Inalta Curte de Casatie si Justitie a redactat hotararea pronuntata pe fond in celebrul dosar „Microsoft”. Este vorba despre sentinta nr. 258/24.03.2016, prin care judecatoarele Maricela Cobzariu, Silvia Cerbu si Leontina Serban i-au condamnat la pedepse derizorii, pentru trafic de influenta, pe singurii inculpati trimisi in judecata de procurorii DNA in aceasta cauza extrem de mediatizata: 1 an si 6 luni inchisoare cu suspendare in cazul omului de afaceri Nicolae „Niro” Dumitru, cate 2 ani inchisoare cu executare fata de fostul ministru PDL Gabriel Sandu si de omul de afaceri Dorin Cocos si 3 ani cu executare pentru Gheorghe „Pinalti” Stefan, singurul inculpat care a refuzat colaborarea cu organele judiciare.

Doua aspecte din sentinta retin in mod special atentia. Mai intai, modul in care cele trei judecatoare justifica nivelul ridicol al pedepselor dispuse in acest dosar, solutii care au revoltat presa si opinia publica dat fiind prejudiciul urias, de zeci de milioane de euro, cauzat bugetului de stat prin contractarea frauduloasa de licente Microsoft in 2004, acord reinnoit in 2009. Apoi, maniera in care instanta suprema se raporteaza la cei doi protejati, Claudiu Florica si Dinu Pescariu, pe care DNA nu doar ca nu i-a trimis in judecata, dar i-a mai si lasat cu banii furati. Sa le luam pe rand.

Magistratii sustin ca legea i-a obligat sa reduca la jumatate si apoi cu o treime pedepsele aplicate lui Dumitru, Sandu si Cocos

Judecatoarele Maricela Cobzariu, Silvia Cerbu si Leontina Serban explica in sentinta ca nu au avut incotro atunci cand au redus - practic, cu doua treimi - limitele pedepselor aplicate lui Nicolae Dumitru, Gabriel Sandu si Dorin Cocos. Cei trei inculpati pe de o parte au denuntat, beneficiind astfel de aplicarea vestitului articol 19 din OUG nr. 43/2002, iar pe de alta parte au solicitat sa fie judecati in baza procedurii simplificate a recunoasterii vinovatiei, instanta suprema admitandu-le cererea, desi nu era obligata:

„Astfel, desi legea penala prevede pentru infractiunea de trafic de influenta in forma consumata o pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, cu exceptia inculpatului Stefan Gheorghe, ceilalti trei inculpati beneficiaza de aplicarea dispozitiilor art. 19 din OUG nr. 43/2002, care prevad ca 'Persoana care a comis una dintre infractiunile atribuite prin prezenta ordonanta de urgenta in competenta Parchetului National Anticoruptie, iar in timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor prevazute de lege' si art. 375 Cod procedura penala, care prevad ca persoanele care se judeca in procedura simplificata a recunoasterii vinovatiei beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa. Asadar, in aplicarea obligatorie a celor doua cauze de reducere a pedepselor, conform art. 79 Cod penal (Concursul intre cauze de atenuare sau de agravare, n.r.), instanta constata ca limitele de pedeapsa care incrimineaza infractiunea de trafic de influenta se reduc, intr-o prima etapa, cu jumatate, rezultand pedepse ce se incadreaza intre minimul de 1 an si maximul de 3 ani si 6 luni inchisoare pentru inculpatii Dumitru Nicolae si Cocos Dorin si, respectiv, intre 1 an si 5 ani inchisoare pentru inculpatul Sandu Gabriel; in a doua etapa, ca efect al faptului ca inculpatii au uzat de procedura simplificata a recunoasterii vinovatiei, limitele de pedeapsa astfel cum au fost reduse la jumatate ca efect al denunturilor vor fi reduse in mod obligatoriu din nou cu inca o treime, rezultand noi limite finale, cuprinse intre minimul de 8 luni si maximul de 2 ani si 4 luni inchisoare pentru inculpatii Dumitru Nicolae si Cocos Dorin si, respectiv, intre minimul de 8 luni si maximul de 3 ani si 4 luni inchisoare pentru inculpatul Sandu Gabriel, cu privire la acesta din urma, in raport de considerentele expuse anterior, legea penala mai favorabila fiind legea veche”.

Dosarul Microsoft a fost deschis la sesizarea Corpului de control al prim-ministrului

In sentinta exista zeci de trimiteri la Claudiu Florica si Dinu Pescariu, cele doua persoane ocolite de procurorii anticoruptie sub pretextul ca au ajutat la pornirea anchetei si aflarea adevarului, denuntand faptele la DNA. Ei bine, Inalta Curte de Casatie si Justitie ne spune altceva. Si anume, ca dosarul (187/P/2013) a fost deschis ca urmare a unei sesizari din 2013 pe care Corpul de control al prim-ministrului de la acea vreme, Victor Ponta, a inregistrat-o la parchet la numai 6 zile de la debutul mandatului Codrutei Kovesi in fruntea DNA: „Punctul de plecare in aces dosar – spun judecatoarele supreme la pagina 14 din sentinta – il constituie practic sesizarea inregistrata la Directia Nationala Anticoruptie la data de 21.05.2013 de catre Corpul de Control al Prim-Ministrului care, urmare a actiunii de control efectuate la Ministerul pentru Societatea Informationala si la Ministerul Educatiei Nationale in legatura cu inchirierea de licente educationale, a constatat ca ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului Daniel Funeriu si ministrul comunicatiilor si societatii informationale Valerian Vreme au semnat si promovat spre aprobare 'Nota privind licentele Microsoft utilizate de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului in scoli'.” Or, potrivit ICCJ, denuntul formulat de Claudiu Florica la DNA este datat 28 august 2014, adica la mai bine de un an de la sesizarea inregistrata la parchet de Corpul de control al prim-ministrului, ceea ce face ca solutia de clasare dispusa de procurori fata de acesta sa fie una extrem de suspecta.

ICCJ se raporteaza la Claudiu Florica si la Dinu Pescariu ca la doi faptuitori: „martori cumparatori de influenta”

Iar instanta suprema confirma aceasta suspiciune. Astfel, in mai toate pasajele din sentinta in care se face trimitere la protejatii Claudiu Florica si Dinu Pescariu, magistratii Inaltei Curti ii eticheteaza pe acestia „martori cumparatori de influenta” (institutie noua in dreptul penal romanesc), desi puteau sa se rezume la a-i denumi „martori”. Este, poate, o forma prin care judecatorii supremi au inteles sa respinga argumentul extrem de pueril servit de procurori opiniei publice pentru a justifica lasarea celor doi si in libertate, si cu banii la purtator. Iata cateva exemple:

„Analiza primei acuzatii in materie penala si care vizeaza incheierea contractului de licente Microsoft din anul 2004 il plaseaza in campul infractional pe inculpatul Dumitru Nicolea, retinandu-se in sarcina acestuia ca a primit de la martorii cumparatori de influenta Florica Claudiu si Pescariu Dinu suma de...” (pagina 18 din sentinta)

„Inculpatul Sandu Gabriel, care a primit de la martorii cumparatori de influenta Florica Claudiu si Pescariu Dinu suma de ... euro, a depus toate demersurile pentru a asigura promovarea hotararii de guvern ce-i permitea initierea procedurii de licente, a depus toate diligentele in vederea obtinerii bugetului necesar in scopul de a facilita firmelor sustinute de Florica Claudiu incheierea contractului de inchiriere de licente Microsoft prin exercitarea influentei asupra unor persoane din cadrul Guvernului, respectiv asupra unor functionari”. (pagina 24 din sentinta)

„De asemenea, continutul inregistrarilor discutiilor ambientale, ce au fost efectuate de serviciul tehnic al DNA si care respecta cerintele de conformitate impuse de decizia Curtii Constitutionale nr. 51 din 16.02.2016, indeplinind cerintele de legalitate prevazute de lege (volumele VII si VIII urmarire penala), dintre inculpatul Cocos Dorin si martorul cumparator de influenta Dinu Pescariu, vin sa completeze tabloul infractional si sa intareasca rezultatul pe care acesta l-a urmarit prin traficul de influenta exercitat (...) Asadar, toate probele administrate in cauza reliefeaza neechivoc ca in anul 2009, in baza intelegerii prealabile cu inculpatul Gabriel Sandu, si-a exercitat influenta asupra inculpatului Gabriel Sandu, in scopul de a asigura firmelor sustinute de Florica Claudiu adjudecarea contractului de licentiere Microsoft din anul 2009 si a primit cu titlu de folos necuvenit de la Florica Claudiu, prin intermediul lui Pescariu Dinu, sumele de bani aratate”. (paginile 33-34 din sentinta)

„La solicitarea inculpatului Cocos Dorin, urmare a intelegerii prealabile cu acesta si in deplina cunostinta de cauza, inculpatul Stefan Gheorghe a acceptat sa se intalneasca cu martorii cumparatori de influenta Florica Claudiu si Pescariu Dinu la hotelul inculpatului Cocos Dorin, EuroHotels din Bucuresti, intalnire la care martorul Florica Claudiu a expus oferta firmelor pe care le controla pentru reinnoirea contractului de licentiere Microsoft si le-a avansat propunerea ca, in schimbul influentei pe care o vor exercita pentru ca acesta sa obtina contractul, sa le plateasca un comision”. (pagina 39 din sentinta)

*Cititi aici integral sentinta ICCJ nr. 258/24.03.2016 pronuntata in dosarul Microsoft