PNL-ista Alina Gorghiu (foto 1) se considera ministra Justitiei nu doar pentru Romania, ci si pentru Malta.

Luni, 12 august 2024, sefa MJ a gasit de cuviinta sa critice Curtea de Apel din Malta pe motiv ca aceasta instanta a indraznit sa respinga solicitarea statului roman de extradare a printului Paul-Philippe Al Romaniei (foto 2), condamnat la 3 ani si 4 luni de inchisoare cu executare de catre celebrul „Complet negru” de la ICCJ (format din judecatorii Florentina Dragomir, Ionut Matei si Alina-Ioana Ilie) in dosarul „Ferma Baneasa”.

Mai precis, Alina Gorghiu i-a solicitat prim-ministrului Marcel Ciolacu sa intervina diplomatic pentru ca Malta sa accepte extradarea in Romania a printului Paul.

Concret, instanta malteza a refuzat sa aplice aberanta decizie din 29 iulie 2024 din cauza nr. C-318/24 PPU, prin care Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit ca lipsa juramantului la investitura in functia de judecator nu poate constitui motiv de refuz al extradarii. Concret, CJUE a fost sesizata de catre Curtea de Apel Brasov in legatura cu procedura de extradare a printului Paul, in cazul caruia unul dintre magistratii care l-au condamnat (respectiv Florentina Dragomir) nu a depus juramantul la trecerea din profesia de procuror in cea de judecator (click aici pentru a citi).

De asemenea, Curtea de Apel din Malta si-a bazat refuzul de extradare al lui Paul Al Romaniei retinand conditiile inumane din penitenciare. Acest lucru il recunoaste insasi ministra Justitiei Alina Gorghiu, in declaratia data publicitatii luni.

In drept, CA Malta a atras atentia ca exista riscul incalcarii atat a articolului 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cat si a articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale a UE. Ambele pasaje au acelasi continut: „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”.

Redam intregul comunicat al Alinei Gorghiu:

„O decizie revoltatoare precum cea comunicata astazi este de neacceptat daca ne gandim la Decizia-cadru JAI (n.r. Decizia-cadru a Consiliului Justitie si Afaceri Interne din cadrul Consiliului Uniunii Europene) in materie de predare si la interpretarile recente ale CJUE in urma cererii de decizie preliminara depusa (n.r. corect: „cererii (…) depuse”) in luna aprilie de Curtea de Apel Brasov.

Decizia instantei malteze reprezinta o incalcare flagranta a unei decizii CJUE date expres in cazul fugarului Paul-Philippe al Romaniei.

Voi propune Premierului Romaniei ca Guvernul sa reactioneze la nivel diplomatic la o asemenea incalcare flagranta a deciziei CJUE.

Si in acest caz, statul roman, prin ANP, a depus toate garantiile solicitate privitoare la conditiile din penitenciare.

CJUE a stabilit ca autoritatea de executare a MEA (n.r. mandatul european de arestare) nu poate aplica un standard de protectie a drepturilor fundamentale mai ridicat decat cel care rezulta din dreptul Uniunii si din Carta. Romania, prin ANP, a oferit in peste 850 de cazuri, numai in ultimul an, garantii ca inchisorile din Romania sunt la standardele impuse de dreptul Uniunii.

Indiferent de numele fugarilor, de strategiile avocatilor, de informatiile incorecte despre Romania prezentate instantelor straine, statul roman face toate eforturile posibile pentru aducerea tuturor in tara, indiferent de notorietatea cazurilor.

Anul trecut, peste 800 de fugari au fost adusi in Romania, iar anul acesta numarul este de peste 400.

In cazul lui Paul-Philippe al Romaniei, instanta de fond din Malta decisese in favoarea statului roman, dar instanta de apel a respins predarea fugarului catre Romania.

Exista o procedura in fata instantei constitutionale din Malta pe care o vom urmari in continuare.

Reamintesc: Curtea de Apel Brasov a emis Mandatul European de Arestare la 17 decembrie 2020 pentru acest fugar in vederea executarii pedepsei definitive de 3 ani si 4 luni de inchisoare pentru cumparare de influenta si complicitate la abuz in serviciu.

Instanta malteza a apreciat ca in cazul executarii Mandatului European de Arestare impotriva lui Paul-Philippe al Romaniei exista riscul real ca el sa fie supus unei incalcari a art. 4 din Carta drepturilor fundamentale ale (n.r. corect: „a”) UE si art. 3 din Conventia europeana a drepturilor omului. Cu alte cuvinte: se invoca conditiile de detentie din Romania. Pe aceasta baza, instanta malteza a refuzat executarea Mandatului European de Arestare.

Statul roman va utiliza in continuare toate mijloacele juridice disponibile pentru a continua demersurile in vederea predarii tuturor fugarilor”.

* Cititi aici intreaga decizie in care CJUE bagatelizeaza lipsa juramantului de investire in functia de judecator