Halucinant: judecatorul Ciprian Ghita de la Curtea de Apel Bucuresti a continuat sa faca acte de judecata intr-un dosar dupa ce s-a dezinvestit, si in timp ce cauza se afla la Inalta Curte de Casatie si Justitie. S-a intamplat in dosarul fostului presedinte ANAF Serban Pop (foto), pe care acelasi Ciprian Ghita l-a condamnat la, atentie, 13 ani de inchisoare pentru o presupusa luare de mita (o pedeapsa similara sau chiar mai mare cu cele pronuntate in cazul infractiunilor de omor), infractiune care, trecand peste faptul ca era prescrisa, a fost retinuta de judecator cu motivatia necesitatii indeplinirii MCV (click aici pentru a citi). Situatia existenta in dosarul fostului sef ANAF este scandaloasa si ar trebui, credem noi, sa atraga autosesizarea Inspectiei Judiciare care are obligatia sa verifice cum a fost posibil ca un judecator sa continua sa faca acte in dosar, dupa ce s-a dezinvestit.

Situatia de mai sus s-a petrecut in urma cu doar cateva luni, in aprilie 2022, cand dosarul lui Serban Pop se afla in camera preliminara, fiind solutionat de judecatorul Ciprian Ghita de la Curtea de Apel Bucuresti. Acesta, astfel cum reiese din inscrisurile in posesia carora am intrat, prin Incheierea din 6 aprilie 2022 Ghita a constatat legalitatea administrarii probelor si a actelor de urmarire penala, dispunand inceperea judecatii in dosarul lui Serban Pop, si a dat termen de judecata pentru 18 mai 2022, dupa care s-a dezinvestit (vezi facsimil 1). Atentie, hotararea din 6 aprilie putea fi contestata, lucru care s-a si intamplat!

La data de 13 aprilie 2022, Serban Pop a formulat contestatie la Inalta Curte de Casatie si Justitie imporiva incheierii prin care judecatorul CAB Ciprian Ghita dispusese inceperea judecatii. Contestatia a fost solutionata de Inalta Curte in 30 iunie 2022 fiind respinsa de instanta suprema (vezi facsimil 2).

Ghita nu a mai asteptat ca ICCJ sa ii confirme hotararea

Ce s-a intamplat insa intre incheierea din 6 aprilie 2022 pronuntata de Ghita si solutia de la Inalta Curte din 30 iunie 2022 depaseste orice imaginatie. Desi se dezinvestise, desi nu mai avea dosarul care se afla la ICCJ, si desi trebuia sa astepte hotararea Inaltei Curti, care ar fi putut chiar sa retrimita cauza la DNA, judecatorul Ciprian Ghita a continuat sa faca acte de judecata, acordand termene fara ca solutia sa, prin care dispusese inceperea judecatii, sa ramana definitiva.

Concret, dupa ce in 6 aprilie 2022 s-a dezinvestit si inainte de hotararea ICCJ din 30 iunie 2022 care i-a mentinut solutia de incepere a judecatii, judecatorul Ciprian Ghita, dorind probabil sa precipite judecata (astfel cum a facut pe parcursul judecatii dosarului la CAB – acordand termene saptamanale), a dispus verificari ale adresei de domiciliu a fostului sef ANAF, l-a citat, a desemnat aparator din oficiu pentru acesta. Totul in decurs o luna!

Iata cum a inteles judecatorul Ciprian Ghita sa instrumenteze cauza, chiar si dupa dezinvestire:

-in 18 mai 2022, judecatorul Ciprian Ghita - dezinvestit fiind, dar tot in calitate de judecator de camera preliminara, si cu dosarul aflat la ICCJ – a dispus verificarea in vederea identificarii adresei la care sa fie citat Serban Pop, a dispus citarea citarea acestuia la resedinta din Italia si a desemnat un aparator din oficiu pentru fostul sef al ANAF. La final a acordat termen de judecata pentru 15 iunie 2022 (vezi facsimil 3).

-in 15 iunie 2022, judecatorul Ciprian Ghita - dezinvestit fiind, dar tot in calitate de judecator de camera preliminara, si cu dosarul aflat la ICCJ - luand la cunostinta ca dosarul de fond lipseste intrucat se afla la Inalta Curte in vederea solutionarii contestatiei la incheierea de camera preliminara, a dispus emiterea unei adrese catre ICCJ pentru restituirea dosarulu de fond impreuna cu toate dosarele componente, inclusiv dosarul de urmarire penala, citarea lui Serban Pop, mentinerea aparatorului din oficiu si acordarea unui nou termen pentru 8 iulie 2022 (vezi facsimil 4).

Practic, dupa ce in 6 aprilie 2022 in calitate de judecator de camera preliminara a dispus inceperea judecatii printr-o incheiere care nu era definitiva si s-a dezinvestit de dosar, si desi ICCJ inca nu ii confirmase solutia de incepere a judecatii, Ciprian Ghita a acordat trei termene de judecata, a emis verificari, a emis citatii, a emis adrese catre ICCJ si a desemnat avocat din oficiu. Cum putea face insa aceste demersuri atat timp cat se dezinvestise si cat timp nu incepuse judecata pe fond, judecata ce a inceput abia dupa hotararea ICCJ din 30 iunie 2022 care a confirmat incheierea lui Ghita din 6 aprilie 2022?

Una spune Codul, alta a facut Ghita

Deloc de neglijat este faptul ca judecatorul Ciprian Ghita apare ca a facut totul dupa propria lege, de vreme ce prevederile din Codul de procedura penala sunt cat se poate de clare si prevad o cu totul alta procedura decat cea urmata de magistratul Curtii de Apel Bucuresti. Mai exact, declararea contestatiei suspenda de la executare hotararea contestata, ceea ce inseamna ca judecatorul Ciprian Ghita nu ar fi putut efectua acte de judecata inainte ca Inalta Curte sa respinga contestatia impotriva incheierii prin care dispusese inceperea judecatii.

Iata ce prevede Codul de procedura penala:

-art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala: “Judecatorul de camera preliminara hotareste prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea procurorului si a inculpatului. Incheierea se comunica de indata procurorului si inculpatului”

-art. 347 alin. (1) din Codul de procedura penala: “In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii prevazute la art. 346 alin. (1), procurorul si inculpatul pot face contestatie cu privire la modul de solutionare a cererilor si exceptiilor, precum si impotriva solutiilor prevazute la art. 346 alin. (3) – (5)”

-art. 425 indice 1 alin. (4) teza I din Codul de procedura penala: “La solutionarea contestatiei, dispozitiile art. 416 si art. 418 se aplica in mod corespunzator”

-art. 416 din Codul de procedura penala: “Efectul suspensiv al apelului. Apelul declarat in termen este suspensiv de executare, atat in ceea ce priveste latura penala, cat si in ceea ce priveste latura civila, in afara de cazul cand legea dispune altfel”

-art. 418 din Codul de procedura penala: “Neagravarea situatiei in propriul apel. (1) Instanta de apel, solutionand cauza, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat apel. (2) De asemenea, in apelul declarat de procuror in favoarea unei parti, instanta de apel nu poate agrava situatia acesteia”.

Fata de aceasta situatie, apreciem ca Inspectia Judiciara ar trebui sa se sesizeze pentru a declansa verificari in urma carora sa stabileasca daca judecatorul Ciprian Ghita a comis sau nu vreo abatere disciplinara atunci cand a dat termene in dosarul lui Serban Pop, a dispus verificari si emiteri de adrese, citari de martori si desemnari de avocat din oficiu in conditiile in care se dezinvestise, iar ICCJ nu dispusese inceperea judecatii.