimente petrecute la UM 01512 Sibiu, care ar fi condus la lipsirea de libertate si supunerea la tratamente umilitoare a unui numar de 170 de persoane (pe care le enumera cu indicarea codului numeric personal), imprejurari factuale pe care le apreciaza ca fiind rezultatul psihozei securist-teroriste, generate, sustinute si amplificate de Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu si Rus Iosif. Precizarile parchetului referitoare le evenimentele petrecute la unitatea militara din Sibiu reprezinta nu doar o extindere nepermisa de lege, prin actul de remediere, a acuzatiilor aduse inculpatilor a Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu si Rus Iosif, avand in vedere ca din ansamblul probator a fost exclus dosarul nr. 207/P/2007, nefiind identificat niciun act procedural de reunire la dosarul nr. 11/P/2014, dar creeaza, in continuare, confuzie in stabilirea limitelor si obiectului judecatii si afecteaza dreptul acuzatilor de a cunoaste in concret faptele ce li se imputa in vederea realizarii unei aparari eficiente, intrucat aceste persoane despre care se pretinde ca au fost supuse la tratamente inumane se adauga la cele 487 (persoane lipsite de libertate) mentionate de procuror in rechizitoriu, fiind relevate pentru prima data in actul de remediere din 4 februarie 2021. Referitor la aceste elemente noi inserate in actul de remediere, desi reprezentantul Ministerului Public nu a putut oferi lamuriri daca persoanele enumerate sunt aceleasi cu cele ca fac obiectul dosarului nr. 200/P/2007, motivat de volumul mare al actelor de urmarire penala efectuate in cauza, Judecatorul de camera preliminara, procedand la examinarea actelor si lucrarilor ce compun acest dosar, constata ca toate persoanele despre care procurorul pretinde ca au fost lipsite de liberate in contextul evenimentelor din decembrie 1989, petrecute in incinta UM 01512 Sibiu si pe raza mun. Sibiu, au avut calitatea de parti vatamate in raport cu faptele imputate invinuitilor col.(r) Dragomir Aurel si cpt. (rez.) Toba Francisc;

xii. Procurorul nu a explicat in ce maniera a inteles sa remedieze neregularitatile din actul de sesizare cu privire la calitatea persoanelor care au aratat, in mod expres, ca nu doresc sa participe la proces in calitate de persoane vatamate si nu inteleg sa formuleze pretentii civile, constatate de Judecatorul de camera preliminara, limitandu-se la a arata ca parchetul nu a apreciat necesara audierea lor in cauza, ca martori, insa pentru a respecta exigentele legale cu privire la formularea acuzatiilor aduse inculpatilor au fost indicate ca victime in citativul rechizitoriului. Or, in contradictie cu aceasta afirmatie, procurorul, in expunerea privind persoanele care au suferit in urma activitatilor infractionale imputate inculpatilor, include si succesorii acestor persoane. (...) Prin urmare, nici sub acest aspect parchetul nu remediaza neregularitatile din actul de sesizare, ci, dimpotriva, pastreaza si amplifica neclaritatile din perspectiva expunerii bazei factuale a acuzatiilor in toate elementele ce prezinta relevanta sub aspectul laturii penale si civile, a legaturii de cauzalitate dintre actiunile retinute in sarcina fiecarui inculpat si rezultatul produs [numarul, identitatea (prezentarea datelor complete si corecte de stare civila), pretentiile civile formulate de persoanele care au suferit vreo vatamare, calitatea acestora in procesul penal].

In al doilea rand, s-a constatat ca mentiunile din cuprinsul actului de remediere intocmit la 4 februarie 2021 referitoare la faptele retinute in sarcina inculpatului Voiculescu Voican Gelu sunt formulate in aceeasi maniera generala, imprecisa, contradictorie si nesistematizata in care a fost redactat si actul de sesizare, prin prisma coparticiparii la actiunile lui Iliescu Ion, fara respectarea unui rationament juridic si a unei succesiuni logice in prezentarea imprejurarilor factuale, de timp si a circumstantelor concrete in care au fost comise prezumtivele actiuni, ceea ce face dificila, in continuare, intelegerea acuzatiilor aduse acestui inculpat, mai ales in conditiile in care procurorul nu a raspuns unor cerinte esentiale, de a caror lamurire depindea in mod necesar decelarea limitelor si obiectului judecatii.

In esenta, s-a retinut ca:

i. expunerea procurorului nu inlatura neregularitatea actului de sesizare, fiind realizata in aceeasi maniera generala, imprecisa si prin raportare la activitatile intreprinse de inculpatul Iliescu Ion ('Constatarea este valabila, in egala masura, inclusiv in ceea ce-l priveste pe inculpatul Voiculescu Voican Gelu'), fara a arata care sunt, in concret, actiunile realizate de Voiculescu Voican Gelu in activitatea de dezinformare prin mass media privind existenta unor trupe de teroristi-securisti, diversiunea si dezinformarea pentru executarea cuplului Ceausescu, generarea, acceptarea si asumarea inducerii in eroare comisa de unele cadre cu functii de conducere din M.Ap.N. ce au avut ca rezultat decesul, ranirea, lipsirea de liberate si crearea de suferinte psihice unui numar mare de persoane la nivelul intregii tari.

ii. Parchetul nu a indicat modalitatea in care acuzatul s-a implicat 'direct si autoritar' in deciziile importante luate de CFSN si care au condus la recunoasterea sa ca lider cu rol decizional al gruparii, rezumandu-se la a arata, in esenta, ca 'prin prezenta sa sistematica alaturi de inculpatul civil Iliescu Ion la toate aparitiile sale televizate (despre a caror gravitate extrema s-a facut vorbire pe larg in sectiunea referitoare la inculpatul Iliescu), inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican a confirmat, cu intentie, in calitate de factor decizional al structurii politico-militare din care facea parte, toate sustinerile noului lider politic', ca 's-a implicat activ in toate deciziile CFSN si comunicatele acestei structuri (enumerate in sectiunea privitoare la inculpatul Ion Iliescu) care au fost aduse la cunostinta opiniei publice prin toate mijloacele de informare', fara a indica mijloacele de proba care demonstreaza aceste conduite pretins infractionale, acuzarea limitandu-se doar la a interpreta continutul discursului din 23 decembrie 1989, sustinut de Iliescu Ion la postul national de televiziune. In acest sens, concluzioneaza ca folosirea pluralului in exprimarea ideilor de catre liderul gruparii (respectiv: 'Venim', 'Am fost nevoiti'), coroborat cu prezenta lui Voiculescu Gelu-Voican ('aflat in spatele liderului gruparii'), contureaza actiunile si implicarea acestuia din urma in activitatea de inducere in eroare si dezinformare a populatiei civile, ce a avut ca rezultat decesul, vatamarea, lipsirea de libertate si supunerea la rele tratamente a persoanelor mentionate in cuprinsul actului de remediere (cu referire la cele care au fost prezentate in cazul inculpatului Iliescu Ion). Ca atare, prin aceste mentiuni, nu s-a remediat neregularitatea actului de sesizare cu privire la elementele care contureaza actiunile intreprinse de liderii civili si militari ai CFSN care au preluat puterea dupa plecarea lui Ceausescu Nicolae, astfel cum sustine parchetul. Dimpotriva: se fac doar anumite completari ale situatiei factuale, in sensul reluarii unor pasaje prezentate in actul de sesizare si adaugarii numelui inculpatului Voiculescu Gelu, alaturi de ce al lui Iliescu Ion, care sub anumite segmente se realizeaza in aceiasi expunere lipsita de precizie, claritate si coerenta, fara sa se raspunda integral solicitarii Judecatorului de camera preliminara de a se indica contributia efectiva a fiecarui participant la savarsirea faptelor, legatura dintre activitatile retinute in sarcina fiecarui acuzat si rezultatul pretins a fi produs prin acestea, precum si mijloacele de proba care fundamenteaza aceste acuzatii.

iii. Avand in vedere ca parchetul realizeaza o prezentare in aceeasi maniera generala, echivoca si contradictorie de expunere a conduitei infractionale a inculpatului Voiculescu Voican Gelu, prin prisma co-participarii sale la actiunile inculpatului Ion Iliescu, toate aspectele relevate in cele ce preced in legatura cu neindeplinirea cerintelor Judecatorului de camera preliminara pentru remedierea neregularitatilor actului de sesizare (stabilirea certa a perioadei infractionale, expunerea concreta a actiunilor imputate fiecarui inculpat in parte, sustinuta de materialul probator legal administrat in cauza, stabilirea raportului de cauzalitate intre actiunile pretins ilicite si rezultatul produs – vatamarea grava a unui numar mare de persoane –, indicarea corecta si completa a datelor de identificare a persoanelor vatamate / partilor civile si/sau succesorilor acestora, stabilirea calitatii persoanelor mentionate in citativul rechizitoriului, a numarului persoanelor decedate, vatamate si /sau lipsite de libertate in baza probatoriului legal administrat si in concordanta reperele temporale in acre se presupune ca s-a realizat activitatea infractionala), care afecteaza claritatea acuzatiei si dreptul la informare al inculpatului Ion Iliescu, sunt pe deplin aplicabile si in cazul acestui inculpat.

iv. Precizarile parchetului in legatura cu cazul 'Trosca' sunt, in realitate, completari ale imprejurarilor faptice expuse in actul de sesizare prin care se incearca conturarea activitatii infractionale imputate inculpatilor Iliescu Ion si Voiculescu Gelu Voican si o descriere a actiunilor realizate si de cel din urma inculpat pentru a complini neregularitatile din actul de sesizare sub acest aspect, insa mentiunile legate de 'acceptarea' de catre inculpati a conduitelor ilicite intentionate care au generat un grav caz de foc fratricid, in conditiile in care se retine ca au apartinut factorilor decizionali politico-militari (incuzandu-l si pe Voiculescu Gelu Voican) nu lamuresc acuzatia ce li se aduce din perspectiva formei de participatie (autorat sau complicitate), in sensul ca nu rezulta cu claritate daca au acceptat actiunile realizate de alte persoane (factori decizionali, fara a fi nominalizati) sau au contribuit la manipularea grava a opiniei 'dupa consumarea tragicului eveniment' (fara a se arata in ce a constat, in concret, conduita inculpatilor).

v. Precizarile facute de parchet in legatura cu functiile militare si politice detinute de Voiculescu Voican Gelu in perioada 31.12.1989 – 14.12.2004 nu complinesc neregularitatile din actul de sesizare a instantei si nu au nicio relevanta cu privire la contributia efectiva a acestuia la realizarea actiunilor ce compun latura obiectiva a faptei deduse judecatii si, nu in ultimul rand, la rezultatul produs prin actiunile care i se imputa (decesul unui numar de 851 persoane, ranirea unui numar de 2156 de persoane, privarea grava de libertate cu incalcarea regulilor generale de drept international a 489 de persoane si cauzarea de suferinte psihice altor 170 de persoane, date mentionate in actul de remediere din 4 februarie 2021), avand in vedere ca vizeaza imprejurari care excedeaza perioadei infractionale expuse de procuror in actul de remediere (22.12. – 30.12.1989).

In al treilea rand, s-a constatat ca faptele pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului gl.(rtr.) Rus Iosif au fost descrise in aceeasi maniera imprecisa, generala, incoerenta, nesistematizata si contradictorie in care a fost redactat si rechizitoriul, fara respectarea unui rationament juridic si a unei succesiuni logice a imprejurarilor factuale, prin extinderea continutului acuzatiei, ceea ce face dificila, in continuare, intelegerea acuzatiilor aduse acestui inculpat, mai ales in conditiile in care procurorul nu a raspuns unor cerinte esentiale, de a caror lamurire depindea in mod necesar decelarea limitelor si a obiectului judecatii.

In esenta, s-a constatat ca:

i. Procurorul a reluat, in expunerea facuta, pasaje intregi din actul de sesizare, pe care le-a prezentat intr-un alt context factual, comun cu cel al celorlalti doi inculpati, dar fara a arata care sunt 'alte ordine militare diversioniste' date de inculpat si care au contribuit, in opina acuzarii, in intervalul 22-30 decembrie 1989, la agravarea psihozei teroriste (cauza decesului a 851 de persoane, ranirea a 2156 de persoane, retinerea, in mod nelegal, a 487 de persoane si supunerea unui numar de 170 de persoane la tratamente inumane cauzatoare de suferinte fizice si psihice, consecinte mentionate in actul de remediere);

ii. Desi prin actul de sesizare s-a retinut in sarcina inculpatului gl. (rtr.) Rus Iosif faptul ca 'in calitate de comandant al Aviatiei Militare, cu intentie, a intervenit in noaptea de 22/23.12.1989, fara drept si in deplina cunostinta de cauza asupra planului de aparare a Aeroportului International Otopeni, contribuind decisiv la moartea a 48 de persoane (40 de militari si 8 civili), precum si la ranirea grava a altor 15 persoane', in actul de remediere se mentioneaza pentru prima data prezenta sa la intalnirea de la sediul M.Ap.N. dintre liderii gruparii (Iliescu Ion, Voiculescu Gelu Voican, Petre Roman, gl.(r) Militaru Nicolae, Constantin Ispas, Velicu Florin, Montanu Mihail) si cadrele de conducere din cadrul ministerului (printre care il mentioneaza si pe gl. lt. Rus Iosif), dar si cele ale Ministerului de Interne – Departamentul Securitatii Statului, pentru a putea justifica pretinsa implicare a inculpatului (factor decizional in cadrul M.Ap.N.) in ampla si complexa operatiune de inducere in eroare, bazata pe dezinformare si diversiune, pretins a fi realizata si de cei doi inculpati civili impreuna cu factorii militari decizionali ce detineau functii de conducere in cadrul ministerului;

iii. Procurorul nu numai ca nu a clarificat acuzatia adusa inculpatului, dar a prezentat intr-un mod diferit si extins imprejurarile faptice ce contureaza activitatea infractionala imputata acestuia. Astfel, la pag.378 din actul de remediere releva ca inculpatul gl. (rtr.) Rus Iosif 'in seara zilei de 22 decembrie 1989, din proprie initiativa si fara drept, in mod repetat, a dat un ordin militar prin care a solicitat ca in sprijinul Microgarnizoanei Aeroportului International Otopeni sa fie trimisa o subunitate a trupelor fostului DSS [...], ce a produs o ruptura informationala si de comunicare intre fortele angrenate deja in paza si apararea acestui obiectiv, constituind sursa unei grave confuzii, factori esentiali ce au creat premisele focului fratricid', incident soldat cu 48 de morti si 15 raniti, iar la pag. 387 atunci cand prezinta rezultatul actiunilor sale ilicite, mentioneaza acelasi numar de victime ca si in cazul inculpatilor Iliescu Ion si Voiculescu Voican Gelu, schimband astfel acuzatia descrisa initial in actul de inculpare, in continutul caruia s-a aratat ca prin conduitele sale inculpatul gl. (rtr.) Rus Iosif a contribuit, in afara rezultatelor concrete enuntate (urmare actiunilor din proprie initiativa, cu referire la interventia asupra planului de aparare de la Aeroportul Otopeni si nu al conduitei infractional-diversioniste) la agravarea psihozei teroriste (cauza decesului a 805 de persoane, ranirea a 2142 de persoane, lipsirea grava de libertate a 489 de persoane si producerii de suferinte psihice multor persoane). Se constata ca in cuprinsul rechizitoriului interventia inculpatului asupra planului de aparare de la Aeroportul Otopeni a fost prezentata ca un act individual al acestuia, distinct de restul activitatilor infractional-diversioniste pretins a fi realizate impreuna cu reprezentantii civili ai CFSN si factorii de decizie ai M.Ap.N., prezentare care se regaseste in parte si in actul de remediere din 4 februarie 2021 'din proprie initiativa si fara drept', insa este imprecisa si contradictorie din perspectiva elementelor ce contureaza raportul de cauzalitate si consecintele produse, cand parchetul nu mai face nicio distinctie sub aspectul conduitei inculpatului, retinand acelasi numar de persoane care au suferit o vatamare ca si in cazul celorlalti coinculpati. Aceasta modalitate de expunere a faptei creeaza confuzii si in intelegerea acuzatiilor aduse inculpatilor civili, carora li se imputa din perspectiva consecintelor produse responsabilitatea unor actiuni realizate din proprie initiativa de catre gl.(rtr.) Rus Iosif, fara ca parchetul sa arate care a fost contributia efectiva a celorlalti doi coinculpati in acest incident.

iv. Ministerul Public nu a lamurit nici neclaritatea, generata de modul imprecis, ambiguu, in care a fost expusa acuzatia referitoare la intervalul temporal in care se sustine ca au fost comise faptele pentru care inculpatul a fost trimis in judecata. Astfel, la pag. 376 (din actul de sesizare) precizeaza ca amploarea diversiunii terestre, dovedita de consumul urias de munitie, s-a realizat intr-un interval de 6 zile, care coincide cu diversiunea radio-electronica, si a impus implicarea gl. (rtr.) Rus Iosif, care, in calitate de comandant al Aviatiei militare, a ordonat mai multe iesiri cu avioanele de vanatoare, elicopterele militare care au deschis focul cu munitia din dotare a aparatelor de zbor (precizare care ar presupune perioada 22.12. – 27.12.1989), iar la pag. 387 mentioneaza ca perioada infractionala intervalul 22.12. – 30.12.1989, desi in expunerea privind ordinele concrete date de inculpat face referire doar la evenimentele din zilele de 23/23.12.1989 si din ziua de 23.12.1989.

v. Procurorul nu a remediat decat in parte neregularitatile constatate prin incheierea din 9 octombrie 2020 (pag. 59) in legatura cu expunerea, in cuprinsul rechizitoriului, a imprejurarilor faptice privind activitatea desfasurata de inculpat in producerea evenimentelor tragice de la Aeroportul Otopeni, realizand o analiza si o interpretare a elementelor probatorii administrate intr-o cauza deja solutionata, prin care s-a statuat definitiv asupra vinovatiei persoanelor trimise in judecata (dosarul nr. 400/P/2000 al Curtii Supreme de Justitie in care s-a pronuntat decizia nr. 20/19.02.2001), in care gl. (rtr.) Rus Iosif a avut calitatea de martor, cu indicarea certa a identitatii victimelor, dar fara a prezenta in concret elementele care sustin afirmatia reiterata si in cuprinsul actului de remediere: 'Situatia trebuie privita in contextul in care, dupa Revolutie, au existat conduite privind protejarea varfurilor de decizie din MApN. Pactul dintre puterea politica instalata in decembrie 1989 si componentii Consiliului Militar Superior (din care gl. lt. Rus Iosif a facut parte), in sensul impunitatii acestora din urma, care se devoaleaza inclusiv prin protectia conferita la vremea respectiva fostului sef al aviatiei militare'. Sub acest aspect, singurul element la care procurorul face trimitere fiind evolutia inculpatului pe linie militara, marcata de inaintarea in grad, care s-a realizat la 30.12.1989 (decretul fiind semnat de Iliescu Ion) si, ulterior, in perioada 2000-2004 (decretele fiind semnate de un alt lider politic, presedintele Emil Constantinescu).

vi. Procurorul nu a remediat nici neregularitatile constatate de Judecatorul de camera preliminara in legatura cu expunerea, in cuprinsul rechizitoriului, a imprejurarilor faptice in care s-a realizat schimbarea cocardelor elicopterelor apartinand Regimentului 61 Boteni, astfel ca, la pag.381-386, reda intr-o maniera detaliata continutul declaratiilor martorilor Mateiciuc Ioan Cristian, Suciu Ioan, fragmente din OZU (n.r. ordinul de zi pe unitate) nr. 14 din 22.12.1989, incluzand ca mijloc de proba si relatarea gl. Gusa Stefan din fata Comisiei senatoriale (Stenograma nr. 3 din 21.09.1993), desi rapoartele Comisiei au fost excluse din ansamblul probator, elemente care, in opinia parchetului, sustin faptul ca 'inculpatul gl.(rtr.) Rus Iosif a ordonat ca parasutistii acestui regiment sa ocupe pozitii defensive pe acoperisul TVR si pe cladirile din proximitatea acestei institutii publice, [...] elicopterele Regimentului 61 Boteni (cu cocarde modificate) sa efectueze misiuni de lupta anti-terorista in perimetrul TVR. [...] Pe fondul acestei situatii, generate de fostul sef al aviatiei militare, asupra elicopterelor R61 Boteni, de la sol, s-a deschis focul', dar retine ca nu s-au cauzat victime datorita inspiratiei celor implicati in incident, iar in concluzia de la pag. 384 conchide in aceeasi maniera imprecisa ca 'in timpul interdictiei totale de zbor, anumite misiuni de lupta cu elicopterele militare apartinand bazelor de la Tuzla si Boteni, ordonandu-se zborul fara lumini de identificare [...] nu se puteau executa fara implicarea sefului aviatiei militare'.

vii. Parchetul nu a lamurit nici contradictiile din rechizitoriu referitoare la faptul ca 'o astfel de decizie putea veni doar de la varful ierarhic al CAAT si/sau Aviatiei Militare, cu referire la comandantul CAAT (n.r. Comandamentul Apararii Antiaeriene a Teritoriului) – generalul Mocanu Mircea', in actul de remediere a uzitat de acelasi expresii generale si ambigue ('extrem de grav este ca de la varful Aviatiei Militare, conduse de inculpatul Rus Iosif, s-a ordonat efectuarea unor zboruri militare de noapte, fara folosirea luminilor de pozitie, in timp ce era instituita interdictia generala de zbor. [...] Toate acestea sunt efectele inducerii in eroare exercitate la nivel superior'), care afecteaza claritatea expunerii. Or, in aceste conditii, instanta se afla in aceeasi imposibilitate de a stabili obiectul si limitele judecatii in conformitate cu dispozitiile art. 371 C.pr.pen., nefiind, astfel, legal sesizata.

viii. Ministerul Public nu a raspuns nici cerintei de a preciza, in concret, in ce au constat actiunile / ordinele date de seful aviatiei militare sau a factorilor de decizionali ai M.Ap.N. in legatura cu 'Catastrofa aviatica 23.12.1989', reluand practic aceeasi expunere generala, imprecisa si lipsita de rigoare a imprejurarilor factuale redate in actul de sesizare, cu trimitere la cele 4 volume care ar cuprinde elementele probatorii concrete, sens in care se releva de catre procuror ca 'in urma insistentelor generalului Militaru Nicolae (instalat deja in functia de ministru al apararii de catre Iliescu Ion), s-a decis aducerea urgenta la Bucuresti a celor doi generali MI, o parte a deplasarii (Deva-Sibiu) fiind ordonata de la varful M.Ap.N. sa se efectueze cu un elicopter militar, fara folosirea luminilor de identificare, in conditii de intuneric total si de interdictie de zbor,.s-a repetat practic acelasi scenariu ca in cazul zborurilor de la Tuzla si Boteni. Numitorul comun al acestor misiuni aeriene ce au prezentat numeroase deficiente si incalcari ale regulamentelor militare au fost seful aviatiei militare si factorii decizionali ai M.Ap.N'., situatie in care subzista neregularitatile constatate de Judecatorul de camera preliminara in legatura cu modalitatea de redare a faptelor, care nu prezinta aptitudinea de a contura o descriere detaliata si precisa a acuzatiei aduse inculpatului gl.(rtr.) Rus Iosif.

ix. Nu s-a lamurit de parchet care sunt 'alte ordine militare diversioniste date de inculpat si care au contribuit, in opina acuzarii, in intervalul 22-30 decembrie 1989, la agravarea psihozei teroriste' singura referire din actul de remediere fiind cea de la pct. 5 din Precizari (pag. 384), unde, in aceeasi maniera de expunere generala si fara trimiterea la elemente probatorii concrete – cu exceptia relatarii gl. Gusa Stefan, din fata Comisie Senatoriale (rapoartele Comisiilor senatoriale fiind excluse din materialul probator prin incheierea din 9 octombrie 2020) –, se arata ca 'elicopterele comandate de inculpat, avand alte insemne decat cele traditionale, au desfasurat multiple misiuni de lupta, una dintre acestea fiind bombardarea Cimitirului Ghencea, unde s-a dezinformat ca exista teroristi. In aceste conditii, aparitia neanuntata a unor elicoptere aparent ostile care au bombardat cimitirul a fost de natura sa amplifice la maximum confuzia si psihoza in randurile cadrelor militare, ale membrilor garzilor patriotice si in randul populatiei civile (partial inarmate)', astfel ca, in continuare, este afectata claritatea acuzatiei din perspectiva conduitelor infractionale care i se reproseaza si a perioadei de timp in care se pretinde ca au fost realizate, precum si dreptul la informare al inculpatului gl.(rtr.) Rus Iosif.

x. In ceea ce priveste aspectele de neregularitate constatate in incheierea din 9 octombrie 2020 in legatura cu faptele pentru care parchetul a apreciat ca se impune trimiterea in judecata a inculpatului gl. (rtr.) Rus Iosif, in actul procedural din 4 februarie 2021 s-a mentionat: 'Conduita infractionala a inculpatului Rus Iosif, in intervalul 22-30 decembrie descrisa ulterior, intruneste elementele constitutive ale infr. prev. de art.439 lit. a, g, i, k C.pen. [...] A avut aceleasi victime ca si in cazul inculpatilor civili Iliescu ion si Voiculescu Voican Gelu', astfel ca, prin precizarea facuta, acuzarea s-a conformat cerintei Judecatorului de camera preliminara si a lamurit modalitatea de comitere a faptei imputate inculpatului din perspectiva variantelor normative pentru care acuzarea a inteles sa dispuna trimiterea sa in judecata (neregularitate ce a vizat atat expunerea din capitolul in care s-a realizat descrierea faptei, cat si incadrarea juridica de la sectiunea 'In drept', si nu doar neconcordanta dintre expunerea de la pag.379 din actul de sesizare si dispozitia de trimitere in judecata, care sa se incadreze in notiunea de eroare materiala evidenta, asa cum sustine parchetul).

xi. Prin precizarile facute de parchet in sensul ca 'in mod sistematic si in deplina cunostinta de cauza, inculpatul Rus Iosif (impreuna cu ceilalti factori decidenti ai MApN, toti componenti ai Consiliului Militar Superior) a avut conduite infractional-diversioniste, cu consecintele tragice ante-descrise', s-a facut o descriere care contureaza conduita subiectiva atribuita inculpatului gl.(rtr.) Rus Iosif in realizarea pretinselor actiuni ce compun latura obiectiva a faptelor ce ii sunt imputate, care este in concordanta si cu mentiunile din sectiunea privind incadrarea juridica data faptelor imputate inculpatului, unde se releva de procuror intentia directa, ca forma de vinovatie (in calitate de comandant al Aviatiei Militare, cu intentie, a intervenit in noaptea de 22/23.12.1989 fara drept si in deplina cunostinta de cauza). Desi in continutul actului procedural din 9 octombrie 2020 (pag. 60), s-a aratat ca parchetul nu a precizat in concret si detaliat, cu trimitere pertinenta la mijloacele de proba care o sustin, in ce consta activitatea care i se reproseaza inculpatului gl.(rtr.) Rus Iosif corespunzator fiecarei variante normative retinute in sarcina sa si nu a indicat persoanele ce au suferit urmarile grave mentionate in norma de incriminare, urmare pretinselor conduitelor infractionale ale acestuia, in actul de remediere din 4 februarie 2021, procurorul nu s-a conformat cerintelor Judecatorului de camera preliminara, realizand tot o prezentare generala si comuna a persoanelor vatamate pentru toti cei trei inculpati. Astfel, aspectele relevate in cele ce preced (la pct.1, 2 si cu particularitatile expuse la pct. 3), in sensul ca nu s-a stabilit raportul de cauzalitate intre actiunile pretins ilicite si rezultatul concret produs – vatamarea grava a unui numar mare de persoane –, nu s-au mentionat corect si complet datele de identificare a persoanelor vatamate / partilor civile si/sau succesorilor acestora; calitatea persoanelor mentionate in citativul rechizitoriului; numarul persoanelor decedate, vatamate si/sau lipsite de libertate in baza probatoriului legal administrat si in concordanta cu reperele temporale in care se presupune ca s-a realizat activitatea infractionala, sunt pe deplin aplicabile si in cazul acestui inculpat si afecteaza, in continuare, claritatea acuzatiei si dreptul la informare al inculpatului gl.(rtr.) Rus Iosif.

In al patrulea rand, s-a apreciat ca actul procedural din 4 februarie 2021 nu raspunde solicitarii formulate in vederea complinirii neregularitatilor rechizitoriului, in sensul de a expune situatia de fapt privind decesul lui Vinersar Florin in mod clar si a lamuri neconcordantele din cuprinsul rezolutiei din 27 septembrie 1990 a Procuraturii Militare Brasov intocmite in dosarul nr. 13/P/1990, dosar ce face parte integranta din materialul probator avut in vedere la procuror la momentul sesizarii instantei raportat la elementele factuale relevate de mijloacele de proba, ci, dimpotriva, prin mentiunile facute, amplifica si mai mult lipsa de claritate si de precizie a modului de descriere a faptelor si, pe cale de consecinta, face dificila stabilirea obiectului judecatii. In legatura cu maniera de expunere inexacta si incompleta din actul de sesizare a imprejurarilor factuale care au condus la decesul prin impuscarea a lui Vinersar Florin, la data de 23.12.1989, se constata ca, prin actul de remediere din 4 februarie 2021, nu s-a procedat la complinirea acestor neregularitati, aratandu-se, de catre procuror, ca 'Urmarirea penala efectuata in dos SPM nr. 11/P/2014 a relevat ca numitul Vinersar Florin a decedat la data de 22 decembrie 1989, fiind impuscat de catre lt. maj. S.M. (fata de care, prin rezolutia nr.13/P/1990 din 15.01.1990 apartinand Procuraturii Judetene Sibiu, s-a dispus neinceperea urmaririi penale). Martorul N.N.S a declarat, in legatura cu decesul numitului Vinersar Florin, ca in contextul evenimentelor revolutionare din Sibiu a constatat ca pe trotuarul situat vis-a-vis de Hotelul Imparatul Romanilor victima era cazuta la pamant, fiind impuscat. De asemenea, martorul B.S. a declarat ca l-a vazut pe Vinersar Florin pe 'caldaram', impuscat de un militar ce se afla in hotelul amintit. Prin rechizitoriul SPM nr.11/P/2014 din 05.04.2019, s-a retinut ca victima se afla pe strada in Sibiu (fara a se preciza numele strazii) la momentul impuscarii. Succesorii revolutionarului Vinersar Florin au fost identificati (Vinersar Mihai, Vinersar Silviu si Vinersar Elena), iar acestia au calitatea de parti civile in cauza'.

Dupa o analiza comparativa atenta avand ca reper rechizitoriul – initial – nr. 11/ P/2014 din data de 05 aprilie 2019 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Parchetelor Militare, Inalta Curte constata ca in cele 350 de pagini ale rechizitoriului emis in data de 29 iulie 2022, aceeasi unitate de parchet a creat doar aparenta conformarii dispozitiilor obligatorii ale judecatorului de camera preliminara, neregularitatile constatate anterior continuand sa subziste si sa vicieze noul act de sesizare, in conditiile in care interventia parchetului s-a rezumat la:

1. Modificarea titlului sectiunilor si subsectiunilor rechizitoriului si permutarea in cuprinsul noului act de sesizare a mai multor paragrafe din cuprinsul rechizitoriului anterior, pesemne pentru a induce ideea unei interventii de substanta asupra rechizitoriului. In realitate, restructurarea operata nu a adus vreun plus de claritate actului de sesizare apta sa ii confere caracterul idoneu (n.r. adecvat) necesar pentru a determina obiectul si limitele investirii jurisdictiei de judecata, ci, dimpotriva, descrierea continuturilor concrete ale infractiunilor pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a ramas in aceeasi nota de prolixitate.

2. Inlaturarea din cuprinsul rechizitoriului a probelor excluse prin incheierea nr. 288 din 21.05.2021, pronuntata de judecatorul de Camera Preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, definitiva prin incheierea nr. 15/C din 10.11.2021, pronuntata in dosarul nr. 1045/1/2019/a1, de Completul de doi judecatori de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. (...) Aceasta activitate era obligatorie consecutiv excluderii materiale a probelor si reprezinta interventia cel mai frecvent constatata in cuprinsul vechiului rechizitoriu;

3. Adaugarea unui capitol introductiv cu referiri la dosarele in care au fost emise rechizitorii de catre parchetele militare in legatura cu evenimentele din decembrie 1989, fiind redate solutiile pronuntate de instante cu privire la inculpatii trimisi in judecata in aceste cauze pentru a evidentia preocuparea Ministerului Public (in general) pentru tragerea la raspundere penala a persoanelor (militari si civili) responsabile de survenirea numeroaselor decese si raniri de persoane in intervalul revolutionar. Rolul acestei interventii este mai degraba statistic decat judiciar, necontribuind cu nimic la clarificarea carentelor rechizitoriului;

4. Inserarea unor succinte concluzii subsecvente redarii ad litteram a unor pasaje din declaratiile martorilor sau persoanelor vatamate audiate in cauza ori din cuprinsul inscrisurilor administrate sau ulterior enumerarii functiilor detinute in aparatului de stat de catre inculpati. (...)

In aceste conditii in care, cu exceptia unor completari deopotriva echivoce sub aspectul determinarii conduitelor penalmente relevante reprosate inculpatilor, noul act de sesizare are, in esenta, continutul viciat din perspectiva regularitatii al vechiului rechizitoriu, Inalta Curte de Casatie si Justitie considera ca procurorul, in calitate de unic titular al actiunii penale, nu si-a indeplinit obligatia de a descrie corespunzator situatia de fapt cu care este sesizata instanta in cazul fiecarei acuzatii penale in parte, ce formeaza obiectul dispozitiilor de trimitere in judecata a celor trei inculpati, astfel incat sa se realizeze o delimitare clara a obiectului judecatii, care sa permita ulterior jurisdictiei de judecata solutionarea fondului respectivelor acuzatii aduse inculpatilor Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu si gl. (rtr.) Rus Iosif.

Inalta Curte apreciaza ca interventiile sporadice ale procurorului cu privire la faptele pentru care s-a dispus retrimiterea in judecata a inculpatilor, pe langa faptul ca au facut abstractie de hotararea judecatoreasca sus iterata (n.r. incheierea judecatorilor Aida Popa si Dan Enescu), definitiva si de plano obligatorie pentru orice alt organ judiciar, se inscriu mai degraba in sfera unor digresiuni de ordin istoric – improprii ab initio exercitiului functiilor judiciare in procesul penal. Oricum, acestea au fost realizate in aceeasi maniera imprecisa, generala, incoerenta, nesistematizata si contradictorie in care a fost redactat si rechizitoriul initial, fara respectarea unui rationament juridic si a unei succesiuni logice a imprejurarilor factuale, ceea ce face dificila, in continuare, intelegerea acuzatiilor, mai ales in conditiile in care procurorul nu a raspuns unor cerinte esentiale, de a caror lamurire depindea in mod necesar decelarea limitelor si obiectului judecatii.

II. Noi elemente de neregularitate intrinseca a rechizitoriului emis la data de 29 iulie 2022 in dosarul nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (...)

Acuzatiile parchetului trebuie sa fie formulate intr-o maniera suficient de clara, incat sa dea posibilitatea persoanei inculpate sa inteleaga, chiar beneficiind de sprijinul unor specialisti ai dreptului (avocati, consilieri juridici), ce anume i se reproseaza de catre autoritati si care este semnificatia penala a conduitei sale (incadrare juridica si, implicit, tratament sanctionator).

Inalta Curte, efectuand propria evaluare, apreciaza ca rechizitoriului emis la data de 29 iulie 2022 in dosarul nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este apt sa investeasca instanta, in conditiile in care:

a. Actul de sesizare consta in esenta intr-o reformulare si modificare a structurii vechiului act de sesizare cu privire la s-a apreciat in mod definitiv si obligatoriu ca nu este apt sa isi indeplineasca functia idonee;

b. Actul de sesizare reprezinta in esenta o redare realizata prin metoda copiere / lipire a unor pasaje din declaratiilor martorilor audiati, fara ca procurorul sa realizeze o proprie analiza si evaluarea efectiva a probatoriului, potrivit art. 103 alin. (1) Cod procedura penala, in scopul redarii unei situatii de fapt neechivoce cu care sa fie investita instanta prin raportare la particularitatile faptei investigate si la modalitatea de reglementare a normei de incriminare;

c. In cuprinsul actului de sesizare nu s-au stabilit in mod neechivoc:

i. obiectul material al infractiunii;

ii. existenta unei 'intreprinderi criminale comune' de natura de a evidentia particularitatile actelor concrete ale subiectului activ nemijlocit plural;

iii. modalitatea de participare a autorilor plurali in cadrul unui atac sistematic in intervalul 28 decembrie – 30 decembrie 1989;

iv. modalitatea de comitere a infractiunilor care constituie modalitati normative stipulate de art. 439 Cod penal si legatura de cauzalitate dintre aceste actiuni si urmarea imediata complexa cu relevarea explicita a datei savarsirii faptei ori a celei a producerii urmarii imediate;

v. in special in ipoteza stipulata de art. 439 alin. (1) lit. k) Cod penal, in vederea evitarii unei interpretari prin analogie, lipsa unei determinari temporale ori a unor criterii pentru a evita o aplicare imprevizibila a normei cu caracter deschis si o interpretare prin analogie 'in malam partem' in componenta relativa la 'suferintele mari' ce trebuie dovedite;

vi. daca acuzatia imbraca forma unei infractiuni simple ori a unei infractiuni continue si daca aceasta infractiune are sau nu caracter progresiv; aceste carente conduc la retinerea unei echivocitati cu privire la momentul producerii urmaririi imediate a infractiunii prin raportare la fiecare victima, in parte, de natura de a face imposibila determinarea limitelor temporale ale faptelor cu care se doreste a fi investita instanta;

vii. distinctia dintre victimele cu privire la care au fost pronuntate solutii definitive in alte cauze si cele care fac obiectul prezentei cauze, pentru a evita incalcarea principiului 'ne bis in idem' din perspectiva factuala;

In plus, Inalta Curte considera ca fata de gravitatea faptelor investigate, era in sarcina parchetului sa manifeste o diligenta deosebita in desfasurare anchetei, in administrarea si evaluarea probelor, respectiv in descrierea explicita si clara a faptelor pe care le considera tipice, fata de configurarea normei / normelor de incriminare, dar si a intregului context in care se presupune ca acestea ar fi fost comise, pentru a evita astfel aparitia descrierilor prolixe, digresiunilor ajuridice, rationamentelor juridice speculative, precum si a elementelor factuale cu un vadit caracter de echivocitate, in legatura cu:

a. Morfologia, functionalitatea si eficienta grupului 'Iliescu';

b. Criteriile de determinare a existentei unui nucleu de putere in jurul 'grupului Iliescu';

c. Existenta sau inexistenta unei cauze unice ori a unor cauze multiple ale evenimentelor din decembrie 1989;

d. Natura raporturilor (inclusiv de incredere / conflict) existente intre Ministerul Apararii, Ministerul de Interne si Departamentul Securitatii Statului;

e. Existenta sau inexistenta unui actiuni conspirate a ofiterilor de securitate camuflati in uniforme militare;

f. Existenta sau inexistenta unor actiuni violente ale trupelor USLA (Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista), ale organelor de securitate ori ale unor cetateni straini instruiti la Scoala de Securitate de la Baneasa;

g. Actiunile, urmarile si cronologia acestora prin raportare la fiecare inculpat in parte;

h. Responsabilitatile juridice in special pentru intervalul 28-30 decembrie 1989;

i. Existenta sau inexistenta pe teritoriul Romaniei a unor structuri ale altor state cu menirea de a crea diversiune intre structurile interne de aparare nationala;

j. Incidentul din 23 decembrie 1989, unde si-au pierdut viata 8 militari USLA, inclusiv prin raportare la sursa ordinului primit de Gheorghe Trosca, modalitatea de debut a schimbului de focuri, la natura raporturilor acestuia cu generalul Nicolae Militaru, precum si caracterul real sau fictiv al deconspirarii din dosarul 'Corbii';

k. Actele fortelor armate ale Romaniei, ori ale celor ale Ministerului de Interne, inclusiv ale Departamentului Securitatii Statului coordonat de Iulian Vlad ori a comandantilor judeteni ai Securitatii;

l. Prerogativele exercitate de catre inculpatul Ion Iliescu, precum si de Consiliului Frontului Salvarii Nationale;

m. Actele naturale ale revolutionarilor in exercitiului direct al suveranitatii nationale.

In aceste conditii, fara a nega semnificatia istorica profunda a contextului factual din care fac parte pretinsele conduite reprosate inculpatilor in continutul concret al acuzatiilor penale formulate in dosarul de fata, Inalta Curte conchide ca rechizitoriul emis la data de 29 iulie 2022 in dosarul nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este afectat la nivel intrinsec in aptitudinea de a investi instanta de judecata, fiind in continuare in sarcina parchetului sa realizeze o descriere concreta, neechivoca si coerenta a situatiei de fapt penalmente relevante, intr-o maniera juridica, fara sa genereze un melanj confuz intre drept, politica si istorie, pentru a evita astfel ca actul de justitie penala sa fie unul abstract, care sa se abata de la rigorile elementare ale preeminentei dreptului, sub presiunea oricaror factori exogeni dreptului. Exigentele de regularitate intrinseca expuse in cele ce preced sunt ineluctabile pentru a se lamuri ansamblul complexului de fapte cu privire la care se sustine ca au condus la pierderea vietii ori afectarea integritatii fizice ori a sanatatii mai multor persoane.

III. Confirmarea caracterului echivoc al rechizitoriului si, implicit, al punerii in miscare a actiunii penale, prin intermediul unei hotarari definitive adoptate anterior pronuntarii unei solutii de catre judecatorul de camera preliminara cu privire la obiectul acestei faze procesuale

Pe de o parte, Inalta Curte constata ca prin ordonanta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nr 11/P/2014 din data de 19.05.2022 a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva inculpatilor Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu si Rus Iosif, pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 439 lit. a, g, i si k din Codul penal, retinandu-se ca:

a. Faptele suspectului Iliescu Ion care, in calitate de sef de stat si de guvern, presedinte al CFSN si al Consiliului Militar Superior, cu intentie, urmarind obtinerea legitimitatii populare, mentinerea si consolidarea puterii politice detinute, incepand cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus in eroare opinia publica in mod constant, repetat, sistematic prin aparitiile sale televizate si emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) si care si-a asumat, in intervalul 22-30 decembrie 1989, operatiunea sistematica de inducerea in eroare a opiniei publice exercitata de unele cadre militare cu functii de conducere ale MApN, avand in vedere ca aceste fapte au avut drept consecinte generarea si amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoza cauzatoare de numeroase situatii de foc fratricid generalizat si astfel, in intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382 raniri de persoane, 585 privari grave de libertate cu incalcarea regulilor generale de drept international si 409 cazuri de suferinte mari, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor contra umanitatii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Codul penal, cu aplic. art. 5 din Codul penal. Aceleasi fapte ale suspectului Iliescu Ion au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent si grav pentru existenta unei parti insemnate a populatiei civile, de pe intregul teritoriu al Romaniei.

b. Faptele suspectului Voiculescu Voican Gelu care, in calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care si-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intentie, urmarind mentinerea si consolidarea puterii politice obtinute, dar si legitimarea in fata opiniei publice, incepand cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus in eroare opinia publica in mod sistematic prin aparitiile sale televizate si emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) si care si-a asumat, in intervalul 22-30 decembrie 1989, operatiunea sistematica de inducerea in eroare a opiniei publice exercitata de unele cadre militare cu functii de conducere ale MApN, avand in vedere ca aceste conduite au avut drept consecinte generarea si amplificarea unei psihoze generalizate a terorismului, psihoza cauzatoare de numeroase situatii de foc fratricid generalizat si astfel, in intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382 raniri de persoane, 585 privari grave de libertate cu incalcarea regulilor generale de drept international si 409 cazuri de suferinte mari, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor contra umanitatii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Codul penal cu aplic. art. 5 din Codul penal. Totodata, aceleasi fapte ale suspectului Voiculescu Voican Gelu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent si grav pentru existenta unei parti insemnate a populatiei civile, de pe intregul teritoriu al Romaniei.

c. Faptele suspectului gl. (Rtr) Rus Iosif care, in calitate de Comandant al Aviatiei Militare si membru al Consiliului Militar Superior, cu intentie, in intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date in mod sistematic, operatiunea de inducere in eroare a opiniei publice, avand in vedere ca aceste conduite au avut drept consecinte intretinerea si amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoza cauzatoare de numeroase situatii de foc fratricid generalizat si astfel au survenit 857 decese, 2382 raniri de persoane, 585 privari grave de libertate cu incalcarea regulilor generale de drept international si 409 cazuri de suferinte mari. Intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor contra umanitatii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Codul penal., cu aplic. art 5 din Codul penal. Totodata, aceleasi fapte ale suspectului Rus Iosif au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent si grav pentru existenta unei parti insemnate a populatiei civile, de pe intregul teritoriu al Romaniei.

In rechizitoriul emis la data de 29 iulie 2022 in dosarul nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a retinut ca:

a. Faptele inculpatului Iliescu Ion care, in calitate de sef de stat si de guvern, presedinte al CFSN si al Consiliului Militar Superior, cu intentie, urmarind obtinerea legitimitatii populare, mentinerea si consolidarea puterii politice detinute, incepand cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus in eroare opinia publica in mod constant, repetat, sistematic prin aparitiile sale televizate si emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) si care si-a asumat, in intervalul 22-30 decembrie 1989, operatiunea sistematica de inducerea in eroare a opiniei publice exercitata de cadrele militare cu functii de conducere ale MApN, avand in vedere ca aceste fapte au avut drept consecinte generarea si amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoza cauzatoare de numeroase situatii de foc fratricid generalizat si astfel, in intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382raniri de persoane, 585 privari grave de libertate cu incalcarea regulilor generale de drept international si 409 cazuri de suferinte mari, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor contra umanitatii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Codul penal. Aceleasi fapte ale inculpatului Iliescu Ion au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent si grav pentru existenta unei parti insemnate a populatiei civile, de pe intregul teritoriu al Romaniei.

b. Faptele inculpatului Voiculescu Voican Gelu care, in calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care si-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intentie, urmarind mentinerea si consolidarea puterii politice obtinute, dar si legitimarea in fata opiniei publice, incepand cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus in eroare opinia publica in mod sistematic prin aparitiile sale televizate si emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) si care si-a asumat, in intervalul 22-30 decembrie 1989, operatiunea sistematica de inducerea in eroare a opiniei publice exercitata de cadrele militare cu functii de conducere ale MApN, avand in vedere ca aceste conduite au avut drept consecinte generarea si amplificarea unei psihoze generalizate a terorismului, psihoza cauzatoare de numeroase situatii de foc fratricid generalizat si astfel, in intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382raniri de persoane, 585 privari grave de libertate cu incalcarea regulilor generale de drept international si 409 cazuri de suferinte mari, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor contra umanitatii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Codul penal. Totodata, aceleasi fapte ale inculpatului Voiculescu Voican Gelu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent si grav pentru existenta unei parti insemnate a populatiei civile, de pe intregul teritoriu al Romaniei.

c. Faptele inculpatului gl. (Rtr) Rus Iosif care, in calitate de comandant al Aviatiei Militare, cu intentie, in intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date in mod sistematic, operatiunea de inducere in eroare a opiniei publice, avand in vedere ca aceste conduite au avut drept consecinte intretinerea si amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoza cauzatoare de numeroase situatii de foc fratricid generalizat si astfel au survenit 857 decese, 2382 raniri de persoane, 585 privari grave de libertate cu incalcarea regulilor generale de drept international si 409 cazuri de suferinte mari. intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor contra umanitatii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Codul penal. Totodata, aceleasi fapte ale inculpatului Rus Iosif au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent si grav pentru existenta unei parti insemnate a populatiei civile, de pe intregul teritoriu al Romaniei.

Pe de alta parte, Inalta Curte noteaza ca pe parcursul fazei de camera preliminara in care erau evaluate, printre altele, legalitatea sesizarii instantei si a punerii in miscare a actiunii penale, in dosarul nr. 1687/1/2022/a1, judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a pronuntat incheierea din data de 24 februarie 2023, prin care s-a dispus trimiterea cauzei avand ca obiect rechizitoriul nr. 11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Parchetelor Militare, referitor la inculpatii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu si gl. (rtr.) Rus Iosif, Curtii de Apel Bucuresti, spre competenta solutionare.

Premisa rationamentului este aceea ca orice declinator de competenta pronuntat de o jurisdictie penala din cadrul instantei supreme face imposibila declinarea (reciproca) de competenta a jurisdictiei de trimitere. Altfel fiind, acesta manifesta proprietatile si efectele juridice ale unui regulator de competenta, fiind asadar obligatoriu pentru orice alt organ judiciar, care, in mod subsecvent, exercita functii judiciare in cadrul respectivului procesul penal, cum sunt, bunaoara, judecatorul de camera preliminara din cadrul instantei de trimitere, care a pronuntat incheierea supusa controlului judiciar in dosarul de fata, respectiv, nu in ultimul rand, jurisdictia camerala ierarhic superioara a instantei supreme, investita prin contestatiile exercitate sa realizeze un atare control judiciar. Inalta Curte considera util de amintit ca obligativitatea hotararii judecatoresti nu se limiteaza, in mod formal, doar la solutia expusa in dispozitiv, ci include deopotriva, in mod comprehensiv, ansamblul chestiunilor dezlegate imutabil de jurisdictia penala in discutie, respectiv motivele, de fapt si de drept, care justifica respectivul act jurisdictional.

Inalta Curte retine ca in considerentele incheierii din data de 24 februarie 2023 judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie aratat urmatoarele:

a. Prin incheierea din data de 09 octombrie 2020, pronuntata de judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala in dosarul nr. 1045/1/2019/a1.1 s-a retinut ca fiind necesara 'stabilirea clara a limitelor temporale in care persoanele cercetate ar fi realizat pretinse actiuni contra umanitatii si care prezinta relevanta si din perspectiva verificarilor privind calitatea pe care acuzatii o aveau la acel moment, in contextul imprejurarilor faptice relevate de procuror in actul de sesizare'.

b. Astfel cum rezulta din considerentele rechizitoriului, ca ultimul act material retinut in sarcina inculpatului Voiculescu Voican Gelu si care intra in continutul constitutiv al infractiunii pentru care s-a dispus trimiterea sa in judecata, se situeaza la data de 27 decembrie 1989, deci anterior dobandirii functiei de viceprim-ministru.

Inalta Curte apreciaza ca neregularitatile intrinseci ale rechizitoriului explicate anterior sunt accentuate de aceasta hotarare judecatoreasca obligatorie pronuntata anterior de jurisdictia de camera preliminara a instantei supreme – declinatorul de competenta – care retine ca actele inculpatului Voiculescu Voican Gelu descrise in actul de sesizare au fost consumate / epuizate la data de 27 decembrie 1989, iar nu la data de 30 decembrie 1989, astfel cum, in mod incongruent, s-a retinut distinct in cuprinsul aceluiasi rechizitoriu.

Practic, carenta in descrierea actelor imputate inculpatilor in intervalul 28 decembrie – 30 decembrie 1989 este augmentata de hotararea definitiva si obligatorie a judecatorului de camera preliminara, care releva implicit faptul ca actul de sesizare nu se pot determina faptele cu care a fost sesizata instanta si ca actele imputate inculpatului Voiculescu Voican Gelu au fost consumate / epuizate la data de 27 decembrie 1989.

Inalta Curte apreciaza ca la acest moment procesual dezlegarea data prin incheierea din data de 24 februarie 2023 pronuntata de de judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie este imutabila, neputand fi ignorata, contrazisa, anihilata ori eludata pe tot parcursul examenului de regularitate al acestui ultim rechizitoriu, de / printr-o alta hotarare judecatoreasca, intrucat, altminteri, s-ar incalca obligativitatea declinatorului de competenta sus evocat.

In aceste conditii in care procurorul apreciaza ca faptele de care este avut inculpatul Voiculescu Voican Gelu au fost comise in intervalul 22-30 decembrie 1989, iar jurisdictia camerala a evaluat preliminar ca actele de sesizare nu vizeaza si intervalul 28-30 decembrie 1989, tinand seama si de faptul ca subiectul activ nemijlocit al infractiunilor contra umanitatii este un subiect plural, infractiunile neputand fi comise decat de o pluralitate naturala de faptuitori, care sa organizeze un atac generalizat sau sistematic impotriva populatiei civile, este relevata o noua ipoteza ce afecteaza structural aptitudinea rechizitoriului de a-si indeplini functia idonee.

In plus, Inalta Curte considera ca aceasta neregularitate este de natura de a iradia si cu privire la cerintele conditiei pozitive stipulate de art. 15 si art. 309 din Codul de procedura penala in componenta referitoare la faptul ca acuzatia sa fie formulata in mod clar, cerinta care presupune atat stabilirea prin ordonanta de punere in miscare a actiunii penale a locului si datei comiterii faptelor care fac obiectul acuzatiei, cat si prezentarea acestora cu suficienta precizie incat sa rezulte concordanta cu norma de incriminare. Aceasta cerinta are in vedere faptul ca prin punerea in miscare a actiunii penale, persoana acuzata devine inculpat susceptibil de a fi adus in fata instantei penale in scopul aplicarii tratamentului sanctionar ca urmare a comiterii unei infractiuni.

Deopotriva, trebuie avut in vedere ca prin rechizitoriu nu poate fi pusa in miscare actiunea penala, astfel ca rechizitoriul este actul prin care actiunea penala pusa in miscare in cursul fazei de urmarire penala este inaintata instantei de judecata, dupa parcurgerea filtrului de legalitate din faza de camera preliminara.

Astfel, in cazul punerii in miscare a actiunii penale, exigenta de claritate referitoare la faptele descrise in ordonanta de inculpare constituie o cerinta de legalitate a actului procesual care are ca scop asigurarea posibilitatii inculpatului de a efectua o aparare concreta si efectiva prin raportare la faptele pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala, precum si de modalitatea in care se sustine ca au fost comise.

IV. Analiza in cuprinsul rechizitoriului a unor informatii rezultate din mijloace de proba neadministrate in prezenta cauza

Inalta Curte constata ca in capitolul al XVI-lea al rechizitoriului, intitulat 'Mijloacele de proba', la punctul 1 litera c, procurorul a precizat ca au fost avute in vedere la intocmirea actului de sesizare 'declaratiile martorilor obtinute cauzei prin copierea (cu respectarea normelor procedurale) materialului de urmarire penala din dos. SPM nr. 200/P/2007 (a se vedea procesul-verbal din 14.06.2022 atasat la fila 1, vol. 1 al acestei copii)'.

Deopotriva, in cuprinsul rechizitoriului, in subsectiunea Sibiu, dupa preluarea prin copiere a unor fragmente din declaratiile date de Col. (r) Dragomir Aurel, Chioveanu Cristian Marinel, Mihu Alexandra, Zdarcu Marius Adrian, Pop Ana, Sasu Octavian, Dirlescu Nicolae, Fulea Timotei Gheorghe, Cracea Nicolae, Muntean Ana, Oltean Dumitru, Cosma Ioan, Ionescu Catalin Longin, Ene Petre Cristian, Popa Vasile, Buta Ioan, Deac Nicolae, Negru Aurel, Dragomir Constantin, procurorul arata ca 'Analiza intregului material probator al cauzei, cu precadere cel aflate in volumele intitulate 'Sibiu' si copia conforma a dos SPM 200/P/2007, releva ca focul fratricid a reprezentat cauza deceselor si ranirilor de persoane rezultate si in Sibiu. Nu exista probe relevante care sa indice alta cauza pentru tragediile survenite. Situatia decedatilor si ranitilor se regaseste in vol. II-IV ale prezentului act de sesizare a instantei'.

Inalta Curte considera ca atunci cand organul judiciar recurge intr-un proces penal la probe orale furnizate de persoane carora le atribuie calitatea de martori sau parti civile, art. 97 alin. (2) lit. c) si d) din Codul de procedura penala prevede explicit mijlocul de proba prin care atare probe pot si trebuie sa fie administrate, respectiv declaratia partii civile sau declaratia martorului, ambele obtinute prin intermediul procedeului probatoriu al audierii efectuat/e de organul judiciar care exercita functia judiciara in respectivul proces penal, iar nicidecum prin procedee improvizate, procesul-verbal din speta de copiere a declaratiilor unor martori sau parti civile administrate in alte cauze fiind de natura, pe de o parte, sa incalce prevederile art. 97 alin. (3) din Codul de procedura penala, iar, pe de alta parte, sa eludeze implicit exigentele si garantiile pe care legea le impune in materia audierii persoanelor.

Inalta Curte constata ca in cauza au fost analizate de procuror in rechizitoriu probe orale rezultate din audieri, care au avut loc in dosare de urmarire penala diferite de cel in care s-a emis actul de sesizare, ale unor martori si parti civile, iar nu probe reale, rezultate din alte procedee probatorii decat audierile.

De aceea, in cauza nu se pune problema omisiunii procurorului de a recurge la procedeul probatoriu prevazut de art. 170 din Codul de procedura penala al predarii de obiecte sau inscrisuri, aplicabil doar in cazul mijloacelor de proba apte sa contina probe reale, ci in mod esential aduce in discutie chestiunea evaluarii unor mijloace de proba administrate intr-o cauza distincta in care s-a dispus o solutie de netrimitere in judecata evaluata ca fiind definitiva de catre procuror si care, pe cale de consecinta, nu putea fi reunita prezentei cauze ('Evenimentele din Sibiu au facut obiectul cercetarii dosarului SPM 200/P/2007. La finalizarea cercetarilor, prin rezolutia SPM din data de 01.03.2010, s-a dispus solutia netrimiterii in judecata a persoanelor cercetate, inclusiv col. (r) Dragomir Aurel, comandantul garnizoanei. Impotriva rezolutiei SPM, la data de 09 august 2010, Inspectoratul de Politie al Judetului Sibiu a formulat o plangere in temeiul art.278/1 din anteriorul Cod de procedura penala. S-a solicitat desfiintarea rezolutiei atacate si redeschiderea urmaririi penale. Plangerea a facut obiectul dosarului nr. 65/Rj/753/2010 apartinand Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti, instanta care la data de 10 mai 2011 a pronuntat sentinta penala nr. 17 si a hotarat respingerea ca nefondata a plangerii formulate de Inspectoratul de Politie al Judetului Sibiu, impotriva rezolutiei SPM din data de 01.03.2010. Pentru a concluziona astfel, instanta a stabilit ca rezolutia SPM a fost temeinic motivata, atat in fapt, cat si in drept, in baza unui probatoriu amplu si corect documentat. […] Rezolutia SPM nr. 200/P/2007 din data de 01.03.2010, prin care s-a dispus solutia netrimiterii in judecata a persoanelor cercetate, se bucura de autoritate de lucru judecat'.).

Inalta Curtea apreciaza ca, procedand la copierea unor declaratii de martori ori parti civile administrate in alte cauze in care s-a dispus o solutie de netrimitere in judecata, procurorul nu a realizat astfel o activitate de administrare de probe sui generis care sa ii permita ulterior analizarea si evaluarea respectivelor probe in curpinsul actului de sesizare, deoarece fotocopierea unor declaratii sporadice, date in alte dosare, nu constituie in acest caz un procedeu probatoriu.

Pe cale de consecinta, aceasta maniera de a proceda a parchetului este apta, la randul sau, sa genereze o neregularitate intrinseca a rechizitoriului, de vreme ce descrierea bazelor factuale ale acuzatiilor penale formulate impotriva inculpatilor contine unele motive de fapt – efecte probatorii – rezultate din evaluarea unor informatii carora li se atribuie functie probatorie, in baza art. 103 alin. (1) din Codul de procedura penala, desi acestea nu au fost administrate ca probe, prin intermediul procedeelor probatorii prevazute de lege”.

* Cititi aici intreaga incheiere a ICCJ (inclusiv opinia separata)