Supraaglomerarea din penitenciare continua sa fie o bataie de cap pentru Romania, care atrage nenumarate condamnari la CEDO, iar Guvernul nu face nimic sa incurajeze categoria profesionala care contribuie la ameliorarea acestei probleme.

Ne referim la consilierii de probatiune, care au rolul de a supraveghea condamnatii cu suspendare. Importanta lor este evidenta: prevenirea recidivei, ceea ce ar atrage pedepse la inchisoare cu executare si deci agravarea supraaglomerarii din puscarii.

Luni, 26 septembrie 2022, Sindicatul National al Consilierilor din Serviciile de Probatiune (SNCSP) – avandu-i ca presedinta pe Andreea Faur (foto dreapta) si ca vicepresedinte pe Alexandru Manole (foto stanga) – a declansat greva japoneza, acuzand discriminarea la care este supus personalul de probatiune in raport cu alte categorii din familia ocupationala „Justitie”.

In acest context, SNCSP solicita adoptarea rapida a proiectului de lege privind statutul consilierilor de probatiune, preecum si emiterea unei ordonante de urgenta pentru eliminarea inechitatilor salariale.

Situatia este cu atat mai revoltatoare, cu cat cerintele pentru angajarea pe post de consilier de probatiune sunt unele dintre cele mai exigente din sistemul judiciar, incheie sindicatul.

Redam intregul comunicat al SNCSP:

„Sindicatul National al Consilierilor din Serviciile de Probatiune, afiliat la Federatia Publisind si Blocul National Sindical, anunta pe aceasta cale ca incepand cu data de 26 septembrie consilierii de probatiune, angajati ai Ministerului Justitiei si Directiei Nationale de Probatiune, vor protesta prin greva japoneza.

Solicitarile consilierilor de probatiune prin aceasta forma de protest vizeaza:

1. Organizarea unei intalniri, de urgenta, cu ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale, cu ministrul Finantelor precum si cu reprezentantii SNCSP, cu scopul adoptarii de urgenta a unui O.U.G. prin care sa se remedieze inechitatile salariale existente la nivelul sistemului de probatiune, eliminand in acest sens discriminarea facuta personalului de probatiune in raport cu alte categorii din familia ocupationala „Justitie”;

2. Adoptarea de urgenta a proiectului de lege privind statutul consilierilor de probatiune.

Sistemul de probatiune este singura institutie din cadrul justitiei care are in sarcina punerea in executare a sanctiunilor penale neprivative de libertate, a caror pondere este una semnificativa in lumina noii legislatii penale (in prezent, 688 de consilieri de probatiune supravegheaza peste 100.000 de persoane care au suferit sanctiuni penale neprivative de libertate).

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a apreciat, in hotararea-pilot din 25 aprilie 2017, in cauzele conexate Rezmives si altii impotriva Romaniei, ca una dintre masurile generale care trebuie puse in aplicare, in vederea reducerii supraaglomerarii carcerale si a conditiilor inadecvate de detentie (paragraful 114 coroborat cu 118 din hotarare), este asigurarea unei functionari eficiente a sistemului de probatiune, la care se adauga aspectele privind probatiunea, astfel cum au fost acestea reflectate in Calendarul de masuri 2018–2024 pentru solutionarea supra-aglomerarii carcerale si a conditiilor de detentie, adoptat de Guvernul Romaniei, in executarea hotararii-pilot Rezmives si altii impotriva Romaniei.

Consolidarea sistemului de probatiune a fost asumata la nivel programatic ca forma de diminuare a populatiei din penitenciare, acesta fiind un punct distinct in cadrul capitolului „Justitie” din Programul de Guvernare 2018-2020.

Cu toate acestea, realitatea arata ca personalul de probatiune nu are un statut conform cu noua lege de functionare, ca volumul sarcinilor ramane, chiar si in conditiile alocarii noilor posturi, unul foarte mare fata de normele europene, ca responsabilitatile si importanta acestui serviciu public nu se reflecta in pozitia pe care o are in sistemul de justitie romanesc, fiind clasat printre ultimele categorii ale acestuia, ca nivelul de remunerare este unul incompatibil cu statutul si natura activitatilor, fiind situat la jumatate fata de veniturile aferente altor categorii de specialisti din justitie.

In ceea ce priveste conditiile de angajare si standardele profesiei, acestea sunt singurele care corespund cu recomandarile europene, fiind printre cele mai exigente din sistem, fapt ce subliniaza, o data in plus, discrepanta dintre drepturi si indatoriri”.