Cazul Gutau nu este singurul proces inechitabil constatat de CEDO in dosarele judecatoarei Livia Stanciu (foto). De mai bine de patru ani, „muntele de moralitate” ascunde o alta condamnare crunta, incasata in cauza Gaitanaru contra Romaniei.

Fosta procuroare comunista numita de presedintele Traian Basescu la conducerea instantei supreme tine la secret acest malpraxis judiciar din 26 iunie 2012 - ziua confirmarii abuzului savarsit impotriva directorului Administratiei Pietelor Focsani, Octavian Gaitanaru.

In tot acest timp care s-a scurs de cand Curtea de la Strasbourg a constatat violarea dreptului la un proces echitabil in cauza Gaitanaru (caz-scoala de incalcare a dreptului la un proces echitabil recunoscut ca atare de toti specialistii in drept penal), Livia Stanciu s-a comportat ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat: a acceptat fara scrupule un nou mandat de 3 ani la conducerea ICCJ (septembrie 2013), pentru ca apoi sa nu refuze nici promovarea la Curtea Constitutionala (iulie 2016), candidand cu tupeu pentru presedintia CCR la cateva zile de la investire.

Dupa scandalul Rarinca (2014-2015) si cazul Gutau (8 noiembrie 2016), hotararea CEDO in cauza Gaitanaru constituie un argument in plus pentru care presedintele Klaus Iohannis ar trebui sa-si reconsidere decizia de numire a Liviei Stanciu la CCR. In opinia noastra, cu asa o mapa profesionala, fosta procuroare comunista nu se califica pentru functia de judecator constitutional.

Intre cele doua procese inechitabile din cazierul fostei judecatoare supreme Livia Stanciu exista mai multe asemanari si chiar similitudini:

-Aceeasi violare a Conventiei constatata de CEDO (Art. 6.1): ambii inculpati - atat Octavian Gaitanaru (la 1 iunie 2005), cat si primarul municipiului Ramnicu Valcea Mircia Gutau (la 27 ianuarie 2010) - au fost condamnati definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie cu incalcarea unor norme de drept elementare (dreptul la aparare, principiul administrarii nemijlocite a probelor, principiul contradictorialitatii), subsidiare dreptului la un proces echitabil garantat de Articolul 6.1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In ambele dosare, condamnarea Romaniei la CEDO a intervenit la 7 ani de la comiterea abuzurilor la Sectia penala suprema.

-Aceiasi judecatori responsabili de violarea Conventiei: ambii inculpati au fost condamnati definitiv de un complet de 3 judecatori supremi din care au facut parte Livia Stanciu si Alixandri Vasile (acesta din urma, decedat la 8 iulie 2012 dupa o lunga suferinta, potrivit presei vremii).

-Aceeasi rasturnare de solutii (condamnare dupa achitare): ambii inculpati au fost condamnati in recurs pentru fapte care in opinia instantelor inferioare nu au existat - judecatorul fondului si cei doi judecatori din apel au dispus solutiile de achitare in temeiul art. 10 alin. (1) litera a) Cpp („fapta nu exista”).

-Acelasi numar de termene in recurs: ambii inculpati au parcurs la ICCJ 3 termene de judecata: Octavian Gaitanaru - 07.02.2005, 21.03.2005 si 09.05.2005, cu amanarea pronuntarii la 24.05.2005 pentru 01.06.2005; Mircia Gutau - 09.11.2009, 07.12.2009 si 11.01.2010, cu amanarea pronuntarii la 20.01.2010 pentru 27.01.2010.

-Aceeasi infractiune si aceeasi pedeapsa: ambii inculpati au fost condamnati pentru luare de mita la 3 ani si 6 luni inchisoare cu executare (gasit vinovat si pentru alte 4 fapte, Gaitanaru a primit in plus un spor de pedeapsa de 6 luni inchisoare, in final avand de executat 4 ani inchisoare).

-Aceeasi masura preventiva: ambii inculpati au stat in arest preventiv inainte de a fi judecati (13 luni Octavian Gaitanaru, 4 luni Miricia Gutau); Spre deosebire de Gutau, Gaitanaru a fost arestat preventiv de procuror.

-Acelasi parchet (DNA): ambii inculpati au fost trimisi in judecata de Directia Nationala Anticoruptie (Parchetul National Anticoruptie, in cazul Gaitanaru).

-Aceeasi raspundere zero pentru abuzurile constatate de CEDO: niciun magistrat nu a dat socoteala dupa pronuntarea CEDO, fie si sub forma unor scuze publice, pentru anii de puscarie pe care cei doi inculpati i-au executat ca urmare a unor condamnari dispuse cu incalcarea dreptului fundamental la un proces echitabil.

Judecatoarea Rodica Cosma a fost in complet alaturi de Livia Stanciu

Au existat insa si diferente, unele majore, intre dosarele Gutau si Gaitanaru. De pilda, in situatia primarului Mircia Gutau, presedinta completului (judecatoarea suprema Ana Hermina Iancu) a facut opinie separata in sensul achitarii, refuzand sa fie partasa la decizia propusa de cuplul Vasile-Stanciu. De partea cealalta, in cazul Octavian Gaitanaru, solutia de condamnare adoptata de judecatorii Alixandri Vasile si Livia Stanciu a fost imbratisata si de cel de-al treilea membru al completului, judecatoarea suprema Rodica Cosma, magistrat inca in functie la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Dupa recentul caz Gutau, date fiind si precedentele cazuri Coniac (octombrie 2015), Nitulescu (septembrie 2015) si Mischie (septembrie 2014), Lumeajustitiei.ro a inventariat toate condamnarile incasate de Romania la CEDO din pricina violarii principiului nemijlocirii in recurs. De altfel, asa am si descoperit implicarea judecatoarei Livia Stanciu in condamnarea lui Octavian Gaitanaru cu incalcarea dreptului la un proces echitabil.

Solutiile pe scurt in cazul Gaitanaru

Prin sentinta nr. 64/28.04.2004 dispusa de Tribunalul Neamt in dosarul nr. 237/2004, Octavian Gaitanaru a fost achitat in baza art. 10 alin. (1) litera a) Cod procedura penala („fapta nu exista”) pentru infractiunile de luare de mita si primire de foloase necuvenite. Prin aceeasi hotarare, instanta de fond l-a condamnat la 1 an, 1 luna si 14 zile inchisoare pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, fals intelectual si uz de fals.

Pedeapsa de 1 an, 1 luna si 14 zile inchisoare a fost constatata executata in intregime in arest preventiv (15.03.2003 – 28.04.2004), ceea ce spune multe despre sistemul judiciar romanesc, si nu doar din punct de vedere al caracterului exceptional al masurii (peste 400 de zile de arest preventiv pentru infractiuni de serviciu si fals cu un prejudiciu total de 18.200 lei!).

Este evident ca Tribunalul Neamt nu s-a raportat la fapta/ pericol/ urmari etc., ci la perioada in care Octavian Gaitanaru a fost arestat preventiv si pe care a tinut sa o acopere, condamnarea la o pedeapsa egala cu perioada petrecuta de inculpat in arest fiind o mai veche metoda alternativa la achitare, mostenita din sistemul de justitie comunist. Prin acest parandarat judiciar, anumiti judecatori salveaza statul din situatia delicata de a recunoaste - si, implicit, de a despagubi - o privare nelegala de libertate, asa cum este arestul preventiv executat de un inculpat declarat nevinovat la finalul procesului penal pornit impotriva sa.

Sentinta Tribunalului Neamt a fost intru totul confirmata. Prin decizia nr. 287/22.09.2004, Curtea de Apel Bacau a respins ca nefondate apelurile formulate de Parchetul National Anticoruptie, de Octavian Gaitanaru si de ceilalti doi coinculpati trimisi in judecata de PNA in 2003 (contabila Camelia Stefan si administratorul SC PROMEP SA Focsani, Bogdanel Laurentiu Turbatu). Faptul ca instantei de control judiciar nu i s-a parut anormala pedeapsa dispusa la fond (1 an 1 luna si 14 zile inchisoare, adica fix cat sa acopere arestul preventiv, nici o zi in plus sau in minus) confirma intr-un fel teoria enuntata mai sus.

In recurs, prin decizia ICCJ nr. 3414/01.06.2005 (care a facut obiectul criticilor CEDO in hotararea din 26 iunie 2012), completul format din judecatorii supremi Alixandri Vasile (presedinte), Livia Stanciu si Rodica Cosma a casat hotararile instantelor inferioare numai in ceea ce il priveste pe Octavian Gaitanaru, inlaturand solutiile de achitare si dispunand condamnarea acestuia la 3 ani si 6 luni inchisoare pentru luare de mita si 2 ani inchisoare pentru primire de foloase necuvenite. In final, Gaitanaru a primit 4 ani inchisoare cu executare, ICCJ adaugand la pedeapsa cea mai grea (3 ani si 6 luni inchisoare) un spor de 6 luni inchisoare. (motivarea condamnarii lui Octavian Gaitanaru, la paginile 14-16 din decizia ICCJ atasata)

Trimis la inchisoare pentru o fapta pentru care a fost condamnat intaia oara in recurs, dupa doua achitari la fond si apel, fara sa fi fost audiat, el sau vreun martor, si fara ca Inalta Curte sa admita vreo proba in apararea sa, Octavian Gaitanaru a fost eliberat conditionat la 17 ianuarie 2007.

De bucurie ca a starpit marea coruptie din piata de la Focsani, DNA a uitat de sporul lui Stanciu

La cateva ore dupa pronuntare, DNA (pe atunci PNA) a emis comunicatul de presa nr. 337/02.06.2005, in care s-a laudat cu solutia de condamnare definitiva obtinuta la ICCJ. Responsabilii cu redactarea comunicatului au gresit insa pedeapsa, in defavoarea parchetului. Mai exact, DNA a anuntat ca Octavian Gaitanaru a fost condamnat definitiv la 3 ani si 6 luni inchisoare, in loc de 4 ani inchisoare:

„Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarat de Parchetul National Anticoruptie impotriva sentintei penale pronuntate de Curtea de Apel Bacau in dosarul privind pe GAITANARU OCTAVIAN, director la Administratia Pietelor Focsani, si a decis condamnarea inculpatului la 3 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita, primire de foloase necuvenite, abuz in serviciu contra intereselor publice, fals intelectual si uz de fals, infractiuni aflate in forma continuata.

Prin decizia pronuntata in sedinta publica din data de 1 iunie 2005, magistratii Instantei Supreme au inlaturat din sentinta penala dispozitia privind achitarea inculpatului pentru faptele de coruptie mentionate si au dispus executarea pedepsei de 3 ani si 6 luni inchisoare, precum si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi pe o perioada de 2 ani.

In baza art. 254 alin. (3) si art. 256 alin. (2), raportat la art. 19 din Legea 78/2000, completul de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a dispus confiscarea de la inculpat, in folosul statului, a sumelor de 2.000 USD si 11 milioane lei (1.100 RON – n.r.).

Decizia este definitiva.

Reamintim ca inculpatul GAITANARU OCTAVIAN a fost trimis in judecata in luna iunie 2003, in stare de arest preventiv. Anchetatorii au retinut ca, in calitate de director la Administratia Pietelor Focsani, inculpatul a primit suma de o mie de dolari de la opt agenti comerciali pentru obtinerea de noi contracte de inchiriere pe vechile amplasamente, in conditiile in care acestia erau vizati de o pretinsa restrangere a spatiilor comerciale. Anterior, inculpatul a mai primit, la data de 10 decembrie 2001, suma de o mie de dolari, sub forma unor 'atentii' din partea unor comercianti multumiti de rezultatul licitatiei pentru adjudecarea unor spatii comerciale. In imprejurari similare si cu aceeasi motivatie, inculpatul a mai primit suma de 11 milioane de lei (1.100 RON – n.r.) de la 11 comercianti. De asemenea, a solicitat in mod abuziv unui numar de sapte agenti economici sa contribuie cu suma de 60 de milioane de lei la realizarea unei investitii in Piata Moldovei din Focsani, suma in limita careia vor fi exonerati de la plata chiriei. In luna decembrie 2002 a acceptat diminuarea debitelor la 8 agenti economici cu suma de 12.628.000 lei (1.262 RON – n.r.) in favoarea sponsorizarii de catre acestia a Clubului sportiv UNIREA din Focsani. Cu incalcarea dispozitiilor legale, inculpatul GAITANARU OCTAVIAN a dispus si efectuat plati in valoarea de o suta de milioane de lei (10.000 RON – n.r.) pentru realizarea a doua spatii comerciale, intocmind in fals contractul si procesul-verbal de custodie a unor materiale de constructie si semnand ordinul de plata catre Trezorerie, in conditiile in care documentul nu avea acoperire. Prin faptele savarsite, s-a cauzat Administratiei Pietelor Focsani un prejudiciu de 182 de milioane de lei (18.200 RON – n.r.), din care s-a recuperat doar o treime”.

*Cititi aici hotararea CEDO Gaitanaru vs. Romania din 26.06.2012 - cererea nr. 26082/05 (motivarea violarii Art. 6.1 din Conventie, in paragrafele 29-36)

*Cititi aici decizia ICCJ nr. 3414/01.06.2005 pronuntata de judecatorii Alixandri Vasile, Livia Stanciu si Rodica Cosma in cazul Gaitanaru