Iata o Hotarare a Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg care ar trebui sa ii ingrijoreze pe fostii si actualii sefi ai PICCJ si DNA. CEDO a condamnat, marti 2 decembrie 2014, Republica Moldova dupa ce instantele au scos de pe rol un proces al fostului presedinte Vladimir Voronin pe motiv ca acesta ar beneficia de imunitate absoluta. Practic, CEDO a stabilit ca un presedinte nu poate beneficia de imunitate absoluta.

Hotararea CEDO priveste un dosar in care presedintele Vladimir Voronin a fost acuzat de calomnie. CEDO a fost sesizat de lideri ai opozitiei de la Chisinau, care l-au acuzat de calomnie, in intervalul 2004 - 2007, pe presedintele de atunci, Vladimir Voronin. Acesta din urma, potrivit Mediafax, l-a acuzat pe unul dintre liderii opozitiei ca era membru KGB, iar pe altul ca a creat un sistem mafiot. Dosarul nu a mai fost judecat insa de instantele din Moldova, care au stabilit ca Voronin beneficia de imunitate prezidentiala.

CEDO a stabilit in cele din urma ca Justitia din Republica Moldova nu a mentinut un “echilibru corect” intre necesitatea protejarii libertatii de exprimare a presedintelui si “interesul reclamantilor de a obtine un raspuns motivat la sesizari”. De asemenea, potrivit judecatorilor de la Strasbourg, Justitia din Republica Moldova ar fi trebuit sa analizeze daca presedintele a facut “afirmatii calomnioase”.

In cele din urma, CEDO a constatat incalcarea articolului 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil: “Pentru motivele de mai sus, Curtea concluzioneaza ca maniera in care a fost aplicata regula imunitatii in prezenta speta a constituit o restrictie disproportionata asupra dreptului de acces la o instanta al reclamantilor. Prin urmare, a existat o incalcare a Art. 6 paragraful (1)".

Constitutia Republicii Moldova prevede la articolul 81 urmatoarele:

“(1) Calitatea de Presedinte al Republicii Moldova este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii retribuite.

(2) Presedintele Republicii Moldova se bucura de imunitate. El nu poate fi tras la raspundere juridica pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului.

(3) Parlamentul poate hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Republicii Moldova, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor alesi, in cazul in care savarseste o infractiune. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie, in conditiile legii. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a sentintei de condamnare”.

In Romania, PICCJ si DNA au inventat imunitatea absoluta pentru a suspenda dosarele lui Traian Basescu

Situatia din cauza careia Republica Moldova a suferit condamnarea la CEDO seamana extrem de mult cu ceea ce s-a intamplat in Romania. Dupa cum se stie, in perioada in care PICCJ si DNA au fost conduse de Daniel Morar si Laura Codruta Kovesi, dosarele lui Traian Basescu au fost suspendate pe motiv de imunitate absoluta. De altfel, chiar actuala sefa DNA recunostea recent ca Traian Basescu nu poate fi anchetat decat dupa terminarea mandatului de presedinte: „Nu se poate efectua urmarirea penala pentru ca exista acea imunitate pentru presedintele Romaniei (…) Vor fi investigate de colegii care le au in lucru. Pana in acel moment, nu se poate efectua urmarirea penala pentru ca exista acea imunitate pentru presedintele Romaniei. In dosarul Flota fata de celelalte persoane, in anii anteriori, s-a dat o solutie, ea a fost atacata la Inalta Curte, daca nu ma insel, sau la instanta de judecata si a fost respinsa, deci practic a ramas solutia de netrimitere in judecata definitiva. In momentul in care in aceste dosare se va putea lucra datorita faptului ca nu mai exista acea imunitate prevazuta de lege, sunt convinsa colegii vor lucra in dosar”.

In realitate, presedintele Romaniei nu se bucura de o alta imunitate decat cea a deputatilor si senatorilor, adica doar pentru opiniile politice. Deci, nu se poate vorbi in niciun caz de imunitate absoluta. Iar acest lucru reiese cat se poate de limpede din Constitutia Romaniei:

Art. 72 – Imunitatea parlamentara

(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art. 84 - Incompatibilitati si imunitati

(2) Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica in mod corespunzator.

Art. 96 - Punerea sub acuzare

(1) Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare. (2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui Romaniei pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa. (3) De la data punerii sub acuzare si pana la data demiterii Presedintele este suspendat de drept. (4) Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare”.

Rezulta asadar fara echivoc din raportarea art. 84, la art. 72, ca imunitatea prezidentiala este identica cu cea a parlamentarilor, adica doar pentru “opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului”. Cat priveste art. 96 din Constitutie, invocat in anumite ordonante prin care procurorii au suspendat dosarele lui Traian Basescu, acesta se refera doar la o posibilitate a Parlamentului de a-l pune sub acuzare pe seful statului (de a sesiza Parchetul General) pentru infractiunea de inalta tradare, legata strans de efectul suspendarii. Nicaieri in acest text nu se spune ca seful statului nu poate fi acuzat decat pentru inalta tradare.

Nu in ultimul rand, mai trebuie amintit un alt articol din Constitutia Romaniei. Este vorba despre articolul 16, potrivit caruia:

“(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege”.