EXPORTUL DE COPII CONTINUA – Decizie scandaloasa intr-un nou dosar de rapire internationala: judecatoarele Cristina Guta, Mariana Hortolomei si Ioana Singh de la CAB au dispus inapoierea minorului Arthur Aganencii in Italia, la mama ucraineanca, in lipsa dovezilor ca aceasta are domiciliu sau venit legal. Copilul, scolarizat de 3 ani in Romania de tata, refuza categoric sa plece: ”Mama facea scandal... Ma punea sa fur bani... Nu ii place ca aici am prieteni si ca ma duc la scoala” (Documente)
Judecatoarele Cristina Guta, Mariana Hortolomei si Ioana Singh de la Sectia a III-a civila pentru cauze cu minori, Curtea de Apel Bucuresti, au luat o decizie revoltatoare, in opinia noastra, intr-un dosar in care Serviciul Social din Bergamo, Italia, si mama de cetatenie ucraineana l-au acuzat de rapire pe tatal roman care si-a adus copilul acasa, in baza hotararii unei instante din Romania. Cele trei judecatoare au operat, in motivarea deciziei 829/2016, din dosarul 7256/3/2016, prin care au dispus inapoierea minorului Arthur Aganencii in Italia, la mama cu istoric abuziv, cu aceeasi logica juridica din celebrele dosare de rapire internationala in care Irina Cristescu, Ana-Maria Nedelcu sau Ana-Maria Stancu au fost obligate de instantele din Romania sa-si trimita copiii inapoi in cosmarul din care au evadat. Aceasta in pofida faptului ca, tocmai pentru a evita astfel de situatii, Conventia de la Haga privind rapirea internationala a reglementat posibilitatea autoritatii judiciare sau administrative din tarile semnatare de a nu dispune inapoierea copilului daca instanta ”constata ca exista un risc grav ca inapoierea copilului sa-l expuna unui pericol fizic sau psihic sau ca in orice alt chip sa-l situeze intr-o situatie intolerabila” (art. 13 parag. 1 lit. b), respectiv daca a constatat ca ”acesta se impotriveste la inapoierea sa si ca a atins o varsta sau o maturitate care face necesar sa se tina seama de opinia sa. (art. 13 paragr. 2).
Concret, prin Decizia 829/2016, completul Sectiei a III-a civila pentru cauze cu minori de la CAB a modificat sentinta pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul 7256/3/2016, care a respins initial solicitarea invocand art. 13 paragr. 2 din Conventie (refuzul copilului in varsta de 8 ani care, potrivit raportului psihologic depus la dosar a atins maturitatea care face necesar sa se tina cont de parerea sa), si a admis cererea formulata de Renata Tulupova (mama) si Serviciul Social din Bergamo, in contradictoriu cu Lucian Aganencii (tatal). Instanta Curtii de Apel Bucuresti a dispus inapoierea copilului la resedinta mamei din Italia in pofida faptului ca reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea recursului ca nefondat, aratand ca instanta de fond (Tribunalul Bucuresti) a retinut in mod corect aplicabilitatea sitatiei de exceptie prevazuta de art. 13 paragr. 2 din Conventia de la Haga si ca atat declaratia minorului cat si interesul superior al copilului impuneau respingerea actiunii Serviciului Social din Bergamo si a Renatei Tulupove. Astfel, magistratii CAB din completele pentru cauze cu minori continua sa creeze o jurisprudenta periculoasa careia ii cad victime copiii prinsi in razboiul parintilor, in care instantele aplica cu ochii inchisi dispozitiile Conventiei de la Haga, ignorand dreptul copilului la integritate fizica si emotionala, dar si interesul superior al minorului de a creste si a se dezvolta armonios, asa cum prevede Conventia ONU.
Iata un fragment din minuta CAB:
”Admite recursul. Modifica partial sentinta, in sensul ca: Admite cererea. Dispune inapoierea minorului la resedinta mamei din Italia, in termen de 2 saptamani de la comunicarea hotararii, sub sanctiunea amenzii civile in favoarea statului roman, in suma de 12500 lei. Dispune predarea paşaportului minorului sau a documentului de calatorie, dupa caz, de catre parat, partii reclamante sau in cazul inexistentei unui document de calatorie pe numele minorului, sa isi dea concursul pentru eliberarea unui astfel de document. Autorizeaza mama - Tulupova Renata sa preia minorul personal sau prin reprezentant, in caz de refuz de executare voluntara a obligatiei de inapoiere in termenul stabilit... Ia act ca intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecata. Definitiva. Pronuntata in şedinta publica, azi, 08.11.2016".
CAB a pronuntat aceasta solutie ignorand complet atat refuzul categoric al copilului (care a atins maturitatea acestei optiuni, potrivit rapoartelor psihologice) de a se intoarce in Italia, cat si documentele depuse la dosar de Lucian Aganencii care atesta ca Arthur venit in tara in noiembrie 2014, in baza hotararii definitive nr. 2276/20.08.2014 pronuntate de Judecatoria Pascani, care a stabilit domiciliul copilului la tata, este integrat in mediul din Romania, merge la scoala, are prieteni si este atasat de familia tatalui unde primeste o ingrijire corespunzatoare. Mai mult, judecatoarele au inchis ochii la ancheta sociala sumara, nesustinuta de niciun document, facuta de Serviciul Social din Bergamo la presupusa resedinta a mamei Renata Tulupova. Astfel s-a ajuns la situatia absurda ca instanta sa dispuna inapoierea minorului in Italia, fara ca adresa la care copilul urma sa fie ”livrat” sa fie precizata in dispozitivul hotararii, pentru ca reclamantii nu au depus niciun document din care sa rezulte ca mama locuieste legal pe teritoriul italian.
Apelul disperat al tatalui
Avand in vedere faptul ca, in cazurile de “rapire internationala de copii (sau de minori)” reglementate de Conventia de la Haga, instanta de apel este Tribunalul Bucuresti si cea de recurs Curtea de Apel, iar urmatoarea cale de atac, revizuirea, presupune administrarea de probe noi (pe care CAB ar fi trebuit sa le solicite), tatal a facut un apel disperat catre Ministerul Afacerilor Externe sa ia masurile necesare pentru a proteja drepturile si interesele superioare ale minorului Arthur Aganencii, cetatean roman, in acord cu Constitutia Romaniei, Legea nr. 272/2004, Conventia Europeana a drepturilor omului si Conventia ONU privind drepturile copilului.
Astfel, Lucian Aganencii a solicitat autoritatilor romane sa faca demersuri pentru a obtine informatii vitale pentru soarta copilului, care lipsesc din dosar: daca mama minorului – Tulupova Renata, cetatean ucrainean are un domiciliul stabil legal in Italia (un contract inregistrat in mod legal), daca aceasta locuieste legal in Italia (documente) si daca are un loc de munca stabil legal (un contract de munca).
In memoriul adresat MAE, tatal prezinta, succint, situatia care a dus la solutia pronuntata de CAB: Aganencii Arthur este cetatean roman si s-a nascut in Italia, Bergamo la data de 01.07.2008 din relatia dintre Tulupova Renata – cetatean ucrainean si Aganencii Danut - cetatean roman. Acesta a locuit impreuna cu parintii sai in Bergamo la resedinta tatalui pana la data de 29.11.2014 cand tatal minorului impreuna cu minorul s-au mutat definitiv in Romania, municipiul Pascani. Datorita neintelegerilor si conflictelor dintre parinti, in Italia s-a declansat o procedura judiciara finalizata prin Decizia din 29.10.2014 prin care Tribunalul din Bergamo a stabilit ca autoritatea parinteasca asupra copilului sa fie exercitata de Serviciul social din Bergamo pe o durata de 2 ani, fiind demarata si plasarea copilului la o alta familie. Decizia instantei italiene a fost data fara a tine cont de hotararea anterioara a Judecatoriei Pascani, solutionata in august 2014 prin Sentinta nr. 2276/20.08.2014 prin care s-a stabilit domiciliul copilului la tata, in Pascani, hotarare care este definitiva. Astfel, in acest context, la scurt timp de la pronuntarea deciziei Tribunalului Bergamo, tatal minorului a plecat impreuna cu acesta in Romania unde locuiesc si in prezent. La aproximativ un an de la stabilirea copilului in Romania, in data de 7.07.2015, mama a solicitat inapoierea copilului la resedinta sa obisnuita din Italia, iar pe 24.02.2016, mama Renata Tulupova, impreuna cu Serviciul Social din Bergamo au intentat o actiune la Tribunalul Bucuresti in baza Conventiei de la Haga privind rapirea internationala de copii.
In memoriul adresat MAE, tatal Lucian Aganencii mai arata ca, in dosar, au fost administrate un numar consistent de probe care atesta integrarea minorului in mediul din Romania iar in consecinta, instanta – Tribunalul Bucuresti a hotarat respingerea actiunii reclamantelor in baza art.13 alin.(2) din Conventia de la Haga (Sentinta nr. 734/26.05.2016) dat fiind ca minorul audiat in Camera de Consiliu a aratat clar ca se impotriveste returnarii sale in Italia, iar acesta are varsta si gradul de maturitate necesar pentru a se tine cont de opinia sa (lucru care rezulta din raportul psihologic atasat la dosar). Cu toate acestea, Curtea de Apel Bucuresti a hotarat prin Decizia nr. 829R/08.11.2016 (anexata) sa admita recursul reclamantelor si sa trimita copilul la mama sa in Italia, stabilind in esenta ca nu se poate lua in considerare declaratia si dorinta minorului avand in vedere varsta sa frageda. CAB a solicitat o ancheta sociala in Italia insa, lucru extrem de grav, ancheta a fost facuta chiar de catre Serviciul social din Bergamo (care este parte in acest dosar, fiind intr-o situatie de conflict de interese), iar raportul realizat in urma anchetei este bazat doar pe declaratiile angajatilor Serviciului social din Bergamo, fara a fi atasat niciun document care sa certifice afirmatiile acestora. Mai mult, completul Curtii de Apel Bucuresti a ignorat sa ia in considerare exceptiile de la inapoierea minorului prevazute de Conventia de la Haga, perfect aplicabile in situatia minorului Arthur Aganencii, tocmai pentru ca interesul superior al copilului sa prevaleze fata de alte interese care i-ar putea periclita drepturile fundamentale la integritate fizica si emotionala si la o dezvoltare armonioasa, drepturi garantate de art. 8 C.E.D.O, Conventia ONU privind drepturile copilului, Constitutia Romaniei si Legea 272/2004. Astfel, potrivit prevederilor art.12 al.2 din Conventia de la Haga, autoritatea judiciara urmeaza sa dispuna inapoierea copilului, doar daca nu s-a stabilit ca minorul s-a integrat in noul sau mediu. Mai mult, potrivit art.13 alin.1 lit.b din Conventie, prin exceptie de la dispozitiile articolului precedent, autoritatea judiciara nu este tinuta sa dispuna inapoierea copilului, daca persoana, institutia sau organismul care se impotriveste inapoierii sale, stabileste ca exista un risc grav ca inapoierea copilului sa-l expuna unui pericol fizic sau psihic sau in orice alt chip sa-l situeze intr-o situatie intolerabila. Potrivit alineatului 2 al aceluiasi articol, autoritatea judiciara poate sa refuze a dispune inapoierea copilului, daca acesta se impotriveste la inapoierea sa.
* Cititi aici Memoriul adresat Ministerului Afacerilor Externe
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# UNUL DIN LUMEA CEA MARE 12 April 2017 17:31 +1
# Papa 13 April 2017 08:15 -2
# Margareta Matei 13 April 2017 09:02 -5