Toata suflarea avocatilor s-a solidarizat cu Baroul Cluj in protestul declansat fata de comportamentul tinerei judecatoare Ana Maria Daradics de la Judecatoria Cluj-Napoca, care a dat-o afara din sala de judecata pe avocata Kapcza Mikolt Kristina pe motiv ca a fost nemultumita de comportamentul acesteia in instanta. S-a pus in discutie faptul ca legea este prost gandita si permite ca tineri judecatori de doar 23 de ani sa intre in complet unic in instanta, direct de pe bancile INM-ului. Avocatii la unison au cerut modificarea acestor prevederi, in asa fel incat tinerii judecatori sa nu mai poata intra in complete unice decat dupa atingerea unei varste si a dobandirii experientei de judecata.

In urma acestor reactii ale avocatilor, un tanar judecator vine in fata avocatilor pentru a le transmite ca se mandreste cu profesia pe care a ales-o si ca nu are nicio vina pentru faptul ca legislatia ii da dreptul ca dupa terminarea Institutului National al Magistraturii sa intre in complet unic. Acelasi judecator le recomanda avocatilor “deranjati de reactii punctuale a unor judecatori in sala de sedinta, inclusiv a subsemnatului”, sa sesizeze Inspectia Judiciara.

Este vorba despre judecatorul Victor Horia Dimitrie Constantinescu (foto) de la Judecatoria Sectorului 6, in varsta de 27 de ani, care intr-un articol publicat pe site-ul Juridice.ro isi exprima opinia fata de protestul declansat de avocatii din Baroul Cluj, precum si fata de perceptia generala asupra judecatorilor tineri, incercand in articol sa demonteze mitul potrivit caruia judecatorii tineri nu au ce cauta singuri in sala de judecata.

 Judecatorul Victor Horia Dimitrie Constantinescu sustine ca “avocatii nu se gandesc la judecatori, iar judecatorii nu se gandesc la avocati” si, atat avocatilor, cat si judecatorilor “ne place sa ne gandim numai la avantajele celeilalte profesii, fiecare creandu-si un stereotip preferat: avocatii au bani si nu fac nimic, iar judecatorii se cred dumnezei si nu citesc cererile sau isi bat joc de noi”.

In continuare, tanarul judecator recunoaste ca a gresit si ca “probabil va mai face greseli in legatura cu solutiile din dosare si in conducerea instantei”, insa le cere avocatilor ca in cazul in care sesizeaza astfel de greseli sa uzeze de toate caile legale pe care le au la dispozitie”: “Daca sunteti deranjati de reactii punctuale a unor judecatori in sala de sedinta, inclusiv a subsemnatului, sesizati Inspectia Judiciara”.

Prezentam in continuare articolului judecatorului Victor Horia Dimitrie Constantinescu, publicat pe Juridice.ro:

“Criticile care pot fi aduse sistemului de formare initiala in cadrul INM sunt multe si am mai vorbit despre ele cu o alta ocazie. Si atitudinea agresiva, egoista si intransigenta a unor auditori de justitie si judecatori tineri, inclusiv a subsemnatului, am recunoscut-o public. Avand acestea in vedere, stimati colegi avocati, va rog sa imi incuviintati mie, unui judecator de 27 de ani, absolvent al Institutului National al Magistraturii in 2012, cererea judecarii cauzei potrivit procedurii recunoasterii invinuirii si aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special pentru infractiunea de a fi tanar judecator.

In circumstantiere, va propun urmatoarele argumente, urmand ca dumneavoastra sa apreciati.

Protestul pe care il initiati si sustineti printr-o veritabila sentinta de condamnare a judecatorului si a procurorului tanar constituie numai sublinierea unui aspect de organizare judecatoreasca de traditie in Romania. Intrarea in magistratura a persoanelor tinere, direct din facultate, pe calea repartizarilor in ordinea mediilor, este o modalitate aleasa de catre legiuitor de ceva vreme, asa ca ma surprinde ca ar putea genera reactii atat de puternice in randul avocatilor incat sa determine demararea unui protest.

Astfel, conform art. 10 din Legea nr. 982/1865 privind organizarea judecatoreasca, ”Se va numi judecatoru de plasa, acela care se va distinge prin bunele sale purtari, va avea ore care cunoscinţa de legi si etatea de 25 ani, celu puţinu.” Art. 33 din Legea nr. 5/1952 privind organizarea judecatoreasca nu mai aminteste de varsta judecatorului, insa impune efectuarea stagiului judecatoresc de doi ani. Articolului 46 din Legea nr. 92/1992 ii lipseste de asemenea orice conditie privind varsta minima.

Constatam din cele aratate ca legiuitorul a apreciat de aproape 150 de ani ca o persoana de 25 de ani poate indeplini functia de judecator. Desigur, criticabil din multe puncte de vedere, sistemul francez adoptat de catre legiuitor este o alegere suverana a acestuia si care bineinteles, poate fi schimbata prin modificarea sistemului de organizare judiciara. Nu am observat insa un demers public al barourilor de a solicita o initiativa legislativa in acest sens.

Pe de alta parte, ma intreb cati avocati competenti si care au o experienta reala in zona litigiilor civile sau penale timp de cinci ani (nu ma refer la experienta pe hartie facuta numai pentru a fi admis in magistratura) ar fi dispusi sa intre in magistratura? Mai precis: (i) cati ar fi dispusi ca dupa cinci ani sa isi ia concediu cateva luni inainte de un concurs pe care nu stiu daca il vor promova (ii) sa incaseze timp de doi ani o bursa de aproximativ 1.500 lei sau timp de 1 an si 6 luni un salariu de 2.100-3.000 lei? (iii) sa suporte o incarcatura medie de 1.363 dosare/judecator (J. Buzau), 1.336 (J. Buftea), 1.255 (J. Ploiesti). 1.106 (J. Sector 2) 1.051 (J. Sector 3) – statistica pentru primele 6 luni din 2013; (iv) sa se mute cu familia din localitatea de domiciliu? Nu am auzit pe niciunul dintre colegii mei de facultate care isi desfasoara din 2010 activitatea la una dintre societatile de avocatura din Bucuresti sa isi doreasca sa intre in magistratura, direct sau prin INM, desi multi dintre acestia au competenta necesara. Si atunci, ma intreb, cat de viabil este sistemul pe care il propuneti? Ne place sa vorbim despre alte sisteme judiciare si sa ne alegem aspectele care ne convin, fara a ne gandi prea mult la realitatea propriul sistem judiciar.

In ceea ce priveste raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor, am convingerea ca aceasta este realizata mult mai transparent decat in privinta avocatilor. Inspectia Judiciara tine o evidenta publica cu actiunile disciplinare promovate precum si cu privire la rezolutiile de clasare. Din aceste statistici, rezulta ca in anii 2005-2013 au fost admise in mod definitiv 80 de actiuni disciplinare exercitate fata de judecatori si 35 fata de procurori. Spre comparatie, pagina cu activitatea Comisiei de Disciplina a Baroului Bucuresti este in constructie, iar pe site-ul Baroului Cluj nu am putut identifica o sectiune dedicata Comisie de disciplina si nici la sectiunea comunicari nu am putut observa niciun comunicat care sa priveasca o sanctiune disciplinara aplicata unui avocat. Nici site-ul UNBR nu ne da vreo informatie privind existenta sanctiunilor disciplinare.

Asadar, apare surprinzator protestul avocatilor din pricina unui incident in sala de judecata. Exista in cazul judecatorilor si procurorilor mecanisme legale care au functionat si functioneaza privind raspunderea lor disciplinara, iar avocatii uzeaza in nenumarate cazuri de sesizarile adresate Inspectiei Judiciare.

Problema relatiei avocat-judecator in afara salii de sedinta pentru mine nu exista. Pe cine cunosc, salut si nu am nicio ezitare sa discut cu fostii colegi de facultate sau cu profesorii pe care ii respect si acum la fel de mult sau poate mai mult dupa ce am devenit judecator. Cu toate acestea, barfele si eventualele implicatii penale legate de o anumita relatie de amicitie intre un judecator si un avocat, in special intr-o instanta mai mica, sunt pornite, in mare parte, tot de colegii avocatului si ulterior preluate de justitiabili. Este de inteles de ce, in aceste circumstante, un judecator este reticent, mai ales intr-un oras mic, sa arate orice relatie de amicitie fata de un avocat. De asemenea, nu stiu cum s-ar simti un avocat care ar vedea ca, inainte de inceperea sedintei de judecata, avocatul partii adverse are o discutie prieteneasca cu presedintele completului de judecata.

In privinta relatiei avocat-judecator in sala de sedinta, s-au evidentiat in nenumarate randuri ”abuzurile” pe care le fac judecatorii zi de zi in sala, cea mai recenta reactie venind de la Cluj. Ma voi rezuma numai la cele ce ating sfera procesului penal:

–incercarile de temporizare a procesului vin de cele mai multe ori de la parti si de la avocatii acestora. De la clasicul ”Va rugam amanati cauza pentru ca este primul termen” pana la cereri de recuzare, si desigur, sa nu uitam regretatul efect suspensiv al exceptiei de neconstitutionalitate.

–pregatirea profesionala continua a judecatorilor si procurorilor este asigurata de catre Institutul National al Magistraturii printr-o paleta destul de larga de conferinte pe diferite materii. Intr-adevar, la instanta primim si invitatii de participare la alte conferinte organizate de facultati, barou sau JURIDICE.ro. Pentru toate acestea este insa nevoie de timp, iar in afara instantei, care deseori ocupa toata ziua, gasim cu greu timp chiar si pentru familie, cu atat mai putin pentru participarea la conferinte.

–relatia dintre judecator-procuror este intr-adevar mai stransa decat cea dintre judecator-avocat. Este eronata insa perceptia ca judecatorul si procurorul discuta solutia inainte sau dupa iesirea din sala de sedinta.

–jignirile si atitudinea nedemna nu merg intr-un singur sens. Cred ca daca mergem in orice sala de judecata din Romania, cei care ridica tonul, ameninta si au in general o atitudine nedemna de roba pe care o poarta sunt preponderent avocatii, nu judecatorii sau procurorii. Singura diferenta este ca noi suntem chemati de Inspectia Judiciara sa ne explicam comportamentul din sala – nu stiu insa cati avocati au fost pusi de comisiile de disciplina sa isi explice comportamentul lor in sala de judecata.

Desi sunt tentat sa dau exemple de comportamente nedemne a unor distinsi membri ai baroului, ca raspuns la articolul recent publicat, mi-ar fi jena, in primul rand fata de cititorii acestui site si in al doilea rand fata de avocatii competenti si care pregatesc temeinic cauzele in care raspund, sa redau ceea ce ne este dat sa auzim si sa vedem deseori in sala de judecata sau sa citim in actele de la dosar.

Totodata, discutiile despre cine greseste mai mult sau cine e mai putin pregatit pot continua si nu vor ajunge niciodata la final, insa cauza acestui ”razboi rece” este reprezentata de lipsa de cunoastere si de intelegere fata de dificultatile celeilalte profesii. Avocatii nu se gandesc la judecatori, iar judecatorii nu se gandesc la avocati. Fiecare are cereri, respectiv hotarari de redactat, familie, facturi si altele. Mai mult, ne place sa ne gandim numai la avantajele celeilalte profesii, fiecare creandu-si un stereotip preferat: avocatii au bani si nu fac nimic, iar judecatorii se cred dumnezei si nu citesc cererile sau isi bat joc de noi.

Asadar, stimati colegi avocati, eu recunosc ca am gresit si probabil voi mai face greseli in legatura cu solutiile din dosare si in conducerea sedintei de judecata. Daca observati acest lucru, uzati de toate caile legale pe care le aveti la dispozitie.

Daca sunteti deranjati de reactii punctuale a unor judecatori in sala de sedinta, inclusiv a subsemnatului, sesizati Inspectia Judiciara.

Daca sunteti insa suparati pe mine ca sunt prea tanar sa judec, va suparati degeaba. Suparati-va pe legiuitorul care mi-a permis sa fiu judecator la aceasta varsta. Sa imbatranesc subit pentru ca dvs. protestati nu pot.

Si daca doriti respect in sala de judecata, asigurati-va ca nu ati facut nimic inainte pentru a-l pierde.

Recunosc, dar nu regret ca sunt tanar. Deliberare usoara!

Jud. Victor Horia Dimitrie CONSTANTINESCU

Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, Sectia Penala"

Traseul judecatorului Victor Constantinescu de la JS 6 in lumea juridica

Judecatorul Victor Horia Dimitrie Constantinescu are si un blog pe care isi publica ocazional parerile cu privire la evenimentele care au loc prin lumea juridica. Tot acolo, am gasit si o prezentare detaliata a judecatorului de la JS 6, in care prezinta traseul sau in Justitie.

Prezentam mai jos autodescrierea facuta de judecatorul Victor Horia Dimitrie Constantinescu de la Judecatoria Sector 6:

"Numele meu complet este Victor Horia Dimitrie Constantinescu, sunt un bucurestean nascut pe 01.10.1987.

Prima mea intalnire cu lumea juridica a fost la varsta de 7 ani, cand impreuna cu bunicul meu am trecut pe langa Judecatoria Sector 6. La intrebarea mea ”Ce se intampla aici?” bunicul meu a avut un raspuns extrem de interesant ”Daca ai o problema, vii aici si un domn te ajuta sa o rezolvi”. Curiozitatea varstei a cerut o verificare ”Putem sa intram si noi?” si am intrat. Deloc impresionat de solemnitatea sedintei de judecata, am inceput sa il intreb pe bunicul meu o multime de lucruri pe un ton ridicat. Reactia omului in negru nu s-a lasat asteptata ”Domnul cu copilul, afara!”

Si am ajuns la Facultatea de Drept - Universitatea Bucuresti. In timpul facultatii nu am fost tot timpul convins ca o sa urmez o profesie juridica. Primii 2 ani de facultate i-am dedicat pasiunii mele fata de IT, mai precis, securitatea IT. Am avut placerea sa sustin cateva seminarii si chiar sa castig premiul deMicrosoft Most Valuable Professional.

In timpul anului III, studiul contractelor si succesiunilor precum si a materiei procesual penale au inclinat balanta alegerii in favoarea unei cariere in domeniul juridic. Prima incercare a fost intr-o societate de avocatura - am simtit ca nu as putea sustine numai acele interpretari favorabile partii pe care o reprezint. Tot timpul as cauta modul just de interpretare al legii. Asa ca alegerea finala a venit firesc - magistratura.

Am fost auditor de justitie la Institutul National al Magistraturii. In anul II de studiu am optat pentru profesia de judecator, desfasurand stagiul de practica la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti.

Pe 26 iunie 2012, prin hotararea nr. 552/27.06.2012 a Plenului CSM am fost numit judecator stagiar la Judecatoria Alexandria.

Prin decretul Presedintelui Romaniei din data de 29 ianuarie 2014 am fost numit in functia de judecator la Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti".