Procurorul General Alex Florenta (foto) a intuit bine solutia Inaltei Curti de Casatie si Justitie in legatura cu recursul in interesul legii privind completurile care trebuie sa judece stramutari.

ICCJ a admis luni, 19 iunie 2023, RIL-ul promovat de catre Curtea de Apel Cluj in luna martie, stabilind ca daca stramutarea unui dosar ajunge pe masa unei curti de apel, completul care va solutiona acea stramutare trebuie sa tina cont de faza procesuala in care se afla cauza respectiva. Astfel, completul va fi alcatuit din doi judecatori daca dosarul se afla in apel si din trei judecatori daca faza procesuala a cauzei de stramutat este recursul.

Iata minuta RIL-ului nr. 10/2023 din dosarul nr. 1023/1/2023:

„Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj si, in consecinta:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 142 si art. 144 din Codul de procedura civila, coroborate cu cele ale art. 59 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara, stabileste ca:

Cererea de stramutare, de competenta curtii de apel, a unui proces aflat in etapa apelului sau a recursului se solutioneaza in compunerea prevazuta de lege pentru stadiul procesual respectiv.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila. Pronuntata in sedinta publica astazi, 19 iunie 2023”.

Chiar daca Inalta Curte nu o spune explicit, este logic, prin urmare, ca stramutarea dosarelor aflate in faza de fond va fi solutionata de catre un singur magistrat.

Amintim intrebarea formulata de CA Cluj:

„In interpretarea dispozitiilor art. 142 si 144 din Codul de procedura civila si art. 59 din Legea nr. 304/2022, compunerea completului competent sa solutioneze cereri de stramutare este format in toate situatiile dintr-un singur judecator, sau este format si din doi sau trei judecatori, dupa caz, daca se cere stramutarea solutionarii unui dosar aflat in faza de apel sau de recurs?”

Reluam punctul de vedere trimis la ICCJ de catre Procurorul General Alex Florenta:

„Apreciez ca fiind in litera si spiritul legii a doua orientare jurisprudentiala (n.r. complet diferit in functie de faza procesuala), pentru urmatoarele motive:

Dispozitiile art.140- 146 Cod procedura civila, care reglementeaza stramutarea proceselor sunt cuprinse in Cartea I – 'Dispozitii generale', Titlul III – 'Competenta instantelor judecatoresti', Capitolul IV – 'Incidente procedurale privitoare la competenta instantei', Sectiunea a 3-a – 'Stramutarea proceselor. Delegarea instantei'.

Prin raportare la sediul materiei astfel cum este configurat in Codul de procedura civila, stramutarea capata, asadar, calificarea legala a unui incident procedural, iar nu a unei cauze de sine statatoare care poate fi asimilata unei actiuni de fond.

In doctrina s-a aratat ca stramutarea are fizionomia unui incident in solutionarea normala a unui proces civil, iar solutia pronuntata in aceasta materie este rezultatul unui act de simpla administrare a justitiei, iar nu de solutionare in fond a unei cauze civile.

Potrivit dispozitiilor art. 142 din Codul de procedura civila:

'(1) Cererea de stramutare intemeiata pe motiv de banuiala legitima este de competenta curtii de apel, daca instanta de la care se cere stramutarea este o judecatorie sau un tribunal din circumscriptia acesteia. Daca stramutarea se cere de la curtea de apel, competenta de solutionare revine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In cazul cererilor de stramutare intemeiate pe motive de banuiala legitima vizand calitatea partii de judecator la o instanta din circumscriptia curtii de apel competente, precum si a celor vizand calitatea de parte a unei instante din circumscriptia aceleiasi curti, competenta de solutionare revine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cererea de stramutare se depune la instanta competenta sa o solutioneze, care va instiinta de indata instanta de la care s-a cerut stramutarea, despre formularea cererii de stramutare.

(2) Cererea de stramutare intemeiata pe motive de siguranta publica este de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care va instiinta, de indata, despre depunerea cererii instanta de la care se cere stramutarea.

(3) La primirea cererii de stramutare, instanta competenta sa o solutioneze va putea sa solicite dosarul cauzei.

Conform art.144 alin.(1) Cod procedura civila „cererea de stramutare se judeca de urgenta in camera de consiliu, cu citarea partilor din proces'.

Se observa ca textele de lege mentionate nu cuprind dispozitii privitoare la componenta completului de judecata investit cu solutionarea cererii de stramutare.

Pe de alta parte, in art.59 alin.(1) si (3) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciara gasim prevederi privind compunerea completurilor de judecata in materie civila, in cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si a curtii de apel (complet format dintr-un singur judecator cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale), precum si compunerea completurilor care solutioneaza apelurile si recursurile (complet format din doi judecatori si respectiv trei judecatori cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel).

Totodata, potrivit art.124 alin.(2) Cod procedura civila, incidentele procedurale sunt solutionate de instanta in fata careia se invoca, in afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.

Prin urmare, judecatorul actiunii este competent sa solutioneze si incidentele procedurale care intervin pe parcursul solutionarii cauzei.

In mod simetric, atunci cand incidentul procedural se iveste in calea de atac a apelului sau a recursului, competenta solutionarii acestuia revine, ca regula, instantei investite cu judecarea caii de atac, in compunerea prevazuta de lege.

De la aceasta regula, Codul de procedura civila nu cuprinde dispozitii derogatorii in privinta compunerii completului de judecata, nici pentru situatia in care solutionarea incidentului procedural este data in competenta unei instante diferite.

Revenind la problema de drept ce face obiectul sesizarii: imprejurarea ca legiuitorul a prevazut competenta de solutionare a cererii de stramutare in sarcina unei instante diferite – curtea de apel – (art.142 alin.(1) teza I C.p.c.), nu este de natura sa schimbe natura juridica a stramutarii – aceea de incident procedural- si nici sa conduca la concluzia ca instanta care urmeaza sa se pronunte asupra stramutarii, ar trebui sa se compuna diferit fata de instantele investite cu solutionarea pricinilor a caror stramutare se cere.

Prin exceptie, fata de dispozitiile art.34 alin.(5) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciara, potrivit carora la Inalta Curte de Casatie si Justitie , cu exceptia cauzelor penale, completurile de judecata se compun din trei judecatori ai aceleiasi sectii, daca prin lege nu se prevede altfel, cererea de stramutare a unei cauze de la curtea de apel va fi solutionata de instanta suprema in complet compus din trei judecatori.

De asemenea, in aceeasi compunere va solutiona Inalta Curte de Casatie si Justitie si cererea de stramutare intemeiata pe motive de siguranta publica.

In concluzie, in lumina celor prezentate, apreciez ca solutionarea cererii de stramutare se face de curtea de apel competenta, in complet a carui compunere este corespunzatoare stadiului procesual al cauzei a carei stramutare se solicita.

Aceeasi abordare se regaseste si in decizia nr. 8/2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii, prin care a fost solutionata o problema de drept similara referitoare la compunerea completului de judecata competent sa solutioneze conflictul de competenta ivit in calea de atac a apelului sau calea de atac a recursului.

In considerentul 67 al acestei decizii, apeland la argumentele de analogie, instanta de unificare a subliniat ca, in cazul tuturor incidentelor procedurale si al cererilor incidentale, solutionarea acestora a fost facuta fie de completul in fata caruia s-au invocat, fie de un alt complet in compunerea corespunzatoare stadiului procesual in care s-a aflat pricina si, fara a realiza o enumerare exhaustiva, a indicat o serie de incidente procedurale pentru care compunerea completului este cea corespunzatoare stadiului procesual in care cererea incidentala s-a formulat sau incidentul procedural s-a ivit ori s-a invocat.

In contextul precedentei decizii in interesul legii al carei rationament este aplicabil mutatis mutandis si in solutionarea problemei de drept sesizata de Colegiul de Conducere al Curtii de Apel Cluj, a fost valorificata observatia ca niciuna dintre dispozitiile Capitolului IV – 'Incidente procedurale privitoare la competenta instantei' din Codul de procedura civila nu prevede ca aceste incidente se solutioneaza in completuri cu o compunere diferita, chiar daca ele ar fi date in competenta altor instante, situatie in care, si in aceasta ipoteza, trebuie aplicat, pentru identitate de ratiune, principiul 'ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus' (n.r. unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem).

Pentru aceste motive, in temeiul dispozitiilor art. 517 din Codul de procedura civila, solicitam, admiterea recursului in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj si pronuntarea unei hotarari prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii in problema de drept sesizata”.

* Cititi aici intregul recurs in interesul legii promovat de Curtea de Apel Cluj