Completul de 5 condus de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie judecator Iulian Dragomir din care mai fac parte si judecatorii Simona Cristina Nenita, Daniel Gradinaru, Florentina Dragomir si Lavinia Valeria Lefterache a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei pentru a stabili daca denuntatorii pot fi audiati ca martori in dosarele penale in care au denuntat posibile fapte de natura penala. Decizia de sesizare a CCR a fost luata la finalul lunii martie 2018, ca urmare a exceptiei de neconstitutionalitate formulata de reputatii avocati Dumitru Radescu (foto stanga) si Dan Lupascu (foto dreapta), in dosarul in care fostul ministru al Energiei, Constantin Nita, a fost trimis in judecata si condamnat pentru infractiunea de trafic de influenta la 4 ani de inchisoare cu executare, in urma unor denunturi formulate la data de 24.11.2015 de catre denuntatorii Tiberiu Urdareanu si Mihail Tanasescu. Acestia au fost audiati in calitate de martori si in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata la prima instanta.

In lipsa de probe, DNA da dubla calitate "denuntator" si "martor"

Hotararea care urmeaza sa fie pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei, ca urmare a admiterii de catre ICCJ a cererii formulate de avocatii Dumitru Radescu si Dan Lupascu, este cu atat mai importanta cu cat hotararea de condamnare de la fond a lui Constantin Nita este intemeiata pe cele doua denunturi ale lui Urdareanu si Tanasescu. Mai exact, atat in rechizitoriu, cat si in hotararea de condamnare de la fond se face trimitere la "denuntul si declaratiile martorului Urdareanu Tiberiu" si "denuntul si declaratiile martorului Tanasescu Mihail", acestea fiind consemnate probe pe baza carora a fost intemeiata aplicarea pedepsei.

Or, in cuprinsul motivelor de recurs depuse de aparatorii lui Constantin Nita si admise de ICCJ, dupa ce instanta a respins la fond cererea de sesizare a CCR, se precizeaza ca admiterea exceptiei de neconstitutionalitate ar determina "inlaturarea din categoria mijloacelor de proba a declaratiilor denuntatorilor", in caz general, iar in ce priveste speta lui Constantin Nita, ar lipsi practic "de fundament probator sentinta de condamnare". Si nu doar atat. Ar limita practica procurorilor care, in lipsa unor probe temeinice si solide, au ajuns sa foloseasca denuntatorii in calitate de martori sau martorii pe post de denuntatori.

Pronutarea de catre CCR cu privire la neconstitutionalitatea art. 114 alin. (1), 115 alin. (1) si 103 alin. (3) ar urma sa stopeze practica actuala prin care, reclama avocatii Radescu si Lupascu, sunt incalcate principiul legalitatii, ce impune obligatia legiuitorului ca normele juridice pe care le adopta sa fie precize, clare si previzibile, precum si dreptul la un proces echitabil.

Iata minuta pronuntata in data de 28 martie 2018 in dosarul nr. 3157/1/2017/a1.1 :

"Admite recursul formulat de inculpatul Nita Constantin impotriva incheierii din data de 15 ianuarie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori Penal 1 in dosarul nr. 3157/1/2017/a1, cu privire la dispozitia de respingere, ca inadmisibila, a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 97 alin.2 lit.d si art.103 alin. 2 si 3 Cod procedura penala, cu referire la art. 114 alin. 1 si art. 115 alin. 1 Cod procedura penala. Caseaza, in parte, incheierea atacata si, rejudecand: Admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 114 alin. 1, 115 alin. 1 si 103 alin. 3 Cod procedura penala. Mentine celelalte dispozitii ale incheierii atacate. in baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea recursului raman in sarcina statului. In baza art. 275 alin. 6 Cod procedura penala onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, pana la prezentarea aparatorului ales, in suma de 40 lei, ramane in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi 28 martie 2018."

Iata ce prevede articolul 114 alin. (1):

"Poate fi audiata in calitate de martor orice persoana care are cunostinta despre fapte sau imprejurari de fapt care constituie proba in cauza penala."

Iata ce prevede articolul 115 alin. (1):

"Orice persoana poate fi citata si audiata in calitate de martor, cu exceptia partilor si a subiectilor procesuali principali."

Iata ce prevede articolul 103 alin. (3):

"Hotararea de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati."

Prezentam in continuare pasaje din motivele de recurs formulate de avocatii Dan Lupascu si Dumitru Radescu in dosarul privind exceptia de neconstitutionalitate in cazul Constantin Nita:

"Privitor la cerinta legaturii cu solutionarea cauzei, dupa cum am aratat si in ciclul procesual anterior, pertinenta exceptiei este pusa in evidenta de urmatoarele: inculpatul Nita Constantin a fost trimis in judecata si condamnat pentru infractiunea de trafic de influenta (...) organul de urmarire penala fiind sesizat la data de 24.11.2015, prin denunturile formulate de catre denuntatorii Urdareanu Tiberiu si Tanasescu Mihail, care au fost audiati in calitate de martori, atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata la prima instanta.

In rechizitoriu, in partea intitulata 'Mijloace de proba' la primele doua pozitii sunt mentionate 'denuntul si declaratiile martorului Urdareanu Tiberiu' 'denuntul si declaratiile martorului Tanasescu Mihail'.

Tot prin rechizitoriu, pentru infractiunea de cumparare de influenta, fara a se indica autorul acesteia si temeiul de drept, s-a dispus clasarea, cu motivarea ca 'exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege, respectiv fapta a fost denuntata mai inainte ca organele de urmarire penala sa fi fost sesizate pe alta cale.'

Totodata, hotararea de condamnare s-a intemeiat in mod determinant pe denunturile si declaratiile martorilor Urdareanu Tiberiu si Tanasescu Mihail, considerati martori.

Astfel cum am indicat in cuprinsul cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, criticile de neconstitutionalitate vizeaza, in esenta, incalcarea principiului legalitatii si a dreptului la un proces echitabil, astfel ca, eventuala admitere a exceptiei ar avea o influenta directa asupra solutiei finale ce se va pronunta in aceasta. Mai exact, admiterea exceptiei de neconstitutionalitate ar determina inlaturarea din categoria mijloacelor de proba a declaratiilor denuntatorilor, lipsind de fundament probator sentinta de condamnare.

In acest conditii, interesul procesual al inculpatului este pe deplin dovedit.

Sustinerea instantei in sensul ca o eventuala decizie a Curtii Constitutionale nu ar avea nicio inraurire in ce priveste solutia de condamnare, nu poate fi primita, deoarece face abstractie de caracterul determinant al declaratiilor denuntatorilor in formarea convingerii instantei de fond asupra unor aspecte esentiale ale cauzei (cum ar fi: pretinsa existenta a intelegerii ilicite, a primirii sumei de bani in numerar si a incheierii contractului de prestari servicii). Cu alte cuvinte, celelalte mijloace sunt lipsite de aptitudine probatorie de sine-statatoare in sustinerea acuzatiilor. (...)

Pe fondul solicitarii de sesizare este de observat ca au fost formulate veritabile critici de neconstitutionalitate, fiind indicate prevederile constitutionale si conventionale transgresate si prezentate in detaliu argumentele sustinerii exceptiei.

Esenta acestor critici este aceea ca redactarea dispozitiilor procedurale enuntate este dominata de echivocitate asupra semnificatiei si cuprinderii termenului de 'martor' (stricto sensu), ceea ce conduce la transformarea denuntatorului in martor si calificarea declaratiilor acestuia drept mijloace de proba.

Asa fiind, opinam ca dispozitiile legale criticate contravin art. 1 alin. (5) din Constitutie, care consacra principiul legalitatii, ce impune obligatia legiuitorului ca normele juridice pe care le adopta sa fie precize, clare si previzibile.

Imprecizia si lipsa de previzibilitate a textelor de lege cerute a fi supuse controlului de neconstitutionalitate, incalcand principiul legalitatii, afecteaza si dreptul la un proces echitabil – prevazut de art. 21 alin. 3 din Constitutie, art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art. 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – drept care, inter alia, presupune si conformarea la regulile fundamentale care diriguiesc procesul penal.

Implicit, sunt nesocotite si dispozitiile art. 11 alin. (1) si (2) si art. 20 din Constitutie."

*Cititi aici integral motivele de recurs la cererea privind sesizarea CCR