Curtea Constitutionala a Romaniei este ultimul bastion in calea haosului pe care regimul Ciuca-Predoiu il pregateste odata cu noile legi ale justitiei. De aceea, Alianta Pentru Patrie a anuntat miercuri, 14 septembrie 2022, ca va ataca la CCR toate proiectele legilor privind statutul judecatorilor si procurorilor, organizarea judiciara si CSM.

In comunicatul semnat de catre vicepresedintii Mariana Varga (foto stanga) si Constantin Udrea (foto dreapta) – fosti judecatori – si Francisc Toba – deputat si fost colonel de Armata –, APP denunta in primul rand eliminarea abaterii disciplinare continute in prezent la art. 99 lit. ș din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: incalcarea deciziilor CCR si a celor pronuntate de ICCJ in dosarele de RIL. Prin eliminarea acestei abateri, sub pretextul preeminentei dreptului european asupra Constitutiei Romaniei, se incalca grav suveranitatea Romaniei si se creeaza o evidenta insecuritate juridica, avertizeaza APP.

Tot aici, vicepresedintii APP critica introducerea presededintelui Inaltei Curti si a Procurorului General in categoria titularilor actiunii disciplinare – fapt de natura sa creeze presiuni asupra Inspectiei Judiciare si a magistratilor cercetati disciplinar.

La proiectul noii legi de organizare judiciara, principalul motiv de revolta al vicepresedintilor APP se refera la reducerea considerabila a rolului judecatorilor alesi democratic in colegiile de conducere, prin introducerea ca membri de drept nu doar a presedintilor de instante, ci si a vicepresedintilor si a presedintilor de sectii.

In al treilea rand, la initiativa privind noua lege a CSM, Alianta pentru Patrie denunta secretizarea activitatii Consiliului Superior al magistraturii (prin eliminarea transmisiunilor in direct de la sedintele de sectii si de plen), precum si neintroducerea posibilitatii ca membrii CSM sa fie revocati si in situatia in care acestia absenteaza nemotivat – dupa cum s-a intamplat in 2019, cand Consiliul s-a confruntat cu numeroase boicotari ale sedintelor de plen in care ar fi trebuit ca procuroarea Adina Florea sa fie validata la conducerea SIIJ. De altfel, aceasta lipsa de loialitate din partea boicotistilor a fost constatata de catre insasi Curtea Constitutionala, la paragraful 76 al Deciziei 28/2020:

„Legiuitorul nu poate fi pus in situatia de a adopta in cursul anului 2019 o lege cu aplicare pentru anul 2020 motivat de conduita unei autoritati publice, si anume Consiliul Superior al Magistraturii, care nu a adoptat hotararea de organizare a concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii in anul 2019 in aceeasi scadentare temporala precum in anii precedenti, situatie datorata neasigurarii de catre membrii Consiliului Superior al Magistraturii a cvorumului de prezenta necesar desfasurarii sedintelor plenului acestuia. Mai mult, legea criticata, in realitate, nu contine nicio masura de natura sa evite un comportament neloial din partea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum cel care a avut loc in cursul anului 2019”.

Alte nemultumiri ale APP se refera la faptul ca noile legi nu elimina serviciile secrete din activitatea de urmarire penala si nu rezolva doua probleme cronice ale sistemului judiciar: deficitul de personal din instante si parchete, precum si sistemul ECRIS de repartizare aleatorie a dosarelor.

Redam intregul comunicat al APP:

„A.P.P. continua lupta pentru restabilirea ordinii de drept in Romania si va sesiza Curtea Constitutionala a Romaniei pentru declansarea controlului de constitutionalitate pe Legile justitiei, inainte de promulgare, potrivit art. 146 lit. a teza intai din Constitutie.

A.P.P. va sesiza si Avocatului Poporului, pentru constatarea incalcarii drepturilor si libertatile cetatenesti prin aceste legi!

Astazi, 14 septembrie 2022, in Parlamentul Romaniei, se intruneste Comisia Speciala Comuna a Camerei Deputatilor si Senatului Romaniei, pentru examinarea initiativelor legislative in domeniul justitiei, infiintata prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr.22/1.09.2022.

La aceasta Comisie parlamentara, participa din partea partidului, domnul Francisc Toba – Deputat APP – si doamna Mariana Varga – fost judecator –, ambii Vicepresedinti A.P.P., care vor sustine, in cadrul dezbaterilor parlamentare, propriile modificari si amendamente la Pachetul Legilor Justitiei (Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistratului, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii).

Prin aceste modificari legislative, Ministerul justitiei vrea sa transforme CCR si instantele nationale in anexe ale instantelor europene. In privinta Legilor justitiei, sistemul judiciar cunoaste un regres, independenta sa fiind grav afectata.

Afirmam cu tarie ca MCV, GRECO si Comisia de la Venetia nu reprezinta altceva decat instrumente internationale de santaj la adresa Romaniei si care au caracter de recomandare, nefiind obligatorii.

In acest sens, Partidul APP a depus o serie de amendamente la legile justitiei (aproximativ 40), esentiale pentru sistemul judiciar si cetatenesc.

A.P.P. va prezinta in detaliu cateva dintre amendamentele depuse:

I.1. Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor

Se mentin in mod gresit numirile politice in functii de la varful sistemului judiciar, pentru Procurorul General al Romaniei si sefii DNA si DIICOT.

Prin eliminarea art. 99, lit.ș din Legea nr. 303/2004, se elimina gresit abaterea disciplinara care sanctioneaza magistratii pentru incalcarea deciziilor Curtii Constitutionale si se impune preeminenta dreptului european in raport de deciziile CCR, texte care incalca suveranitatea Romaniei.

Potrivit art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei, „Deciziile CCR sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

APP sustine mentinerea obligativitatii magistratilor de a respecta deciziile Curtii Constitutionale, in acord cu dispozitiile art.147 alin.4 din Constitutia Romaniei. In Proiect se elimina abaterea disciplinara, desi CSM a respins aceasta propunere de eliminare a abaterii in sedinta din 2.06.2022, acordand un Aviz negativ. Eliminarea abaterii nu este sustinuta de magistrati.

Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 2/11.01.2012, in sensul ca ignorarea deciziilor CCR de catre magistrati nu este compatibila cu principiile statului de drept (Art. 99 lit.s din Legea nr. 303/2004). Curtea Constitutionala nu isi poate incalca propria hotarare!

Se deschide calea unei insecuritati juridice si unei lipse de eficienta juridica a deciziilor CCR, ICCJ etc.

Prin Art. 89 alin.2, nu se justifica eliminarea evaluarii judecatorilor de la ICCJ, scopul fiind acela al imbunatatirii performantelor profesionale, al respectariii rolului instantei supreme de unificator de practica.

Art. 128 alin.1 – Mentinerea concursului pentru promovarea efectiva a judecatorilor si procurorilor, pentru cresterea performantei profesionale si dezvoltarea carierei pe baza meritocratiei.

Art. 151 alin.2 – Mentinerea ocuparii prin concurs a functiei de vicepresedinte de instanta si adjunct, al Prim Procurorului Parchetului, pentru ocuparea posturilor pe criterii obiective, profesionale (corelare cu art.168 alin.1).

Prin proiect, presedintii de instante desemneaza vicepresedintii si sefii de sectii, fara concurs, ceea ce va crea un sistem clientelar in justitie, dependente fata de sefii instantelor si parchetelor, care-si numesc adjunctii.

Proiectul de lege extinde gresit sfera titularilor actiunii disciplinare la Presedintele ICCJ si Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie!

2. Legea privind organizarea judiciara

Art.54 alin.2 lit. a – Colegiul de conducere al instantei – mentinerea actualei componente. In formula prevazuta in Proiect, se reduce considerabil rolul judecatorilor alesi democratic si desemnati de colegii lor, cu incalcarea principiului conducerii colective si participative.

Art. 142 alin.2 – Bugetul instantelor de judecata este cuprins in Bugetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si este gestionat de aceasta, Presedintele ICCJ avand calitatea de ordonator principal de credite, in calitatea sa de reprezentant al puterii judecatoresti.

De asemenea, Inspectia judiciara nu va mai avea buget propriu, nu va mai fi ordonator principal de credite (nu va mai avea rolul de ordonator principal de credite, devenind ordonator tertiar, in bugetul CSM).

Art. 146 – Numarul maxim pentru instante si parchete se stabileste de catre ICCJ, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, in calitatea sa de garant al independentei justitiei (corelat cu art. 148, alin.1 – cu referire la aprobarea statelor de functii si de personal de catre Presedintele ICCJ).

3. Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii

Art. 29 – Secretizarea activitatii CSM – Dispare transmisiunea in direct a sedintelor CSM si postarea pe site a inregistrarilor sedintelor – astfel se incalca dreptul la informare al cetateanului, al societatii civile, al profesionistilor dreptului, al avocatilor etc.

Domnul ministru Catalin Predoiu si semnatarii Legilor justitiei doresc sa nu mai fi cunoscute pozitiile reale ale membrilor CSM pe anumite subiecte (Decizia CCR nr. 20/2019 – neloialitatea membrilor CSM).

Vom explica si public discutiile din cadrul CSM pe aceste teme.

Art. 59 alin.1 – Trebuie introdusa posibilitatea revocarii din functia de membru ales al CSM si in cazul in care judecatorul sau procurorul lipseste nejustificat de la sedinte sau/si obstructioneaza buna functionare a sistemului judiciar. A se vedea Decizia nr. 28/2020 a Curtii Constitutionale, prin care s-a constatat neloialitatea membrilor CSM care au lipsit de la lucrarile Plenului CSM si au obstructionat astfel buna functionare a activitatii judiciare.

Mai exact, in proiect se elimina procedura de revocare a membrilor CSM de catre Adunarile Generale ale judecatorilor si procurorilor pe motiv de neindeplinire corespunzatoare a atributiilor!

Art: 46 alin. 5, lit. c – Trebuie eliminat!

In proiectul Legii privind CSM, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Procurorul General al Romaniei pot sesiza Inspectia Judiciara, iar in caz de clasare, pot dispune inceperea cercetarii disciplinare fata de magistratul vizat, chiar daca se va stabili de catre inspectorul judiciar ca nu exista indiciile comiterii abaterii disciplinare!

Mai exact, sefii ICCJ si PICCJ nu vor fi obligati sa tina cont de opinia Inspectiei Judiciare.

Eliminarea privilegiilor nejustificate pentru membrii alesi ai CSM, care, la expirarea mandatului de membru, pot opta pentru intrarea in avocatura sau notariat fara concurs.

II. Modificarea legilor justitiei reprezinta o conditionare nepermisa pentru a face posibila intrarea Romaniei in spatiul Schengen si ridicarea MCV si a Mecanismului privind Statul de Drept (Rule of Law).

APP va milita pentru rezolvarea problemelor reale din justitie:

- eliminarea serviciilor secrete din activitatea de urmarire penala;

- rezolvarea problemei deficitului de personal din instante si parchete, fata de volumul si complexitatea cauzelor, precum si adaptarea sistemului ECRIS de repartizare aleatorie a cauzelor in functie de aceste criterii;

- restrangerea detasarilor magistratilor in functii de demnitate publica (deprofesionalizare si deficit de personal la instante si parchete);

- finalizarea proiectelor de digitalizare a justitiei: proiectul e-justice, comunicarea hotararilor judecatoresti in format electronic, pentru degrevarea arhivelor.

A.P.P. apartine Romaniei si poporului roman, entitati si identitati nationale pe care le va reprezenta cu toata puterea, cinstea si abnegatia de care suntem capabili!”