Romania e condamnabila la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru afirmatiile facute la TVR de judecatorul Cristi Vasilica Danilet (foto), membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care a iesit public in apararea partii vatamate Livia Stanciu, presedinta Inaltei Curti, explicand cu patima ca Mariana Rarinca e vinovata chiar daca a fost achitata definitiv: „In viziunea judecatorilor din completul de apel, fapta respectiva nu constituie infractiunea de santaj, dar s-a comis ceva”.

Aceasta si alte declaratii facute de Vasilica Danilet la emisiunea „Vorbeste liber” din 28 mai 2015 incalca, potrivit jurisprudentei CEDO, dreptul la prezumtia de nevinovatie garantat de Art. 6.2 din Conventie, de care se bucura la acea vreme Mariana Rarinca, pensionara achitata de Curtea de Apel Bucuresti dupa ce a fost tinuta 6 luni in arest preventiv, dar a carei nevinovatie a fost anulata in urma cu doua saptamani, la cererea DNA, de judecatorul Dorel Matei de la CAB, amic de-al lui Vasilica Danilet. Foarte important, incalcarea Art. 6.2 subzista indiferent daca afirmatiile membrului CSM sunt sau nu adevarate, cata vreme, prin opinia exprimata public, magistratul s-a indoit de nevinovatia pensionarei, consacrata prin decizia CAB nr. 733/20.05.2015!

Mai multe hotarari ale Curtii de la Strasbourg - dintre care vom prezenta, cu titlu de exemplu, un extras din motivarea incalcarii Art. 6.2 in cauza Tendam contra Spaniei - au statuat ca este inacceptabila exprimarea unor pareri care pun la indoiala nevinovatia unui inculpat dupa pronuntarea unei hotarari definitive de achitare, stabilind totodata ca nu trebuie sa existe nicio diferenta calitativa intre o achitare dispusa pentru lipsa de probe si o achitare dispusa pe alt temei. Acest din urma aspect este deosebit de insemnat in raport cu declaratia in ansamblu a membrului CSM Vasilica Danilet, care tocmai printr-un astfel de subterfugiu a incercat sa induca in randul opiniei publice ideea vinovatiei femeii achitate definitiv:

Moderator: „Atunci cand o persoana este achitata, nu este nevinovata?”

Vasilica Danilet: „Nu intotdeauna. Atunci cand o persoana este achitata, poate sa fie achitata pentru ca nu s-a savarsit fapta si atunci este o fapta imaginara, sau pentru ca a savarsit fapta dar era de exemplu in stare de legitima aparare sau pentru ca nu raspunde penal (...)”

Moderator: „Cum adica, daca esti achitat, poti sa fii si vinovat? Nu esti nevinovat?”

Vasilica Danilet: „Nu, nu, nu... Discutia, intr-adevar, tinde pe o latura tehnica...”.

Prezentam in continuare pasaje din Hotararea pronuntata de CEDO in cauza Tendam vs. Spania (motivarea integrala in paragrafele 35-41 din hotararea atasata la finalul articolului):

„Curtea reaminteste ca sfera de aplicare a Art. 6.2 din Conventie nu se limiteaza la procedurile penale in curs de solutionare, ci se extinde la procedurile judiciare ulterioare achitarii definitive a acuzatului (a se vedea, printre multe altele, hotararile Sekanina vs. Austria, precitata, Rushiti vs. Austria si Lamanna vs. Austria) in masura in care problemele ridicate in aceste proceduri deriva din procedurile penale in care reclamantul a avut calitatea de 'acuzat'.

Desi nici Art. 6.2, nici o alta prevedere din Conventie nu dau dreptul la despagubire pentru privarea legala de libertate in caz de achitare (a se vedea, mutatis mutandis, decizia Dinares Penalver vs. Spania), exprimarea de suspiciuni asupra nevinovatiei unui acuzat este inacceptabila dupa o solutie de achitare definitiva (a se vedea in acest sens Sekanina, precitata, par. 30). Curtea a avut deja ocazia sa sublinieze ca odata ce hotararea de achitare ramane definitiva, chiar daca achitarea este dispusa pe lipsa probelor, in conformitate cu Art. 6.2, exprimarea de indoieli cu referire la vinovatie, inclusiv cu referire la motivele de achitare, este incompatibila cu prezumtia de nevinovatie (Rushiti vs. Austria, precitata). (...)

Mai mult, Curtea a remarcat ca, in temeiul principiului in dubio pro reo, care constituie o particularitate a principiului prezumtiei de nevinovatie, nu trebuie sa existe nicio diferenta calitativa intre o achitare pentru lipsa de probe si o achitare dispusa ca urmare a constatarii nevinovatiei unei persoane. (...) In temeiul Art. 6.2, dispozitivul unei hotarari de achitare trebuie sa fie respectat de catre oricare autoritate care se pronunta in mod direct sau accidental pe raspunderea penala a persoanei in cauza (Vassilios Stavropoulos vs. Grecia). In plus, cerinta ca o peroana sa faca dovada nevinovatiei sale in cadrul unei proceduri de reparare a prejudiciului ca urmare a privarii de libertate pare nerezonabila si atrage o incalcare a prezumtiei de nevinovatie (Capeau vs. Belgia)”.

*Cititi aici Hotararea CEDO in cauza Tendam vs. Spania

*Cititi aici afirmatiile judecatorului Vasilica Danilet facute la emisiunea „Vorbeste liber”