HELLVIG SI ZEGREAN, RASFATATI DE CIOLOS – In prognoza bugetara pe anul viitor, SRI si CCR au primit cu 20% mai multi bani decat in 2015, in timp ce alocatiile MJ, PICCJ si CSM au fost reduse. SIE si ICCJ au ciupit si ele de la Guvernul Ciolos cateva procente in plus. STS-ul a fost trecut la austeritate. Chiar daca bugetul Justitiei a fost diminuat cu aproape 300 milioane lei, suma data in plus SRI-ului, MJ are planuri marete. Aflati ambitiile si strategiile ministerului condus de Raluca Pruna

Scris de: Alex PUIU | |

7 December 2015 11:43

Vizualizari: 6349

Dintre institutiile din justitie si securitate, Serviciul Roman de Informatii, condus de tandemul Eduard Hellvig (foto stanga) - Florian Coldea, si Curtea Constitutionala, prezidata de Augustin Zegrean, au iesit cel mai bine la prima prognoza bugetara pe anul viitor. Potrivit proiectului legii bugetului anuntat vineri 4 decembrie 2015 de Guvernul Ciolos, SRI si CCR - atat de macinate in luptele pe legile "Big Brother" - vor avea la dispozitie in 2016 cu aproximativ 20% mai multi bani decat in 2015. De avantajele unor venituri marite se vor bucura si politistii (+16,3% pentru MAI), militarii (+51% pentru Armata), dar si agentii SIE (+6,4%). Seful Serviciului de Informatii Externe Mihai Razvan Ungureanu va beneficia acum de fonduri sporite cu circa 16 milioane lei, spre deosebire de anul trecut, cand SIE – ca de altfel toate institutiile sistemului de ordine cu exceptia SRI – s-a confruntat cu taieri.

Bani si mai multi pompati in principalele servicii secrete, in Politie si in Armata, in contextul international actual, arata preocuparea Guvernului pentru securitate nationala si suntem convinsi ca, la adapostul unor investitii de o asemenea amploare, romanii vor dormi si in 2016, linistiti.

Desi complementare, justitia si securitatea nu au parte de tratament egal din partea noului Guvern atunci cand vine vorba de suport financiar. Astfel, bugetele Ministerului Justitiei, al Consiliului Superior al Magistraturii si mai ales al Ministerului Public au fost diminuate.

Justitia, condusa de Raluca Pruna, a primit pentru 2016 cu aproape 8% mai putin (3,1 miliarde lei, fata de 3,4 miliarde lei cat a avut anul acesta fostul ministru Robert Cazanciuc).

Ministerul Public sta, procentual, si mai rau. Tiberiu Nitu are pe mana fonduri reduse cu 10,4%, adica un minus de 110 milioane lei comparativ cu 2015. Din cele 935 milioane lei alocate pentru 2016, Procurorului General va trebui sa satisfaca asteptarile conducerii DNA astfel incat sa evite un nou scandal pe bani, de proportiile celui iscat in decembrie anul trecut, mai ales ca pretentiile bugetare ale parchetului Anticoruptie au crescut intre timp.

O micsorare a finantelor, chiar daca nu atat de semnificativa, a fost planificata si pentru CSM. Cei 405 angajati ai institutiei conduse de judecatorul Marius Tudose vor fi nevoiti sa se descurce anul viitor cu 114 milioane lei (110 milioane lei in 2015).

In ceea ce priveste Inalta Curte de Casatie si Justitie (485 de angajati), bugetul instantei supreme ramane cam acelasi. Ba chiar, pentru anul viitor, institutiei conduse de judecatoarea Livia Stanciu i-au fost alocati si ceva bani in plus: 93.138.000 lei, fata de 91.499.000 lei in 2015.

Iata bugetele preliminarii pe 2016 pentru principalele institutii din justitie si securitate:

Ministerul Justitiei (MJ): 3.131.273.000 lei, fata de 3.402.604.000 lei executie preliminata in 2015 (-7,97%)

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ): 93.138.000 lei, fata de 91.499.000 lei executie preliminata in 2015 (+1,79%)

Ministerul Public (PICCJ): 935.431.000 lei, fata de 1.044.711.000 lei executie preliminata in 2015 (-10,46%)

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM): 110.509.000 lei, fata de 113.997.000 lei executie preliminata in 2015 (-3,06%)

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR): 20.070.000 lei, fata de 16.565.000 lei executie preliminata in 2015 (+21,16%)

Ministerul Afacerilor Interne (MAI): 11.693.997.000 lei, fata de 10.053.858.000 lei executie preliminata in 2015 (+16,31%)

Ministerul Afacerilor Externe (MAE): 759.291.000 lei, fata de 898.549.000 lei executie preliminata in 2015 (-15,50%)

Serviciul Roman de Informatii (SRI): 1.850.905.000 lei, fata de 1.550.547.000 lei executie preliminata in 2015 (+19,37%)

Serviciul de Informatii Externe (SIE): 272.510.000 lei, fata de 255.968.000 lei executie preliminata in 2015 (+6,46%)

Serviciul de Protectie si Paza (SPP): 163.825.000 lei, fata de 169.020.000 lei executie preliminata in 2015 (-3,07%)

Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS): 274.289.000 lei, fata de 436.311.000 lei executie preliminata in 2015 (-37,13%)

Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat (ORNISS): 10.755.000 lei, fata de 11.858.000 lei executie preliminata in 2015 (-9,30%)

Agentia Nationala de Integritate (ANI): 34.449.000 lei, fata de 35.846.000 lei executie preliminata in 2015 (-3,90%)

Stategiile si ambitiile Ministerului Justitiei pentru 2016 si 2017-2019

Desi primeste mai putin bani – 3,1 miliarde lei fata de 3,4 miliarde lei in 2015 – Ministerul Justitiei are, cel putin la nivel de intentie, ambitii mari. Din sinteza privind politicile si programele bugetare pe termen mediu pentru anul 2016 si prognozata aferenta perioadei 2017-2019, document postat pe site-ul Ministerului Finantelor odata cu publicarea proiectului legii bugetului de stat pe 2016 defalcat pe ordonatori de credite, aflam care sunt prioritatile strategice pe termen mediu ale institutiei conduse de Raluca Pruna, precum si politica in domeniul investitiilor publice.

Un proiect de anvergura al Ministerului Justitiei se contureaza a fi Cartierul Justitiei, despre care aflam ca va fi implementat cu bani imprumutati de la Banca Mondiala. In acelasi timp, o atentie speciala este acordata continuarii procesului de reabilitare a infrastructurii instantelor, dotarii cu mobilier corespunzator si construirii de sedii noi (Tribunal Neamt si Judecatoria Piatra Neamt, Tribunalul Mehedinti si Judecatoria Drobeta-Turnu Severin, Curtea de Apel Ploiesti si Tribunalul Prahova, Judecatoriile Beclean, Radauti, Craiova, Oravita).

De atentia pe termen mediu a Ministerului Justitiei vor beneficia si cateva institutii, in vederea capacitarii, eficientizarii sau operationalizarii; Dintre acestea, doua treimi sunt din zona justitiei penale: Oficiul National de Prevenire a Criminalitatii si Recuperare a Creantelor Provenite din Infractiuni (ONPCCRCPI), Agentia Nationala pentru Administrarea Bunurilor Sechestrate, INEC, Directia de Probatiune, ONRC, Autoritatea Nationala pentru Cetatenie.

Prezentam in continuare prioritatile strategice pe termen mediu ale Ministerului Justitiei si politica MJ in domeniul investitiilor publice

"Prioritatile strategice pe termen mediu ale Ministerului Justitiei

A. Consolidarea capacitatii administrative a Ministerului Justitiei

1. Cresterea capacitatii Oficiului National de Prevenire a Criminalitatii si Recuperarea Creantelor provenite din Infractiuni (ONPCCRCPI) din cadrul Ministerului Justitiei de a dezvolta si coordona politici anticoruptie.

2. Operationalizarea viitoarei Agentii Nationale pentru Administrarea Bunurilor Sechestrate.

3. Optimizarea cadrului legislativ si institutional privind organizarea si exercitarea profesiilor juridice organizate in mod autonom prin:

-Indexarea anuala, pentru perioada 2015 – 2017, a tarifelor interpretilor si traducatorilor autorizati cu indicele ratei inflatiei; Majorarea (de la 23,15 lei/ora) la 50 lei/ora a tarifului perceput de catre interpretii si traducatorii autorizati pentru serviciul de interpretare;

-Crearea unor noi programe informatice de evidenta a unor profesiilor juridice conexe, astfel: o aplicatie informatica pentru evidenta notarilor publici, una pentru evidenta interpretilor si traducatorilor si o aplicatie pentru evidenta executorilor judecatoresti;

-Elaborarea unui Ghid explicativ al Nomenclatorului specializarilor expertizei tehnice judiciare; Actualizarea programului informatic de evidenta a expertilor tehnici judiciari; Organizarea si consolidarea Biroului central pentru expertize tehnice judiciare din cadrul Serviciului profesii juridice conexe al MJ.

B. Consolidarea capacitatii administrative a instantelor

1. Proiectul 'Reforma sistemului judiciar'. In vederea finantarii obiectivelor care au ca finalitate dezvoltarea sistemului judiciar si a conditionalitatilor asumate cu partenerii externi, inclusiv a principalelor obiective din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), Ministerul Justitiei a extins perioada de implementare a Proiectului (si implicit a Acordului de imprumut) cu 2 ani, pana la 31 martie 2017. Aceasta prelungire va permite:

-Finalizarea unor importante contracte de lucrari: Tribunalul Dolj, Palatul de Justitie Oradea, Tribunalul Prahova (monument istoric) si aducerea la un stadiu avansat de executie a Palatului de Justitie Prahova (noul sediu) si Tribunalului Sibiu (monument istoric);

-Dotarea cu mobilier a inca doua instante suplimentar celor 14 instante care au fost deja dotate cu mobilier: Tribunalul Dolj si Palatul de Justitie Oradea;

-Elaborarea unui Ghid de proiectare a sediilor de instante format din patru sectiuni separate: (i) Ghid de proiectare pentru instante, (ii) Ghid de proiectare a salilor de judecata, (iii) Ghid de ergonomie al posturilor de lucru specifice in instante si (iv) Ghid de proiectare pentru mobilierul instantelor;

-Realizarea demersurilor necesare pentru implementarea si finantarea serviciilor de Consultanta privind proiectarea (inclusiv Studiul de Fezabilitate) a Cartierului Justitiei.

2. Proiectul 'Cartierul Justitiei'. Negocierea si incheierea unui nou Acord de Imprumut cu Banca Mondiala pentru implementarea acestui Proiect; Demararea contractelor de executie a obiectivelor incluse in acest proiect si atingerea in perspectiva anilor 2017 - 2019 a unui progres fizic semnificativ.

3. Reabilitarea infrastructurii instantelor. Pentru perioada 2016-2019, Ministerul Justitiei va continua procesul de reabilitare a infrastructurii instantelor si va aloca fondurile necesare pentru finalizarea investitiilor incepute in anii anteriori.

4. Asigurarea resurselor umane, materiale si IT necesare implementarii noilor coduri.

5. Strategia de informatizare a sistemului justitiei.

C. Consolidarea si eficientizarea sistemului administratiei penitenciare

D. Eficientizarea activitatii de expertiza criminalistica. INEC va implementa noi specialitati de expertiza criminalistica, va continua dotarea institutului cu echipamente si programe moderne, va mentine acreditarea ISO/CEI 17025, va creste numarul expertizelor criminalistice efectuate prin utilizarea de echipamente performante si angajarea de experti criminalisti.

E. Consolidarea capacitatii institutionale a ONRC, a sistemului registrului comertului si a sistemului informational.

F. Consolidarea capacitatii institutionale Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.

G. Consolidarea sistemului de probatiune.

H. Alte institutii: Spitalul Prof. dr. 'Constantin Angelescu'. Unitatea are ca principal obiectiv, pentru perioada 2016-2018, dezvoltarea si eficientizarea activitatii medicale efectuate pentru sistemul justitiei, prin achizitionarea de echipamente medicale de inalta performanta, caracteristice unitatilor spitalicesti de profil si asigurarea fondurilor necesare pentru punerea in siguranta a fondului construit.

Politica in domeniul investitiilor publice

Ministerul Justitiei are urmatoarele prioritati investitionale pentru perioada 2016-2019:

-Palatul de Justitie Neamt – obiectiv semnificativ (sediu nou pentru Tribunal Neamt si Judecatoria Piatra Neamt), urmeaza ca in prima parte a anului 2016 sa fie preluat de MDRAP – CNI pentru realizarea investitiei;

-Palatul de Justitie Mehedinti – obiectiv semnificativ (sediu nou pentru Tribunalul Mehedinti si Judecatoria Drobeta-Turnu Severin), de asemenea, urmeaza ca in prima parte a anului 2016 sa fie preluat de MDRAP – CNI pentru realizarea investitiei;

-Palatul de Justitie Prahova – obiectiv semnificativ (sediu nou pentru Curtea de Apel Ploiesti si Tribunalul Prahova), a carui finantare a fost preluata in cursul anului 2013 prin Acordul de Imprumut 4811-RO ratificat prin Legea 205/2006, incheiat intre Guvernul Romaniei si B.I.R.D. si prin bugetul de stat – bugetul Ministerului Justitiei, urmeaza ca in cursul anului 2016 sa fie demarate lucrarile de executie;

-Reparatie capitala, modernizare, restaurare, consolidare, amenajari si extindere Palatul de Justitie Satu Mare (sediul Tribunalului si Judecatoriei Satu Mare) – executie sub exploatare, lucrarile vor fi finalizate in cursul anului 2016;

-Extinderea sediului Tribunalului Covasna, lucrarile vor fi finalizate in cursul anului 2016;

-Sediu nou pentru Judecatoria Beclean; vor fi asigurate fonduri pentru continuarea lucrarilor pana la finalizarea obiectivului (anul 2019);

-Vor fi introduse in Programul de investitii pe anul 2016 noi obiective de investitii si lucrari de interventie, dintre care le amintim numai pe cele relevante: sediu nou Judecatoria Radauti; sediu nou Judecatoria Craiova; sediu nou Judecatoria Oravita, reparatii capitale sediul Judecatoriei Sighetu Marmatiei, reparatii capitale sediul Judecatoriei Simleu Silvaniei".

Comentarii

# unul din lumea cea mare 7 December 2015 12:24 +5

nu stiu cum vi se pare voua ,DAR MIE incepe sa/mi semene a ALBA NEAGRA! nu dam bani la biserica (ERA NORMAL) SI APOI LE DAM BANI!!!!borul UNA DINTRE CELE MAI STRICATE BISERICI!!!!!!!BAI STOLUL DE CORBI DE LA BOR!!!!!!! BA ALA CU ,,PLAPOMA,,(mantia aluia semana cu o ,,plapoma,,- si a mai iesit si ala pus de imperiul raului sa/mi spuna ca/i simbolul profesorului,ba da nesimtit mai esti vis a vis de realitatea zilnica) IN SPATE, CE ATI FACUT MAI DIAVOLILOR PENTRU TARA ASTA NAPASTUITA. AM VAZUT CA BISERICA CIPRIOTA (si aia ortodoxa ca si a noastra ) SI/A DONAT AVEREA STATULUI CIPRIOT!!!!!! voi aveti doar mina de luat.bai nefericitilor avea dreptate marx cind va spunea ca ,,RELIGIA/I OPIUMUL POPOARELOR,,.MA UITAM LA UN NENOROCIT DE POPA,care a aruncat pamint intr/un lac din jurul bucurestiului ca sa faca ,,teren la lac,, si mina in mina cu primarul,s/a impropietarit si L/AU VINDUT IMPREUNA.(garda de mediu a inchis ochii,la apia biserica a declarat suprafete false ca sa ia banii de subven

# remember 7 December 2015 18:43 +2

UNULE, helvingii ciolanisti se dovedesc mult mai parsivi si nemernici chiar si decat bassecuristii in sensul ca bassecuristii furau la vedere, in timp ce helving-securistii fura de la gura poporului prin intermediul"guvernului meu".Multe din firmele "sub acoperire" sunt profilate pe importul de armament si ce sa vezi, s-a dublat bugetul armatei.Au rezolvat si problema alegerilor viitoare prin alocarea unui buget marit de 130% Ministerul Informatizarii deoarece aici se stie,Microsoft et.comp. platesc cu "banul gros la geanta" si nu pot fi trasi la raspundere.De bugetele DNA si cel al serviciilor nu mai vorbim. Pe langa faptul ca le cresc salariile si asa imense si nejustificate, au primit suplimente bugetare consistente pentru "decontarea operatiunilor speciale". In ce priveste biserica, la prima vedere se spune ca vor primi mai putini bani pentru "investitii" dar ca o compensare,toti slujitorii bisericii vor primi salarii majorate cu 100%(asa isi rasplatesc serviciile agentii acoperti) :lol:

# Fa(p)t Frumos 7 December 2015 12:38 +9

Inseamna ca Dosarul ERATA CCR va fi inghetat, in speranta sa ramana inghetat si in continuare,pana la implinirea termenului de prescriptie, ca in Dosarul Revolutiei.

# unul din lumea cea mare 7 December 2015 12:40 +4

continuare//ba cioLOs de ce i/ai dat bani lui zegreaN? chiar merita!!!!! PENTRU ,,ERATA PRIN EFRACTIE,,.bai politicienilor de cind biserica tebuie finantata!!!!!unde dracului scrie in constitutie asta!!!ca vazusi ca PRIN INSELACIUNE MIN INVATAMINTULUI PRIN INSELATORIE!!!!!!!! A DECLARAT CA AU FACUT EI STATISTICI SI 90% DIN PARINTI ISI DORESC RELIGIA IN SCOLI.BAAAAA!!!!!!!! IN MERMELICA ESTE NUMAI MINCIUNA .BAAAA!!!!!! de cind in mermelica popii AU NEVOIE DE ESCORTE(ma ginndesc si la alt tip)!!!!!! ca numai ****** cu ,,interesul national,, a crezut ca/si ispaseste pacatele asa.ma uitam ce tupeu de neam prost au ASTIA,MAI MARII BISERICII CIND IES SI FAC DECLARATII(daca te uiti prin oras mai in toate colturile bucurestiului vezi popi la cersit de bani pentru biserici) baaa!!!!!!! sa va dea de gindit statistica 447 de enoriasi la o biserica in ro si justitia ,,plina de incredere,,undeva la 20%!!!!!!!!!!ASTA/I MERMELICA !!!! (IN)JUSTITIE SI PROHOD

# remember 7 December 2015 19:03 +4

UNULE, si eu sunt oripilat cat de tampiti pot sa fie o buna parte dintre conationalii mei.In 25 de ani au distrus peste 1000 de fabrici si combinate,au redus numarul spitalelor la sub 500, au lasat scolile si gradinitele construite in timpul dictaturii prolet-cultiste in paragina, in schimb au construit 18 500 de biserici.Acum stii cum e in democratie:fiecare in parte, face cu banii lui ce doreste.Dar ca sa iei bani de la gura copiilor,bolnavilor si saracilor si sa-i arunci pe apa sambetii,mi se pare imoral si anacronic.Daca iei bani de la gura poporului si construiesti o fabrica, mi se pare un sacrificiul acceptabil in conditiile in care lipsa locurilor de munca se face simtita iar fondul de public de pensii este falimentar.In ce priveste predarea religiei in scoli, ai perfecta dreptate.Totul este o "mermelica", o facatura ordinara.Directorii au fost atentionati indirect sa nu care cumva sa scoata religia din scoli.

# unul din lumea cea mare 7 December 2015 23:14 +3

ptr remember// sa cred ca si tu ai invatat la ,,scoala,, de unde nu a iesit nici o fata mare,ca de asta/i bila la locul ei?remember bine ni se intimpla ce ni se intimpla NIMIC NU/I INTIMPLATOR.cum sa nu fie fondul de pensii decavat cind NOI MERMELACII AM ACCEPTAT SA/L DAM LA STRAINI(mermelacii nu inteleg ca fondurile de pensii si sanatate sint FONDURI SPECIALE ,STRATEGIce CA SI REZERVELE DE STAT(de fapt nici alea nu mai exista) remember,economia NU MAI ESTE CUM AM INVATAT NOI!!!!!!!!! A VENIT MADAM UDREA SI A INCEPUT SA NE SPUNA CA ,,INVESTITIILE,, SINT PARCURI,PISCINE,SPA,BOGHIS, GENTI DE SUTE DE MII DE EUROI....remember scoala noastra a fost comunista si proasta noi am fost ,,timpiti,, veni coana asta din palilula sa ne spuna ca mermelacii pot sa traiasca cu 2 euro pe zi(am senzatia ca si in lagarele reichului era alocatia mai mare,fata de cit nea propus ea azi raportat marci 1940 vs euroi) in fond tehb\nocratii ,,mei ,,nu sar mai departe de alba ca zapada care ne zicea ca sintem

# dodi 7 December 2015 13:09 +6

La cât au de acoperit și de ascultat (fără mandat) băieții de la Coop. Urechea este și normal. Nu știți câte ore suplimentare trebuie să facă să urmărească fiecare babă și moș, că de fraude majore auzim doar după ce se prescrie fapta. Poate nu știți cât au costat voturile cu care a ieșit ciolanis președinte și câte ieșiri în ”decor” au făcut pentru asta. Acum vine și răsplata.

# mulder, agentul mulder 7 December 2015 14:18 +6

nu ai dreptate decat partial. La annu sunt alegeri. Alora de securitate le trebuie fonduri pentru ...campanii. Acoperitii nu au nevoie de fonduri? Si inca babane? Pai daca numai ei sunt necontrolati de ANI (aia cu integritatea nu scoala de cadre de nadejde!!) sau de alte institutii, nu le trebuie niscavai fonduri si pentrru campanie reala? Pe urma cum mai poate mani****** tara si voturile din parlliament, daca nu au majoritate? :eek:

# TITULESCU 7 December 2015 14:40 +3

CIOLOS LA DA BANI LUI ZEGREAN SI HELLVIG DEOARECE ASA VREA UNIUNEA EUROPEANA,UNIUNEA EUROPEANA PROMOVEAZA OAMENII CA EI ,ASA CA TREBUIE SA NE GASIM ALTA PLANETA UNDE SA NE MUTAM,DOAR NU O SA NE MUTAM IN CHINA SAU IN STATUL ISLAMIC,AR FI BINE IN SUA SI CRED CA SI IN RUSIA DAR NU IN UE. IN CONCLUZIE,NU MAI SUNT LAGARE DE EXTERMINARE IN NISTE TARCURI CI SUNT LAGARE CAT O TARA.