Grefierii cu studii juridice superioare si magstratii-asistenti pot deveni avocati definitivi fara sa dea examen. Singura conditie este sa fi activat cel putin cinci ani in profesiile respective si sa fi promovat deja examenul de primire in profesia de avocat. Presedintele Klaus Iohannis (foto 1) a promulgat vineri, 3 martie 2023, o lege care relaxeaza conditiile de admitere in avocatura pentru profesionistii dreptului care au activat in alte domenii juridice.

Este vorba despre actul normativ ce modifica articolul 20 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Noua forma a articolului largeste sfera profesiilor juridice in care un profesionist al dreptului trebuie sa activeze cel putin cinci ani daca vrea sa devina avocat fara examen.

Astfel, daca pana acum se puteau bucura de prevederile art. 20 doar judecatorii, procurorii, notarii publici, consilierii juridici si jurisconsultii, de acum inainte printre beneficiari se vor numara si grefierii cu studii superioare juridice, magistratii-asistenti si executorii judecatoresti.

Redam noua forma a art. 20 din Legea avocaturii (vezi facsimil 1):

„Cel care a promovat examenul de primire in profesia de avocat si care pana la data sustinerii examenului de primire in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, grefier cu studii superioare juridice, magistrat-asistent, executor judecatoresc, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani dobandeste calitatea de avocat definitiv, fara sustinerea examenului de definitivare prevazut la alin. (1), cu conditia promovarii examenului de definitivat in profesia din care provine”.

Prezentam vechea forma a articolului:

„Cel care a promovat examenul de primire in profesia de avocat si care pana la data sustinerii examenului de primire in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani dobandeste calitatea de avocat definitiv, fara sustinerea examenului de definitivare prevazut la alin. (1), cu conditia promovarii examenului de definitivat in profesia din care provine”.

Initiatorii acuza discriminarea grefierilor si a magistratilor-asistenti

Proiectul a fost initiat de 12 deputati, dintre care Stefan-Ovidiu Popa (foto 2) de la PSD, Ioan Cupsa si Michael Gudu de la PNL, Ladanyi Laszlo-Zsolt de la UDMR, Ionel Stancu de la grupul minoritatilor nationale (Asociatia Macedonenilor din Romania), precum si sapte deputati de la USR: Mihai-Alexandru Badea, Diana-Anda Buzoianu, Radu-Dinel Miruta, Oana Murariu, Cristina Camelia Rizea, Dragos-Catalin Tenita si Oana-Silvia Toiu.

Depusa la Senat in 26 aprilie 2022, initiativa de act normativ a fost votata cvasi-unanim de ambele camere ale Parlamentului. Astfel, la 1 septembrie 2022 a trecut de Senat cu 107 voturi „pentru”, un singur vot „impotriva” (al senatoarei Diana Iovanovici-Sosoaca) si nicio abtinere. In 15 februarie 2023, proiectul legislativ a fost votat de Camera Deputatilor cu 258 de optiuni favorabile, una singura nefavorabila si doua abtineri. Abtinerile si votul „contra” au venit de la deputati ai partidului Forta Dreptei (plecati din PNL impreuna cu fostul premier Ludovic Orban).

Concret, in expunerea de motive, cei 12 deputati initiatori reclama existenta unei discriminari in cadrul legislativ – in sensul ca Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor permite intrarea in magistratura, pe baza de concurs, a grefierilor cu studii juridice superioare si a magistratilor-asistenti, cu conditia ca fiecare dintre acestia sa aiba o experienta de cel putin 5 ani. Pe de alta parte, celor doua categorii profesionale nu le era permisa intrarea in avocatura (fara examen, de data aceasta) a grefierilor cu studii juridice superioare si a magistratilor-asistenti, arata autorii proiectului de lege.

In plus, arata cei 12 deputati, este nedrept sa fie primit in avocatura fara examen un consilier juridic cu o experienta de 5 ani, dar care nu este obligat sa ia contact cu activitatea in instanta, in timp ce un grefier cu studii superioare si un magistrat-asistent sa nu poata beneficia de aceasta facilitate, in conditiile in care, prin insasi natura profesiilor lor, aceste doua categorii sunt indisolubil legate de instante (sau de parchete, in cazul unora dintre grefieri).

Iata expunerea de motive a proiectului de lege (vezi facsimil 2):

„Potrivit art. 20 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in forma aflata in vigoare in prezent, persoana care a promovat examenul de primire in profesia de avocat si care pana la data sustinerii acestui examen a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani dobandeste calitatea de avocat definitiv, fara sustinerea examenului de definitivare in profesia de avocat daca a promovat examenul de definitivat in profesia din care provine.

Aceasta enumerare omite doua categorii profesionale, angrenate activ in infaptuirea actului de justitie si care nu sunt omise in alte alte legislative similare: grefierii cu studii superioare juridice, respectiv magistratii-asistenti.

De pilda, potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, atat grefierii cu studii superioare juridice, cat si magistratii-asistenti cu o vechime in specialitate de cel putin 5 ani pot fi numiti in magistratura, pe baza de concurs. Ratiunea pentru aceasta prevedere este increderea data de legiuitor acestor categorii profesionale, care, pe baza experientei in activitatea specifica, ar putea desfasura meseria de magistrat.

Astfel, nu se poate decela o explicatie pentru care, de exemplu, un consilier juridic cu o experienta de 5 ani, care e posibil sa nu fi avut contact cu activitatea in instanta, sa fie enumerat in categoria persoanelor care, odata ce au promovat examenul de primire in profesia de avocat dobandesc calitatea de avocat definitiv, fara sustinerea examenului de definitivare in profesia de avocat, insa un grefier cu studii superioare juridice, care timp de minim 5 ani a fost implicat direct in proceduri judiciare nu (n.r. sa nu fie enumerat in categoria de mai sus).

In infaptuirea actului de justitie, munca grefierilor, respectiv a magistratilor-asistenti constituie un real sprijin pentru magistrati, competenta si indeplinirea corecta a sarcinilor care le revin jucand un rol important in buna desfasurare a intregii activitati a instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea. Recrutarea grefierilor se face, de regula, prin Scoala Nationala de Grefieri, care a fost infiintata prin HG nr. 425/1999, iar printre conditiile de participare la concursul national organizat in acest sens se enumera licetinerea in drept, respectiv absolvirea studiilor juridice de lunga durata cu diploma de licenta. De asemenea, potrivit art. 66 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, conditiile generale de numire a magistratilor-asistenti sunt cele prevazute pentru functia de judecator si procuror.

Prin aceasta initiativa legislativa, care nu are impact bugetar, se doreste repararea unei inechitati fata de categoria profesionala a grefierilor si magistratilor-asistenti, corelativ cu tentativa de a asigura coerenta intre diferitele acte legislative care prevad situatii similare. Uniunea Nationala a Barourilor din Romania a exprimat un punct de vedere favorabil in privinta acestei modificari”.