Procurorul Radu-Florin Ionescu (foto) de la Directia Nationala Anticoruptie (seful Serviciului de combatere a coruptiei la nivel inalt din Sectia I DNA) a fost respins la concursul de promovare efectiva la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat la 13 ianuarie 2025 Hotararea nr. 1126 din 18 septembrie 2024, prin care Sectia pentru procurori a CSM i-a respins candidatului cu codul B0114 contestatia fata de punctajul prea mic obtinut la concursul de promovare efectiva. Procurorul a obtinut doar 68 de puncte la proba constand in evaluarea lucrarilor, sub pragul de 70 necesar pentru promovare.

Desi CSM nu publica in clar numele procurorului, surse avizate au dezvaluit pentru Lumea Justitiei ca este vorba despre Radu-Florin Ionescu de la DNA. De altfel, din hotararea Sectiei pentru procurori reiese ca este vorba despre un procuror DNA (avand in vedere ca se fac referiri la fapte de mare coruptie pe care magistratul le-a anchetat). Or, comparand listele cu procurorii DNA inscrisi in concurs si cei admisi, raman doar doua nume posibile de candidati respinsi (barbati): Cosmin-Stefanita Stroie si Radu-Florin Ionescu. Lumea Justitiei a aflat ca in cazul de fata este vorba despre procurorul Radu Ionescu.

Ionescu, acuzat ca a facut statul la portofel

Concret, Comisia de evaluare a descoperit ca intr-unul dintre dosare procurorul Ionescu a lasat pe seama statului cheltuielile de judecata avansate de catre acesta, chiar daca era vorba despre o renuntare la urmarirea penala. Or, art. 274 alin. 1 Cod procedura penala lasa aceste cheltuieli in seama suspectului ori a inculpatului in caz de renuntare la urmarirea penala, condamnare, amanare a aplicarii pedepsei sau renuntare la aplicarea pedepsei.

In alta cauza, Radu Ionescu este acuzat ca a umplut 9 dintre cele 11 pagini ale sectiunii „Situatia de fapt” cu stenograme insotite doar de minime explicatii, fara ca procurorul sa faca o reala analiza a continutului acestora si fara sa indice care sunt aspectele pe care le retine la stabilirea situatiei de fapt. „De asemenea, Sectia pentru procurori a retinut aceeasi modalitate de prezentare si in cazul declaratiilor inculpatilor, acestea fiind redate prin copiere”, se mai arata in hotararea CSM.

De asemenea, candidatul este acuzat ca intr-un act procedural a precizat in mod gresit ca pedepsele complementare se executa dupa executarea pedepsei principale a inchisorii. „Or, fiind vorba despre o pedeapsa cu inchisoarea in privinta careia s-a stabilit suspendarea sub supraveghere a executarii, pedepsele complementare se executa, in conditiile art. 68 alin. (1) lit. b) C. penal, de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere”, noteaza CSM.

Procurorul trebuie sa aplice legea, nu s-o comenteze

Totodata, Sectia pentru procurori a CSM retine ca intr-unul dintre dosarele analizate procurorul Radu Ionescu s-a aratat nemultumit de faptul ca art. 50 lit. c din Legea nr. 165/2013 (privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania) a abrogat numeroase pasaje din Legea nr. 247/2005 (privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente). Or, procurorul trebuie sa aplice legea, nu s-o comenteze, noteaza Consiliul.

In alta parte, procurorul Florin Ionescu este acuzat ca a inserat referiri la condamnari anterioare ale unui inculpat pentru fapte de coruptie, chiar daca ele nu aveau legatura cu dosarul respectiv.

Redam principalul fragment din Hotararea CSM 1126/2024:

„Analizand contestatia domnului procuror in raport cu criticile formulate care vizeaza exclusiv punctajul obtinut la evaluarea activitatii acestuia, de mentiunile raportului de evaluare si de documentele avute in vedere la evaluare, Sectia pentru procurori apreciaza ca aceasta este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:

Privitor la critica formulata de domnul procuror [Ionescu Radu-Florin], care a precizat ca Raportul de evaluare a avut in vedere actele simple, din dosarele fara probleme probatorii, fiind ignorate actele complexe, Sectia pentru procurori retine ca analiza efectuata de catre Comisia de evaluare pentru promovarea efectiva la Parchetul de pe langa [Inalta Curte de Casatie si Justitie] nu a vizat intreaga activitate a candidatului, fiind realizata doar asupra actelor depuse / selectate in temeiul art. 40 si 41 din Regulament, in functie de deficientele constatate.

Totodata, in ceea ce priveste aprecierea domnului procuror ca evaluarea a fost excesiv de subiectiva, cu ignorarea specificului cauzelor si al activitatii din cadrul unei structuri specializate de parchet, Sectia pentru procurori constata ca analiza efectuata de catre Comisia de evaluare s-a intemeiat exclusiv pe criteriile prevazute de art. 43 si 45 din Regulament, urmarind compatibilitatea actelor intocmite de candidat cu obiectivele fixate in cuprinsul prevederilor regulamentare mentionate.

Sectia pentru procurori apreciaza ca nu pot fi retinute sustinerile domnului procuror nici in ceea ce priveste faptul ca actele analizate, respectiv Rechizitoriul nr. (…), Acordul nr. (…) sau Ordonanta de luare a masurii controlului judiciar nr. (…) au fost dezbatute in conditii de contradictorialitate judiciara, iar legalitatea si temeinicia masurilor dispuse au fost constatate de catre instantele implicate, atat timp cat organele judiciare competente nu au analizat aceste lucrari in raport de criteriile de evaluare din Regulament, ci de legislatia incidenta in materie.

In ceea ce priveste criticile contestatorului vizand criteriul de evaluare a activitatii constand in 'Capacitatea de analiza si sinteza, coerenta in exprimare', prevazut la 43 alin. (1) lit. a) din Regulament, Sectia pentru procurori considera ca nu sunt intemeiate criticile candidatului referitoare la faptul ca termenii folositi de Comisia de evaluare pentru analizarea actelor sunt exagerati si imprecisi, uneori fiind utilizati nejustificat, tinand cont ca in Raportul de evaluare a fost explicat in detaliu ce deficiente au fost sesizate in cuprinsul fiecarui act.

Astfel, in acord cu aspectele retinute de Comisia de evaluare, Sectia pentru procurori constata ca Sectiunea 'In fapt' a unora dintre acte se rezuma la o simpla relatare a situatiei de fapt, referirile la mijloacele de proba sunt sumare, fara sa existe o analiza si o coroborare a acestora.

Sectia pentru procurori observa ca in cuprinsul unor acte, precum Rechizitoriul din (…), Acordul de recunoastere a vinovatiei nr. (…), Referatul privind propunerea de arestare nr. (…), Ordonanta de clasare nr. (…), Ordonanta de renuntare la urmarire nr. (…), candidatul a procedat la copierea continutului unor acte ce reprezentau probe in cauzele respective, fara sa realizeze un rezumat al acestora sau fara sa indice faptele si imprejurarile care au fost stabilite prin intermediul acestora. O asemenea situatie a fost intalnita inclusiv in cazul actelor cu privire la care exigentele de analiza a probelor sunt mai ridicate, dat fiind ca prin respectivele acte antereferite a fost sesizata instanta in vederea judecarii cauzei sau luarii unor masuri preventive.

Sectia pentru procurori observa ca si in cazul Rechizitoriului nr. (…) si a Acordului de recunoastere a vinovatiei nr. (…), domnul procuror a procedat la copierea excesiva a continutului mijloacelor de proba. In cazul rechizitoriului indicat anterior, s-a constatat ca, din cele 11 pagini care reprezinta expunerea situatiei de fapt, 9 pagini reprezinta transcrierea conversatiilor purtate in mediul ambiental si telefonic, care sunt insotite doar de minime explicatii, fara ca domnul procuror sa faca o reala analiza a continutului acestora si fara sa indice care sunt aspectele pe care le retine la stabilirea situatiei de fapt. De asemenea, Sectia pentru procurori a retinut aceeasi modalitate de prezentare si in cazul declaratiilor inculpatilor, acestea fiind redate prin copiere.

Totodata, in acord cu aspectele constatate de catre Comisia de evaluare, Sectia pentru procurori observa ca in cuprinsul Rechizitoriului nr. (...) din data de (…), invocat mai sus, motivarea propunerii de mentinere a masurii arestului la domiciliu fata de inculpatul cu privire la care s-a dispus trimiterea in judecata este una formala, fiind invocate argumente generice, referitoare la gravitatea faptei, modul si mijloacele de comitere, fara a fi realizata o analiza a elementelor concrete, specifice cauzei si situatiei personale a inculpatului.

Sectia pentru procurori observa ca este intemeiata si constatarea Comisiei de evaluare referitoare la faptul ca in cuprinsul Ordonantei de clasare nr. (…) din (…), domnul procuror nu a procedat la motivarea in drept a solutiei de clasare, rezumandu-se sa concluzioneze ca 'din mijloacele de proba administrate nu au rezultat elemente care sa confirme, in mod concludent si credibil, aspectele sesizate in denunt', fara alte explicatii suplimentare.

In acest context, Sectia pentru procurori nu poate primi criticile formulate de candidat privitor la constatarea Comisiei de evaluare, deoarece prezentarea mijloacelor de proba si a rezultatului la care acestea au condus nu echivaleaza cu o reala motivare in drept a solutiei de clasare dispuse in cauza.

Asa cum rezulta din Raportul de evaluare, Sectia pentru procurori constata ca Ordonanta de luare a masurii controlului judiciar nr. (…) din (…) nu a fost motivata in fapt si in drept, iar situatia de fapt este redata sumar, intr-o singura fraza, nefiind realizata o analiza a probelor si nu se face nicio referire la istoricul dosarului (actele procesuale intocmite in cauza).

De asemenea, in ceea ce priveste motivarea in drept a masurii preventive dispuse prin ordonanta anterior mentionata, Sectia pentru procurori constata ca domnul procuror a facut referire la pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile cercetate, fara sa fie avute in vedere argumente concrete, decurgand din modul si mijloacele de comitere a faptei si circumstantele privind persoana inculpatului.

Cu privire la acelasi act analizat, Sectia pentru procurori nu poate primi criticile formulate de contestator, in sensul ca nu se impuneau referiri la istoricul dosarului, intrucat nu era necesara o detaliere a acestui aspect, avand in vedere obiectul masurii preventive dispuse. Asa cum se precizeaza si in Raportul de evaluare, Sectia pentru procurori apreciaza ca istoricul dosarului trebuia sa aiba in vedere actele procesuale intocmite in cauza, prezentarea acestora fiind necesara pentru fundamentarea masurii dispuse de procuror.

Sectia pentru procurori mai retine si faptul ca in cazul Ordonantei de renuntare la urmarire penala nr. (…) din (…), domnul procuror a dispus, in ceea ce priveste cheltuielile judiciare avansate de stat, ca acestea vor ramane in sarcina statului, desi potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. pen., in caz de renuntare la urmarirea penala, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu exceptia cheltuielilor privind avocatii din oficiu si interpretii desemnati de organele judiciare, care raman in sarcina statului.

In legatura cu aceasta din urma lucrare analizata de catre Comisia de evaluare, Sectia pentru procurori constata ca in cuprinsul contestatiei domnului procuror nu au fost formulate critici cu privire la deficientele identificate in Raportul de evaluare.

In acord cu sustinerile contestatorului care a aratat ca, in contradictie cu aspectele retinute de Comisie la pagina 3 din Raportul de evaluare, prin Acordul (nu rechizitoriul) nr. (…) din (…) nu au fost stabilite pedepse complementare, nu s-a facut nicio contopire, iar inculpatul a fost trimis in judecata si condamnat pentru o singura infractiune, Sectia pentru procurori observa ca, intr-adevar, in cuprinsul raportului a intervenit o eroare materiala, fiind prezentat eronat numarul actului analizat de Comisia de evaluare.

Dupa analizarea inscrisurilor anexate, Sectia pentru procurori observa ca deficientele identificate de catre Comisia de evaluare se regasesc in cuprinsul Acordului de recunoastere a vinovatiei din data de (…), incheiat in Dosarul penal nr. (…) in cadrul caruia domnul procuror a indicat gresit temeiul contopirii pedepselor complementare si accesorii.

In cazul aceluiasi act analizat, astfel cum a retinut si Comisia de evaluare, Sectia pentru procurori constata ca domnul procuror a precizat in mod gresit ca pedepsele complementare se executa dupa executarea pedepsei principale a inchisorii. Or, fiind vorba despre o pedeapsa cu inchisoarea in privinta careia s-a stabilit suspendarea sub supraveghere a executarii, pedepsele complementare se executa, in conditiile art. 68 alin. (1) lit. b) C. penal, de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.

Vazand aspectele evidentiate ca deficiente in cuprinsul raportului de evaluare, Sectia pentru procurori constata ca sustinerile contestatorului reprezinta doar precizari privitoare la aspectele retinute de Comisia de evaluare.

Drept urmare, Sectia pentru procurori considera ca toate carentele sesizate, la care s-a facut referire anterior, afecteaza calitatea actelor redactate de contestator, deoarece, tinand cont de importanta activitatii desfasurate, procurorii au obligatia profesionala de a depune toate eforturile necesare in vederea atingerii standardelor de calitate impuse magistratilor cu privire la intreaga lor activitate.

Fata de cele retinute, date fiind carentele identificate, Sectia pentru procurori constata ca acordarea a doar 2 puncte din totalul celor 20 este justificata si proportionala.

Referitor la criticile formulate de procuror privind criteriul de evaluare a activitatii constand in 'Argumentatie sub aspectul claritatii si logicii, analiza argumentata a cererilor si apararilor formulate de parti, respectarea jurisprudentei obligatorii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie', prevazut la 43 alin. (1) lit. b) din Regulament, in acord cu concluziile Comisiei de evaluare, Sectia pentru procurori apreciaza ca acestea nu sunt intemeiate, iar unele dintre actele candidatului suporta critici din perspectiva obiectivelor urmarite prin intermediul criteriului antereferit, prezentand unele deficiente.

In ceea ce priveste carentele identificate de Comisia de evaluare in cazul Ordonantei de renuntare la urmarire penala nr. (…) din dosarul nr. (…), Sectia pentru procurori constata ca acest act are ca obiect si o infractiune de fals intelectual, insa domnul procuror nu a facut mentiune cu privire la eventuala aplicare a dispozitiilor art. 549/1 C. proc. pen., privind sesizarea judecatorului de camera preliminara pentru desfiintarea inscrisurilor falsificate si nici nu a indicat motivele pentru care aceste dispozitii nu erau incidente in cauza.

De asemenea, Sectia pentru procurori observa ca in mod corect a stabilit Comisia de evaluare ca, in privinta solutiei de clasare dispuse prin Rechizitoriul nr. (…) din (…), sub aspectul infractiunilor de luare de mita si dare de mita, domnul procuror nu a prezentat o minima situatie de fapt care sa permita intelegerea contextului factual al acestora. Candidatul a retinut ca 'din probele administrate rezulta o probabilitate extrem de redusa ca obtinerea permisului de conducere sa fie rezultatul unei luari / dari de mita si ca persoana care procura permise de conducere sa fie functionar', fara a indica acele probe care, in opinia candidatului, au condus la o asemenea concluzie. Drept urmare, Sectia pentru procurori apreciaza ca aceasta simpla constatare nu permite intelegerea rationamentului juridic care ar fundamenta solutia de clasare.

In legatura cu aspectele identificate in cele doua lucrari antereferite analizate de catre Comisia de evaluare, Sectia pentru procurori constata ca domnul procuror nu a formulat critici cu privire la deficientele prezentate in Raportul de evaluare.

In acord cu aspectele evidentiate de Comisia de evaluare, Sectia pentru procurori constata ca procuror a formulat in Rechizitoriul nr. din o serie de aprecieri subiective care depasesc limitele competentei procurorului si pe cele ale cauzei anchetate.

Astfel, Sectia pentru procurori constata ca, in prima fraza analizata de Comisia de evaluare, aflata la pagina 5 din rechizitoriu, domnul procuror face aprecieri de ordin subiectiv asupra cadrului legislativ afirmand ca: 'Aceasta norma de agravare semnificativa a raspunderii penale, indicand o aparenta preocupare de a descuraja fraudele in aceasta materie in care prejudiciile puteau – si au fost – extrem de grave, a fost abrogata in 2013, fara nicio justificare in expunerea de motive a actului normativ (art. 50 lit. c din Legea nr. 165/2013)'. Or, Sectia pentru procurori considera ca nu era atributul procurorului de caz sa realizeze o asemenea apreciere, competenta sa tinand de aplicarea legislatiei in vigoare.

Referitor la cea de a doua fraza analizata de Comisia de evaluare, aflata la pagina 8 din rechizitoriu, Sectia pentru procurori constata ca domnul procuror a afirmat ca 'Cesiunile descrise – in proximitatea unor momente-cheie ale instrumentarii dosarului si la preturi derizorii sau chiar cu titlu gratuit – sunt indicii privind posibila comitere a unor infractiuni de coruptie in vederea solutionarii rapide si frauduloase a dosarului de despagubire nr. (...)'. Vazand aceste afirmatii, in acord cu aprecierile Comisiei de evaluare, Sectia pentru procurori constata ca sesizarea instantei nu a vizat astfel de fapte, iar din rechizitoriu nici nu rezulta ca au fost facute cercetari cu privire la ele, trimiterea in judecata avand ca obiect participatia improprie la infractiunea de abuz in serviciu combinat cu art. 309 Cod penal – fapte care au produs consecinte grave.

In ceea ce priveste cea de a treia fraza analizata de Comisia de evaluare, aflata tot la pagina 8 din rechizitoriu, Sectia pentru procurori constata ca domnul procuror a afirmat ca 'ceea ce indica mai degraba ca C. depindea de cesionari din motive care nu erau exclusiv economice, ci probabil avea nevoie de influenta acestora in mediul care era foarte permeabil la coruptie'. Asa cum a apreciat si Comisia de evaluare, Sectia pentru procurori considera ca aceste afirmatii, vizand un posibil comportamentul corupt al personalului, nu sunt fundamentate prin trimiterea la anumite mijloace de proba, fiind bazate pe speculatii. In acest context, Sectia pentru procurori nu poate primi criticile formulate de candidat in sensul ca, in cuprinsul rechizitoriului, dumnealui a facut trimitere expresa la actele aditionale la contractul de cesiune, incheiate la data de (…), dat fiind ca cele doua acte aditionale la Contractul de cesiune nr. (…) si la data de (…) constituiau mijloace de proba pentru cauza anchetata, de participatie improprie la infractiunea de abuz in serviciu, nu pentru infractiuni de coruptie.

Mai mult, Sectia pentru procurori apreciaza ca afirmatia domnului procuror expusa in argumentarea criticilor sale formulate in cuprinsul contestatiei, ca 'De asemenea, permeabilitatea la coruptie a mediului institutional al (…) rezulta in primul rand din numeroasele cauze instrumentate de organele judiciare, fiind de notorietate publica' constituie ea insasi o apreciere de ordin subiectiv si speculativ, fara a prezenta nicio urma de rigoare judiciara.

Sectia pentru procurori nu poate primi argumentele candidatului impotriva criticilor formulate de Comisia de evaluare referitoare la acelasi Rechizitoriu nr. (…) din (…), constatand ca domnul procuror a facut referire la condamnari anterioare pentru fapte de coruptie pronuntate cu privire la inculpatul din dosar, in privinta carora nu este justificata legatura cu cauza, totodata fiind redate si interceptari din dosarul in care s-a pronuntat condamnarea si in care inculpatul vorbeste despre diverse fapte de luare de mita, fara a rezulta relevanta lor in contextul cauzei anchetate de contestator.

In acest sens, Sectia pentru procurori admite faptul ca datele despre antecedentele inculpatului si cele care caracterizeaza modul de operare a acestuia sunt date care tin de persoana inculpatului, fiind avute in vedere in rechizitoriu, potrivit art. 328 C. proc. pen., insa datele prezentate de procuror nu aveau nicio legatura cu cauza pentru care se efectuasera cercetarile penale finalizate prin Rechizitoriul nr. (…) din (…).

Referitor la deficienta constatata de Comisia de evaluare tot in cuprinsul Rechizitoriului nr. (...), in ceea ce priveste excesul de detalii tehnice prezentate, Sectia pentru procurori constata ca nu sunt intemeiate argumentele contestatorului in sensul ca era necesara o expunere minutioasa si detaliata a normelor incidente, intrucat se observa ca domnul procuror a procedat la prezentarea excesiva a definitiilor pietei imobiliare si a valorii de piata extrase din literatura de specialitate, precum si la prezentarea pe larg a unor pasaje din legislatie si din mijloacele de proba, fara a explica ceea ce e relevant din cuprinsul acestora.

Cat priveste ultima deficienta constatata de Comisia de evaluare referitoare la claritatea si logica prezentarii materialului analizat, Sectia pentru procurori observa ca in acelasi Rechizitoriu nr. (…) din (…), domnul procuror a expus motivarea unei solutii de clasare la sectiunea 'In fapt', intercalata analizei probelor vizand infractiunea cu privire la care s-a dispus trimiterea in judecata, contrar cerintelor de sistematizare specifice rechizitoriului.

Vazand aspectele evidentiate anterior, marcate in cuprinsul raportului de evaluare ca fiind deficiente, Sectia pentru procurori constata ca si de aceasta data sustinerile contestatorului reprezinta doar precizari privitoare la aspectele retinute de Comisia de evaluare, domnul procuror netagaduind mentiunile formulate de catre comisie.

Observand aspectele evidentiate de Comisia de evaluare, Sectia pentru procurori apreciaza ca, in mod corect, raportul de evaluare a constatat stilul deficitar in care domnul procuror a intocmit si a analizat unele dintre lucrarile verificate, astfel cum a fost evidentiat in raport, ceea ce a determinat o argumentare lacunara a acestora, in situatia in care analiza argumentata este o conditie necesara pentru orice lucrare profesionala de natura juridica intocmita de un procuror.

In raport de aceste aspecte, Sectia pentru procurori apreciaza justificata nota acordata candidatului la acest criteriu de evaluare, depunctarea sa fiind proportionala cu natura si gravitatea carentelor identificate de Comisie si semnalate de aceasta in cuprinsul Raportului de evaluare.

Avand in vedere argumentele de mai sus, Sectia pentru procurori va respinge contestatia impotriva punctajului obtinut la evaluarea activitatii, la concursul de promovare efectiva a procurorilor in functii de executie, desfasurat in perioada aprilie-septembrie 2024, formulata de domnul procuror [Ionescu Radu-Florin] in cadrul candidat pentru promovarea la Parchetul de pe langa avand codul B0114”.

* Cititi aici intreaga hotarare a procurorilor CSM

sursa foto: Juridice.ro