Lumea Justitiei prezinta nefericitul caz al judecatoarei Mihaela-Raluca Andras de la Curtea de Apel Bucuresti, care a ratat la numai un punct sa ajunga la interviul de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Concret, la prima etapa a concursului (cea constand in evaluarea hotararilor redactate in ultimii trei ani) magistrata – candidata pentru Sectia penala a ICCJ – a obtinut doar 69 de puncte, fata de 70, cate i-ar fi fost necesare ca sa treaca mai departe la interviu.

Lumea Justitiei prezinta raportul comisiei de evaluare cu privire la judecatoarea Andras, cea care a avut codul de candidat 1046.

Acuzata ca se pierde in detalii

Raluca Andras a obtinut punctaj maxim (10 din 10 puncte) doar la doua dintre cele 10 criterii de concurs. Este vorba despre „Redactarea dispozitivului intr-o forma clara, concisa, apta de a fi pusa in executare” si „Respectarea termenelor rezonabile de solutionare a cauzelor si de redactare a hotararilor”. La ultimul criteriu, comisia remarca faptul ca judecatoarea a reusit sa respecte termenele, chiar daca in mare parte din timp a avut de indeplinit si atributii administrative.

In rest, la celelalte opt criterii, candidata a primit intre 5 si 8 puncte. Palierul cu 5 puncte este cel referitor la „Evitarea expunerii si detalierii aspectelor nerelevante in motivare”. Concret, comisia o acuza pe candidata ca se pierde in detalii si ca face prea mult copy-paste din motivarea instantei de fond si chiar si din rechizitoriu:

„Hotararile judecatoresti pronuntate, in special in calea de atac a apelului, pun in evidenta o nesintetizare a considerentelor hotararilor pronuntate in prima instanta si preluarea, in considerentele deciziilor din apel, atat a argumentelor primei instante, cat si a continutului rechizitoriului sau a unor aspecte nerelevante din acestea, in raport cu stadiul procesual al cauzei. In aceste conditii, nu este intotdeauna facila parcurgerea hotararilor, precum si intelegerea lor de catre destinatarii carora le sunt adresate, informatiile nerelevante incarcand inutil hotararile si facandu-le mai greu de inteles”.

Un RIL i-a pus capac

In partea cealalta, criteriul de evaluare la care Raluca Andras a fost notata cu 8 puncte este cel referitor la „Modul in care a fost respectata jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, atunci cand este cazul”.

Oricat pare de bizar, comisia de concurs a taxat-o pe judecatoare nu cu unul, ci cu doua puncte pentru simplul motiv ca magistrata CAB a omis sa invoce un RIL din 2019:

„Candidatul nu a facut niciun fel de trimitere, desi s-ar fi impus, in cazul hotararii nr. 11 selectate, la Decizia nr. 4/2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata in recurs in interesul legii, referitoare la compatibilitatea procedurii simplificate a recunoasterii invinuirii cu solutia de achitare intemeiata pe dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. c) din Codul de procedura penala”.

Astfel, daca la acest capitol candidata ar fi primit 9 puncte in loc de 8, ea ar fi ajuns la proba interviului.

Exprimare prea academica

Inainte de a va lasa sa cititi cele mai importante fragmente din raportul de evaluare, remarcam ca la criteriul „Coerenta in exprimare” comisia i-a acordat judecatoarei Mihaela Andras numai 6 din 10 puncte, reprosandu-i, printre altele, ca intr-o hotarare a folosit prea multe cuvinte latinesti, de neinteles pentru omul de rand:

„De pilda, in cazul hotararii nr. 1 selectate, avand ca obiect plangerea impotriva solutiei de clasare, argumentele pentru care a fost respinsa plangerea petentei de desfiintare a unor inscrisuri sunt redate numai prin folosirea unor termeni latini, fara a fi explicati si fara ca macar solutia sa poata fi inteleasa din context de un cititor neprofesionist”.

Redam principalele pasaje din raportul de evaluare:

„IV. Criteriile de evaluare si punctajele acordate

a) Capacitatea de analiza si sinteza

Punctaj acordat: 6 puncte

Motivare: Problematica analizata in cuprinsul hotararilor, desi nu este intotdeauna complexa, se refera la chestiuni de drept variate, cauzele solutionate avand ca obiect infractiuni de natura diferita si vizand toate functiunile procesuale ale judecatorului, respectiv functia de drepturi si libertati, de camera preliminara si de judecata.

Hotararile examinate – atat cele selectate aleatoriu, cat si cele depuse – pun in evidenta, in multe cazuri, lipsa preocuparii candidatului de a sintetiza cererile formulate.

Astfel, in calea de atac a apelului, la redactarea deciziilor pronuntate este reluat, deseori, in considerente, continutul integral al rechizitoriului si al sentintei pronuntate in prima instanta, ceea ce face deciziile greu de parcurs si inteles. (…)

In ceea ce priveste capacitatea de analiza a candidatului, se constata – din examinarea hotararilor depuse de candidat si a celor selectate aleatoriu – ca, in general, au fost supuse analizei si a fost oferit un raspuns adecvat pentru toate criticile formulate de parti sau Ministerul Public in cadrul cailor de atac promovate, a fost expusa argumentatia proprie a candidatului in raport de situatia de fapt si temeiurile legale incidente, au fost examinate si au primit raspuns apararile formulate, in sensul retinerii sau a inlaturarii motivate a acestora. Cu toate acestea, in cazul unora dintre hotararile pronuntate nu s-au oferit argumente suficiente, rezultate in urma analizei proprii, pentru ca partile sa inteleaga solutia pronuntata. (…)

b) Coerenta in exprimare

Punctaj acordat: 6 puncte

Motivare:

Hotararile analizate, atat cele depuse, cat si cele selectate sunt, in anumite cazuri, redactate prin folosirea unui limbaj juridic adecvat, coerent, suplu, iar argumentatia formulata in cuprinsul acestora demonstreaza o buna cunoastere a institutiilor dreptului penal si procesual penal. Motivarea hotararilor se face, de regula, intr-o maniera care asigura intelegerea argumentelor ce au stat la baza solutiilor, candidatul avand capacitatea de a expune si a analiza chestiunile in dezbatere prin folosirea unor termeni care confera claritate si usurinta in intelegerea rationamentului si pronuntarea hotararii, chiar si in situatia analizarii unor probleme de drept mai dificile. Coerenta exprimarii este facilitata si de analizarea problemelor supuse dezbaterii intr-o ordine fireasca (chestiuni de procedura / fond, respectiv legalitate / temeinicie) si de natura sa faciliteze intelegerea rationamentului in circumstantele particulare ale cazului. (…)

Au fost identificate, insa, si hotarari in care argumentele nu au fost expuse cu aceeasi rigoare si coerenta. De pilda, in cazul hotararii nr. 1 selectate, avand ca obiect plangerea impotriva solutiei de clasare, argumentele pentru care a fost respinsa plangerea petentei de desfiintare a unor inscrisuri sunt redate numai prin folosirea unor termeni latini, fara a fi explicati si fara ca macar solutia sa poata fi inteleasa din context de un cititor neprofesionist. (…)

c) Argumentatia din punctul de vedere al claritatii si logicii

Punctaj acordat: 6 puncte

Motivare:

In urma examinarii hotararilor evaluate, s-a constatat ca in cazul unora dintre acestea, candidatul prezinta intr-o maniera clara si logica argumentele avute in vedere la pronuntarea solutiilor, prezentand totodata dispozitiile legale incidente, cu trimitere la jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Constitutionale. (...)

Insa, alteori, caracterul superficial, incomplet si concluziv al argumentatiei prezentate afecteaza coerenta si logica demersului analitic al candidatului, facand anevoioasa intelegerea rationamentului avut in vedere. (…)

d) Incuviintarea sau inlaturarea argumentata a cererilor partilor prin raportare la probe, principii si reguli de drept

Punctaj acordat: 6 puncte

Motivare:

Comisia de evaluare constata ca, in cazul majoritatii hotararilor analizate, cererile partilor au fost solutionate prin raportare la mijloacele de proba administrate, la principiile si regulile de drept aplicabile. Cererile vizand administrarea de probe au fost admise sau, dupa caz, respinse, argumentat, iar apararile formulate au fost primite sau inlaturate, motivat, cu trimitere la probele administrate si la normele legale incidente.

Solutionarea cererilor partilor sau ale procurorului pune in evidenta analiza efectuata asupra materialului probator. Candidatul analizeaza si raspunde argumentat cererilor formulate, intr-o maniera care sa permita intelegerea solutiilor pronuntate asupra acestora.

Exista insa si solicitari ale partilor care nu au primit raspuns sau nu au primit raspunsuri suficient argumentate, astfel incat acestea sa inteleaga motivele care au stat la baza solutionarii cererilor lor. Exemplificativ, se constata ca in cazul hotararii nr. 2 (reprezentand o incheiere pronuntata ca urmare a contestatiei formulate impotriva ordonantei procurorului de ridicare a sechestrului asigurator), desi aparatorul intimatului a invocat exceptia inadmisibilitatii contestatiei, candidatul nu a analizat-o si nu s-a pronuntat asupra acesteia. (…)

e) Argumentarea coerenta si corecta din punctul de vedere al logicii juridice

Punctaj acordat: 6 puncte

Motivare:

Comisia constata ca in cazul multora dintre hotararile analizate se prezinta o argumentatie logica si coerenta, iar argumentele prezentate sunt de natura sa sustina solutia pronuntata.

Considerentele hotararilor evaluate demonstreaza in multe cazuri expunerea unui rationament corect si coerent in examinarea chestiunilor in dezbatere. (...)

Exista insa si hotarari in care rationamentul logico-judiciar nu este coerent sau nu este convingator, intrucat nu lamureste baza legala care ar fi permis adoptarea solutiei din cauza. (…)

f) Evitarea expunerii si detalierii aspectelor nerelevante in motivare

Punctaj acordat: 5 puncte

Motivare:

La evaluarea indicatorului privind capacitatea de analiza si sinteza a candidatului, s-a aratat deja ca hotararile judecatoresti pronuntate, in special in calea de atac a apelului, pun in evidenta o nesintetizare a considerentelor hotararilor pronuntate in prima instanta si preluarea, in considerentele deciziilor din apel, atat a argumentelor primei instante, cat si a continutului rechizitoriului sau a unor aspecte nerelevante din acestea, in raport cu stadiul procesual al cauzei. In aceste conditii, nu este intotdeauna facila parcurgerea hotararilor, precum si intelegerea lor de catre destinatarii carora le sunt adresate, informatiile nerelevante incarcand inutil hotararile si facandu-le mai greu de inteles. (…)

g) Redactarea dispozitivului intr-o forma clara, concisa, apta de a fi pusa in executare

Punctaj acordat: 10 puncte

Motivare:

Dispozitivul hotararilor este redactat in forma clara, concis si apt de a fi pus in executare, constatarea Comisiei fiind valabila indiferent de natura cauzei solutionate si tipul hotararii pronuntate, cu mentionarea tuturor masurilor / obligatiilor care asigura aducerea la indeplinire a dispozitiilor instantei.

h) Analiza si interpretarea probelor administrate

Punctaj acordat: 6 puncte

Motivare:

Hotararile supuse evaluarii reflecta in general analiza proprie si amanuntita efectuata asupra probelor administrate, statuarile in fapt si in drept fiind facute ca urmare a analizei probelor administrate. Motivele care au justificat solutionarea intr-un anume fel a cererilor / exceptiilor formulate / invocate de parti sau procuror si incadrarea faptelor intr-un anume tipar juridic, cat si temeiurile de fapt si de drept avute in vedere la rezolvarea actiunii civile si penale si la rezolvarea celorlalte chestiuni complementare, au avut in vedere materialul probator de la dosar. (...)

Exista si cazuri in care candidatul nu mai analizeaza probele, facand trimitere la analiza efectuata de prima instanta sau facand numai o enumerare a probelor, fara un examen propriu al acestora. (…)

i) Modul in care a fost respectata jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, atunci cand este cazul

Punctaj acordat: 8 puncte

Motivare:

Comisia de evaluare constata ca hotararile evaluate, in general, respecta jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, cu incidenta asupra chestiunilor de drept supuse dezbaterii, cazurile in care se impune aplicarea jurisprudentei mentionate fiind corect identificate iar jurisprudenta corect aplicata. (...)

Cu toate acestea, asa cum s-a aratat anterior, candidatul nu a facut niciun fel de trimitere, desi s-ar fi impus, in cazul hotararii nr. 11 selectate, la Decizia nr. 4/2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata in recurs in interesul legii, referitoare la compatibilitatea procedurii simplificate a recunoasterii invinuirii cu solutia de achitare intemeiata pe dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. c) din Codul de procedura penala.

j) Respectarea termenelor rezonabile de solutionare a cauzelor si de redactare a hotararilor

Punctaj acordat: 10 puncte

Motivare:

Curtea de Apel a inaintat comisiei datele statistice privind activitatea candidatului in perioada 2011 – prezent.

Comisia de evaluare constata ca au fost respectate termenele rezonabile de solutionare a cauzelor, perioada medie de solutionare a dosarelor de catre candidat fiind situata intre 0-6 luni.

Ca regula, in perioada de referinta, candidatul a participat la un numar de sedinte de judecata peste media sectiei in care activeaza, cu exceptia anilor 2011, 2017 si 2020, 2021 si 2023, iar in ceea ce priveste numarul cauzelor la judecarea carora a participat in aceeasi perioada de timp, acesta este peste media sectiei.

Candidatul nu a inregistrat depasiri ale termenelor de redactare a hotararilor judecatoresti pe perioada de referinta.

In anii 2011-2023, pe langa activitatea de judecata, candidatul a indeplinit si atributii de judecator delegat cu executarea hotararilor penale si cu emiterea mandatului european de arestare, loctiitor al purtatorului de cuvant si al judecatorului coordonator al Biroului de Informare si Relatii Publice din cadrul Tribunalului (2015).

In anul 2016, a indeplinit atributii de organizare a studiului profesional al judecatorilor din cadrul sectiei penale si cu organizarea activitatii de formare profesionala continua a judecatorilor de la Curtea de Apel si instantele arondate acesteia.

In anii 2017-2024, a indeplinit atributii de organizare a studiului profesional al judecatorilor din cadrul sectiei, in conformitate cu art. 25 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti. In anii 2020-2024 a indeplinit si atributii privind analiza practicii instantei de control judiciar si de unificare a practicii judiciare, conform art. 33 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, de inlocuire a presedintelui sectiei atunci cand lipseste si in toate situatiile de imposibilitate temporara de exercitare a functiei (art. 5 alin. 2 lit. k din Regulament).

In anul 2024, a indeplinit si atributia privind selectarea hotararilor judecatoresti relevante si introducerea lor pe portalul instantei si publicarea in Buletinul trimestrial al jurisprudentei (art. 23 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti)”.

* Cititi aici intregul raport de evaluare pentru judecatoarea CAB Raluca Andras