Presedintele UNBR, Gheorghe Florea (foto), a oferit mai multe explicatii, intr-un interviu postat pe site-ul Uniunii – www.unbr.ro, in legatura cu una dintre problemele care au provocat recent un val de nemultumire in randul avocatilor din intreaga tara. Este vorba despre modificarea reglementarilor in materie de publicitate profesionala astfel cum au fost ele adoptate prin Hotararea Consiliului UNBR de la finele anului trecut.

Argumentele folosite de Gheorghe Florea pentru a explica de ce au fost necesare modificarile la publicitatea profesionala se refera, printre altele, la existenta unor publicatii care au ca profil ocupatii ce lezeaza demnitatea profesiei de avocat: "Intr-o profesie reglementata, in lipsa unor dispozitii exprese incluse in codul sau propriu de conduita profesionala, organele profesiei au fost puse frecvent in situatia de a nu dispune de instrumente normative pentru interventia prompta in cazul in care publicitatea agresiva, incorecta, a pus in discutie demnitatea si increderea in intreg Corpul profesional. Este cazul racolarii directe sau indirecte, prin publicitate contrara principiilor de baza ale profesiei, a victimelor accidentelor sau a mostenitorilor acestora, in situatia si in circumstantele in care sunt in imposibilitatea de a alege un avocat, a publicarii unor materiale cu continut publicitar in publicatii care se refera la ocupatii ce lezeaza demnitatea profesiei de avocat sau bunele moravuri, promiterea obtinerii unor rezultate profesionale bazate pe situatii ce incalca regulile conflictului de interese, asocierea numelui profesional al entitatilor profesionale de avocati cu operatori economici a caror prezentare in spatiul virtual, prin asociere cu profesia de avocat, lezeaza demnitatea profesiei etc."

In interviul postat pe unbr.ro, Gheorghe Florea justifica si demersul privind elaborarea unui ghid de bune practici in materie: "Pentru a asigura securitatea dreptului entitatilor profesionale la realizarea publicitatii profesionale si pentru a se oferi garantii si instrumente practice prin care sa se evite abuzurile, Comisia Permanenta a U.N.B.R. din 31 ianuarie 2014 a luat masura initierii elaborarii unui ghid de bune practici in materie. In conditiile in care exista tendinta unor interpretari exagerate, care neaga aplicarea regulilor de baza permise de deontologia profesionala, nemodificata in timp, in materia publicitatii profesionale si care imprumuta opiniile unor „comunicatori” care neaga existenta unor limite legale a dreptului la publicitate profesionala in numele unor practici aplicabile intr-un alt sistem normativ, in alte spatii culturale, sub pretextul inerentei globalizari ce functioneaza si in domeniul juridic, un astfel de instrument de lucru este benefic."

Consiliul UNBR a pus la dispozitia avocatilor, pe 13 februarie 2014, o prezentare comparativa a reglementarile privind “Publicitatea formelor de exercitare a profesiei”, dupa modificarile aduse prin controversata Hotarare a Consiliului UNBR din 14 decembrie 2013. Demersul a fost initiat ca urmare a unei solicitari venite din partea Institutului pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor. UNBR a precizat cu acea ocazie ca Barourile din tara si avocatii pot trimite la INPPA propuneri pentru elaborarea unui Ghid de bune practici.

Dupa cum se stie, Hotararea adoptata de Consiliul UNBR la 14 decembrie 2013, pentru modificarea si completarea Statutului profesiei de avocat, care a vizat si unele modificari in materie de publicitate profesionala, a provocat valuri nemultumire in randul avocatilor din intreaga tara. Acestia au acuzat interdictia impusa avocatilor de a-si promova imaginea si serviciile in mijloace mass-media “altele decat cele de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg”, suspectand o tentativa a presedintelui UNBR de a controla aceasta piata. In plus, avocatii au aratat ca aceste modificari reprezinta limitari incompatibile cu principiile comunitare. Amintim ca, prin Hotararea din 14 decembrie 2014, Consiliul UNBR a stabilit printre altele ca “mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama in scopul dobandirii de clientela” si ca “indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, sunt interzise mentiunile autolaudative sau comparative, nominalizarea clientilor din portofoliu sau indicarea litigiilor in care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicata, informatiile privind realizarile de ordin financiar, cifra de afaceri sau succesele profesionale, furnizarea de informatii in vederea includerii in clasamente intocmite pe criterii financiare”.

Prezentam integral interviul acordat de presedintele UNBR, Gheorghe Florea:

"In calitate de presedinte al UNBR, cred ca ati luat cunostinta de forfota provocata in lumea avocaturii cu privire la publicitatea formelor de exercitare a profesiei ca urmare a deciziei Consiliului UNBR de la sfarsitul anului trecut. De ce a fost nevoie acum de aceste modificari, dupa ce, in 2009, printr-o decizie interpretativa, s-au fixat reperele libertatii exercitarii dreptului la publicitate profesionala?

Gheorghe Florea: Am constatat ca exista un interes particular cu privire la aceasta categorie de reglementari, desi decizia Consiliului U.N.B.R. cuprinde si alte reglementari survenite sau modificate, de real interes pentru profesia de avocat. Atat in spatiul public, cat si in mediul profesional, se implica toti actorii din sfera marketingului profesiei de avocat. Se exprima fie prejudecati nejustificate ce vizeaza incapacitatea profesiei de autoreglementare, fie neincrederea in capacitatea organelor profesionale competente, potrivit legii, sa intervina si sa aplice corect prevederile normative in materie, fata de situatia anterioara cand s-ar fi asistat pasiv si complice la incalcarea regulilor preexistente. Exista o retinere „nejustificata inca” a agentilor economici, a specialistilor, a entitatilor profesionale in initierea si desfasurarea efectiva a activitatilor specifice exercitarii dreptului consacrat de art. 48 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Am informatii ca s-a ajuns pana acolo incat s-ar fi eliminat din continutul site-ului de prezentare a entitatii profesionale mentiunile privind profesia anterioara a avocatilor desi exista un drept legal recunoscut avocatului de a desfasura publicitatea de informare dar si obligatia legala de a nu folosi mijloace de reclama sau de publicitate in scopul dobandirii clientelei prin procedee incompatibile cu demnitatea profesiei, consacrat inca de la intrarea in vigoare a legii. Este certa intelegerea incorecta a sensului modificarilor ce vizeaza exclusiv publicitatea profesionala incorecta, care incita la incalcarea regulilor impuse de materia conflictului de interese, la care se refera, in realitate, interdictia dezvaluirii profesiei anterioare a avocatului in scopul publicitar al atragerii de clientela in perimetrul profesiei exercitate anterior, fara respectarea legii, in ansamblul ei.

Sunt frecvente cazurile in care sunt „descoperite” si criticate reglementari care sunt in vigoare din ianuarie 2005, nu s-au modificat prin hotararea Consiliului U.N.B.R. din 14 decembrie 2013 si care sunt prezentate drept „reglementari nou introduse!”. Se pare ca reglementarile in discutie au fost ignorate sau au ramas indiferente celor care „critica” fara a examina cu atentie dispozitiile normative supuse criticii si dispozitiile Statutului profesiei de avocat, in ansamblul lor.

A fost nevoie de publicarea pe site-ul www.unbr.ro a unui tabel comparativ al reglementarilor preexistente, in vigoare din 2005, si a celor survenite in realitate, deoarece se preiau necritic mesaje ce vizeaza mai degraba denigrarea organelor profesiei de avocat sau a profesiei in ansamblul sau.

Nu s-au modificat politicile profesionale care din 2001 si pana in prezent sunt subordonate dezideratului dezvoltarii si promovarii serviciilor profesionale ale avocatilor. Avocatii isi desfasoara activitatea in piata serviciilor profesionale de consultanta si asistenta juridica, in cadrul careia, sunt expusi comunicarii si trebuie sa comunice. Inerent, comportamentul in piata, inclusiv al entitatilor din care avocatul face parte si calitatea serviciilor profesionale sunt supuse aprecierilor, criticilor. Este de esenta concurentei profesionale oneste aceasta situatie. Este fireasca masurarea calitatii serviciilor oferite de avocati prin rezultate profesionale care sunt aduse la cunostinta publicului cu onestitatea impusa de demnitatea profesiei. Gradul de informare a participantilor din piata influenteaza luarea deciziilor de catre consumatorii de servicii juridice, dar interesele legitime ale acestora, subordonate nevoilor proprii, se impun a fi ocrotite, potrivit legii. In conditiile unei specializari tot mai stricte a profesiei si a multiplicarii numerice a avocatilor, publicitatea profesiei nu poate fi distorsionata prin reglementari facute cu acest scop.

Imprejurarea ca decizia interpretativa din 2009 a fost transpusa in completarea modificarilor aduse Statutului profesiei de avocat demonstreaza ca situatia creata prin aplicarea corecta a limitelor publicitatii profesionale prevazute in aceasta decizie, in contextul existentei normelor statutare adoptate inca din anul 2001, a fost benefica evolutiei profesiei de avocat.

Au existat si derapaje, exagerari si, mai ales, o ineficienta si lipsa de reactie a organelor profesiei competente sa intervina cu echilibrul impus de protectia legala a drepturilor si intereselor in conflict. Astfel de situatii, agravate in contextul unei crize economice profunde care a afectat in mod diferentiat cei aproximativ 30 de mii de avocati au determinat reprezentantii legali ai acestora sa adopte reglementari care vizeaza sanctionarea comportamentelor ce depasesc limita drepturilor conferite de lege. Intr-o profesie reglementata, in lipsa unor dispozitii exprese incluse in codul sau propriu de conduita profesionala, organele profesiei au fost puse frecvent in situatia de a nu dispune de instrumente normative pentru interventia prompta in cazul in care publicitatea agresiva, incorecta, a pus in discutie demnitatea si increderea in intreg Corpul profesional. Este cazul racolarii directe sau indirecte, prin publicitate contrara principiilor de baza ale profesiei, a victimelor accidentelor sau a mostenitorilor acestora, in situatia si in circumstantele in care sunt in imposibilitatea de a alege un avocat, a publicarii unor materiale cu continut publicitar in publicatii care se refera la ocupatii ce lezeaza demnitatea profesiei de avocat sau bunele moravuri, promiterea obtinerii unor rezultate profesionale bazate pe situatii ce incalca regulile conflictului de interese, asocierea numelui profesional al entitatilor profesionale de avocati cu operatori economici a caror prezentare in spatiul virtual, prin asociere cu profesia de avocat, lezeaza demnitatea profesiei etc.

S-a apreciat ca este cazul ca reglementarile sa fie partial modificate sau completate, dupa 9 ani de la intrarea in vigoare a Statutului profesiei de avocat adoptat de Consiliul U.N.B.R. la 25 septembrie 2004 (M.Of. nr. 45/13 ianuarie 2005 ). In conditiile in care majoritatea reglementarilor adoptate in 2004 au ramas in vigoare, iar prevederile art. 48 din Legea nr. 51/1995 nu s-au modificat, evolutia inregistrata in domeniul publicitatii in general, in marketingul profesional in special, evolutia reglementarilor in materie in spatiul european a impus adoptarea modificarilor in discutie.

Apreciati ca modificarile adoptate aduc schimbari radicale cu privire la publicitatea profesionala?

Gheorghe Florea: Nu este cazul sa se exagereze. Nu neg, posibilitatea ca modificarile intervenite sa fie apreciate insuficient de clare prin ele insele, lipsite de previzibilitatea rezonabila impusa de exigentele din materia tehnicii legislative, daca ele sunt analizate desprinse din contextul normativ general al Legii nr. 51/1995, al Statutului profesiei de avocat si al Codului deontologic. Lucrurile, sub acest aspect, se clarifica, in timp. Pentru a asigura securitatea dreptului entitatilor profesionale la realizarea publicitatii profesionale si pentru a se oferi garantii si instrumente practice prin care sa se evite abuzurile, Comisia Permanenta a U.N.B.R. din 31 ianuarie 2014 a luat masura initierii elaborarii unui ghid de bune practici in materie. In conditiile in care exista tendinta unor interpretari exagerate, care neaga aplicarea regulilor de baza permise de deontologia profesionala, nemodificata in timp, in materia publicitatii profesionale si care imprumuta opiniile unor „comunicatori” care neaga existenta unor limite legale a dreptului la publicitate profesionala in numele unor practici aplicabile intr-un alt sistem normativ, in alte spatii culturale, sub pretextul inerentei globalizari ce functioneaza si in domeniul juridic, un astfel de instrument de lucru este benefic.

Pe baza reglementarilor existente prealabil hotararii din 14 decembrie 2013, publicitatea agresiva, indecenta publicitatii autolaudative, publicitatea inselatoare ori practicile de publicitate care incalca regulile prevazute la art. 175–179 din Statutul profesiei de avocat, puteau sa fie sesizate, verificate si eventual sanctionate, corespunzator, de organele profesiei. Exemplific cu prevederile art. 8 din Statutul profesiei de avocat, care consacra datoria avocatului de a pastra secretul profesional cu privire la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata, in conditiile in care secretul profesional este de ordine publica, avocatul nu poate fi obligat in nicio circumstanta si de catre nicio persoana sa divulge secretul profesional si nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de catre clientul sau, deoarece obligatia de a pastra secretul profesional este absoluta si nelimitata in timp.

Invocarea inexistentei unor reglementari precise si clare privind fapte de natura celor care in prezent sunt interzise si sanctionate exclusiv daca se folosesc in scop de realizare a publicitatii prin promovare, nu mai poate fi facuta in prezent pentru justificarea nesolutionarii sesizarilor, ori pentru inactiunea in fata atacurilor violente, inclusiv prin publicitate agresiva, facute la adresa demnitatii profesiei si a prestigiului Corpului profesional in ansamblul sau.

Delimitarea publicitatii ce vizeaza promovarea profesiei in ansamblul sau de publicitatea formelor de exercitare a profesiei si reglementarea potrivita careia barourile, U.N.B.R. si organele profesiei nu raspund pentru opinia sau activitatea avocatului reflectata in mijloacele de comunicare in masa au menirea de a intari rolul avocatului ca formator de opinie, dar si responsabilitatea sa. Acest rol nu poate fi negat in orice societate democratica. Prudenta, capacitatea de discernamant, echilibrul pe care se bazeaza increderea ca astfel de reglementari pot fi corect intelese si aplicate, reprezinta garantia ca publicitatea formelor de exercitare a profesiei se va dezvolta spre beneficiul Corpului profesional al avocatilor in ansamblul sau. Daca publicitatea va fi realizata cu demnitate si prudenta, va respecta strict secretul profesional si, mai ales, va fi veridica, sunt convins ca efectul modificarilor recent adoptate va fi benefic.

Sunt opinii potrivit carora revistele de specialitate in care se face publicitate profesionala ar trebui sa fie precis inventariate...

Gheorghe Florea: Materialul documentar care a stat la baza modificarilor reglementarilor a fost dat publicitatii si inainte de adoptarea modificarilor, si ulterior. Si, in prezent, el poate fi consultat pe site-ul www.unbr.ro.

Din cuprinsul acestuia, rezulta reglementarile preexistente modificarilor, printre care se identifica si Decizia nr. 523/2009 cu caracter interpretativ privind limitele publicitatii profesionale. Decizia face vorbire expres despre „reviste sau alte publicatii de specialitate”. Aplicarea deciziei nu a semnificat atestarea unor astfel de reviste sau publicatii de organele profesiei de avocat. In consecinta, problema este falsa deoarece piata publicatiilor in discutie le confera sau nu caracteristici ce le diferentiaza de alte publicatii.

Sunt numeroase interventii in spatiul public prin care se reproseaza insuficienta materialului documentar folosit la elaborarea si adoptarea modificarilor in discutie. Ce parere aveti?

Gheorghe Florea: De principiu, organele profesiei nu pot fi implicate in dispute care, in spatiul public, se angajeaza in jurul unor opinii, prezumate ca fiind responsabile.

Sursele normative de inspiratie a modificarilor au fost indicate, iar numeroase modificari sunt reproduceri ale unor reglementari existente in legislatia unor state europene, adeseori invocate de cei care au incalcat regulile, ca exemple de reglementare pozitiva a carei inexistenta in reglementarea interna nu ar justifica interventia organelor profesiei pentru sanctionarea unor practici vadit abuzive. Un membru marcant al conducerii profesiei a subliniat corect ca atata vreme cat apartinem spatiului cultural european avem si obligatia de a respecta institutii si reglementari cu care intram in contact, dar si obligatia de a ne si consolida identitatea si valorile definitorii ale profesiei de avocat prin raportare la sisteme de referinta cu care reglementarea nationala este compatibila, distingand intre circulatia ideilor si imprumutul unor „forme” fara corelari in reglementarile institutionale de fond cu riscul unui „transplant” care poate aduce sfarsitul! Sunt intru totul de acord cu un astfel de mesaj.

In elaborarea ghidului de bune practici in materie, vom conlucra cu consultanti de specialitate, se vor clarifica eventuale aspecte ce tin de activitatile specifice profesiilor din domeniul relatiilor publice, ori de stiinta comunicarii. Nu avem pretentia ca depozitam adevarul absolut. Sunt convins ca reactii documentate si clarificatoare ale celor invitati sa conlucreze institutional pentru realizarea acestui ghid sunt de preferat situatiilor in care reaua-credinta a minoritatii ori a pretinsilor specialisti poate deveni instrument de manipulare a majoritatii.

Ce mai aveti de adaugat?

Gheorghe Florea: Am convingerea ca avocatii dedicati profesiei, maturi si responsabili, nu privesc cu ostilitate modificarile intervenite, a caror necesitate s-a impus. Concluzia este impartasita de toti actorii de buna-credinta implicati in fenomenul publicitatii profesionale, inclusiv de agenti economici specializati. Majoritatea entitatilor cu care U.N.B.R. conlucreaza pentru promovarea profesiei de avocat in ansamblul sau, ne-au sprijinit si ne sprijina.

Am facut permanent apel la toleranta si echilibru, pe care organele profesiei trebuie sa le manifeste.

Nu pot sa inteleg atacurile incorecte la adresa organelor profesiei si a profesiei in ansamblul sau facute de formatori de opinie, coautori la textele in prezent in vigoare din Statutul profesiei de avocat. Spre exemplu, reglementarile privind concurenta profesionala, astfel cum acestea sunt prevazute in prezent la art. 175 – art. 179 din Statutul profesiei de avocat sunt redactate cu consultanta de specialitate a unui reputat cadru didactic universitar, avocat de prestigiu. Interpretarea tuturor dispozitiilor normative care au modificat partial sau au completat, prevederile din Statutul profesiei de avocat la care acesta a conlucrat, nu se poate face decat in sensul ca publicitatea profesionala trebuie sa se realizeze si este astfel reglementata incat sa nu permita incidenta prevederilor art. 178 din Statutul profesiei de avocat.

Este exclusa astfel o reglementare facuta „cu dedicatie”, „pentru pastrarea structurii de oligopol” a pietei serviciilor profesionale avocatiale, astfel cum se pretinde intr-o interventie publica.

Actele si lucrarile sedintei Consiliului U.N.B.R. din 14 decembrie 2013 reflecta votul unanim al celor 109 membri ai Consiliului U.N.B.R. (dintre care 42 de decani, membri de drept) cu privire la ansamblul reglementarilor adoptate, dar si vointa ca functia preventiva a unor astfel de reglementari sa fie decisiva, iar reglementarile in vigoare sa fie aplicate unitar!

Sper ca proiectul U.N.B.R. de realizare gratuita a publicitatii profesionale de catre oricare avocat interesat prin platforma informatica a U.N.B.R. in curs de realizare, accesibila exclusiv avocatilor inscrisi in tabloul national, actualizat de fiecare barou, in prezent accesibil de pe site-urile Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (http://unbr.ro/), Consiliului Superior al Magistraturii (http://www.csm1909.ro/) si Ministerului Justitiei (http://www.just.ro/), la inceput cel putin sub aspectul publicitatii de informare avuta in vedere de art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, sa corespunda intereselor tuturor avocatilor, sa reduca costurile publicitatii pe care, inerent, fiecare entitate profesionala trebuie sa o faca.

In conditiile in care revolta faptelor fata de reglementarile existente din 2001, a demonstrat ca publicitatea profesionala trebuie sa se dezvolte si trebuie incurajata publicitatea care respecta demnitatea profesiei de avocat, facuta in scopul dobandirii/pastrarii clientelei".

Interviu realizat de Alina Matei si Andrei Cristea - Legal Marketing.