O stire a trecut neobservata in saptamana care tocmai s-a incheiat: Inalta Curte de Casatie si Justitie – condusa de judecatoarea Corina Corbu (foto) – a dezlegat o problema de drept care ii vizeaza pe procurorii fostei Sectii pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ).

Astfel, instanta suprema a stabilit ca diurna de detasare (in cuantum de 2 la suta din indemnizatia de incadrare bruta lunara) trebuie considerata un drept salarial. Altfel spus: aceasta diurna trebuie inclusa in calculul indemnizatiei lunare.

Nu doar fostii procurori SIIJ sunt vizati

Specialistii consultati de Lumea Justitiei sustin ca aceasta dezlegare de drept nu are un impact prea mare asupra fostei SIIJ, intrucat – cel putin teoretic – ea le este aplicabila numai procurorilor care au iesit la pensie direct din sectia speciala, astfel incat baza de calcul a pensiei sa fie 80% din indemnizatia bruta lunara de incadrare din ultima luna de activitate dinaintea pensionarii. Or, acesti procurori sunt doar doi: intai Zarafina Puiu (pe care Sectia pentru procurori a CSM a scos-o cu forta la pensie), apoi adjunctul SIIJ Nicolae Marin.

Totusi, grosul acestei dezlegari de drept se rasfrange asupra altor procurori si chiar a unor judecatori, cu conditia ca acesti magistrati sa fi ocupat o „functie similara” cu cea a procurorilor SIIJ. Iar cand spunem: „functie similara”, ne referim la sensul prevazut de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare (pe scurt: Legea salarizarii unitare). De altfel, sesizarea Inaltei Curti pentru dezlegarea chestiunii de drept de mai jos a venit dintr-un dosar in care reclamante sunt trei judecatoare (detalii mai jos).

Cum suna verdictul ICCJ

Mai exact, luni, 13 martie 2023, ICCJ a dezlegat urmatoarea problema de drept (fiind sesizata la 27 septembrie 2022 de Curtea de Apel Ploiesti in dosarul nr. 3542/120/2021):

„Daca diurna de detasare in cuantum de 2% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, prevazuta de art. 13 alin. 1 lit. a din OUG 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, de care au beneficiat procurorii din cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, in temeiul art. 88/2 alin. 5 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, cu modificarile si completarile ulterioare, se include in indemnizatia de incadrare bruta lunara a unui magistrat si cade sub incidenta Deciziei nr. 794/2016 a Curtii Constitutionale sau reprezinta un drept salarial distinct de aceasta”.

Iata minuta hotararii prealabile nr. 13/2023 pronuntate de instanta suprema in cauza nr. 2254/1/2022:

„Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Ploiesti – Sectia I civila, in dosarul nr. 3542/120/2021, pentru pronuntarea unei hotarari prealabile si, in interpretarea dispozitiilor art. 88/2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:

Dreptul reglementat de art. 88/2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 are natura juridica a indemnizatiei de incadrare brute lunare pentru procurorii care si-au desfasurat activitatea in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, iar garantiile principiului nediscriminarii si ale principiului egalitatii, prevazute de art. 6 lit. b) si c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, pot fi invocate doar de catre magistratii care ocupau o 'functie similara' cu a acestora, astfel cum este definita la art. 7 lit. g) din acelasi act normativ coroborat cu art. 8 din sectiunea a 2-a capitolul VIII din anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 13 martie 2023”.

Redam prevederile legale relevante:

I. art. 13 alin. 1 lit. a din OUG 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei: „Judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti, care sunt detasati sau delegati in alta localitate decat cea de domiciliu, beneficiaza, pe toata durata delegarii sau detasarii, de urmatoarele drepturi: a) diurna in cuantum de 2% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, dar nu mai putin decat cuantumul prevazut pentru personalul din unitatile bugetare”;

II. art. 88/2 alin. 5 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara (in forma dinainte de Legea 49/2022, care a desfiintat sectia speciala): „Pe durata desfasurarii activitatii in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, procurorii cu functii de conducere si executie beneficiaza de drepturile procurorilor detasati, in conditiile legii”;

III. din Legea salarizarii unitare nr. 153/2017:

- art. 6 lit. b si c:

„Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la baza urmatoarele principii: (…)

b) principiul nediscriminarii, in sensul eliminarii oricaror forme de discriminare si instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care presteaza aceeasi activitate si are aceeasi vechime in munca si in functie;

c) principiul egalitatii, prin asigurarea de salarii de baza egale pentru munca cu valoare egala”;

- art. 7 alin. g: „functia similara reprezinta o functie de acelasi fel din cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice, care implica aceleasi conditii de studii, grad / treapta profesionala, gradatie, vechime in functie sau vechime in specialitate, dupa caz, si conditii de munca”;

- art. 8 al capitolului VIII din anexa nr. V:

„(1) Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti au dreptul, pentru activitatea desfasurata, la o indemnizatie de incadrare stabilita in raport cu nivelul instantelor sau parchetelor sau, dupa caz, cu gradul profesional obtinut, cu functia detinuta si, dupa caz, cu vechimea in munca si in functie, potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Indemnizatiile de incadrare si celelalte drepturi ale judecatorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti, inspectorilor judiciari si ale personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor si ale personalului de instruire de la Institutul National al Magistraturii si Scoala Nationala de Grefieri se stabilesc, dupa caz, de ministrul justitiei, de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, de inspectorul sef al Inspectiei Judiciare, directorul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri sau de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu exceptia cazurilor in care, prin lege speciala sau prin prezenta lege, se prevede altfel”.

ICCJ, sesizata de MJ in dosarul unei celebre judecatoare

Cauza nr. 3542/120/2021 – avand ca obiect „drepturi banesti” (diferente salariale) – a luat nastere dupa ce judecatoarele Adriana Copaci, Simona-Florica Nicolau si Anca-Mihaela Trofin de la Tribunalul Vrancea au dat in judecata atat instanta la care activau, cat si Curtea de Apel Galati si Ministerul Justitiei, precum si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.

Cele trei petente au pierdut procesul in prima instanta, la Tribunalul Dambovita.

Iata minuta sentintei nr. 692/2022:

„Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratul Ministerul Justitei cu privire la obligatia de plata a diferentelor salariale, invocata prin intampinare, sens in care, sub acest aspect, respinge cererea formulata in contradictoriu cu acest parat ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratul Curtea de Apel Galati, sens in care, respinge cererea formulata in contradictoriu cu acest parat ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesula pasiva.

Respinge, in rest, actiunea formulata, ca neintemeiata.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare”.

In apel, la 27 septembrie 2022, CA Ploiesti a admis solicitarea Ministerului Justitiei de sesizare a Inaltei Curti pentru dezlegarea problemei de drept amintite. Cu aceeasi ocazie, curtea de apel a suspendat procesului pana cand urma ca Inalta Curte sa pronunte hotararea prealabila.

Redam minuta incheierii de suspendare si de sesizare a ICCJ de la Curtea de Apel Ploiesti:

„Conform art. 520 alin. 1 din Codul de procedura civila, dispune sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:

Daca diurna de detasare in cuantum de 2% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, prevazuta de art. 13 alin. 1 lit. a din OUG 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, de care au beneficiat procurorii din cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, in temeiul art. 882 alin. 5 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, cu modificarile si completarile ulterioare, se include in indemnizatia de incadrare bruta lunara a unui magistrat si cade sub incidenta Deciziei nr. 794/2016 a Curtii Constitutionale sau reprezinta un drept salarial distinct de aceasta.

In temeiul art. 520 alin. 2 din Codul de procedura civila, suspenda judecata apelului declarat de apelantele-reclamante COPACI ADRIANA, NICOLAU SIMONA FLORICA si TROFIN ANCA MIHAELA, pana la pronuntarea hotararii prealabile. Fara cale de atac. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de grefa instantei, astazi, 27.09.2022”.

Inainte de a va lasa sa cititi incheierea prin care CA pitesti a sesizat ICCJ, amintim ca judecatoarea Adriana Copaci de la Tribunalul Vrancea a marcat o premiera in materie de sanctiuni disciplinare: in 13 noiembrie 2019, a fost primul magistrat sanctionat disciplinar cu retrogradarea profesionala – din gradul de tribunal in cel de judecatorie – pentru abaterea disciplinara de la art. 99 lit. t teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: „exercitarea functiei cu rea-credinta” (click aici pentru a citi). Totusi, la recurs, in 5 octombrie 2020, magistratii ICCJ Corina-Alina Corbu, Marian Buda, Minodora Condoiu, Veronica Nastasie si Mihaela Paraschiv i-au imblanzit pedeapsa, inlocuindu-i retrogradarea cu suspendarea timp de trei luni. Cu aceeasi ocazie, completul Corinei Corbu a schimbat incadrarea juridica, retinand abaterea de la art. 99 lit. t teza a II-a din Legea 303/2004: „exercitarea functiei cu grava neglijenta”.

Prezentam minuta deciziei ICCJ nr. 173/2020 din dosarul nr. 1496/1/2020:

„Cu majoritate,

Admite recursul declarat de recurenta Copaci Adriana impotriva Hotararii nr.25J din 13 noiembrie 2019, pronuntata de Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii in dosarul nr.12/J/2019. Caseaza hotararea atacata si, rejudecandm admite actiunea disciplinara exercitata de Inspectia Judiciara.

In baza art.100 lit.d) din Legea nr.303/2004, aplica recurentei Copaci Adriana – judecator in cadrul Tribunalului Vrancea sanctiunea disciplinara constand in „suspendarea din functie pe o perioada de 3 luni”, pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit. t) teza a doua din Legea nr.303/2004.

Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 5 octombrie 2020.

Cu opinia separata a doamnei judecator Mihaela Paraschiv, in sensul:

- admiterii recursului declarat de recurenta Copaci Adriana impotriva Hotararii nr.25J din 13 noiembrie 2019, pronuntata de Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii in dosarul nr.12/J/2019;

- casarii hotararii atacate si, in rejudecare, respingerii, ca neintemeiata, a actiunii disciplinare formulate de Inspectia Judiciara impotriva doamnei Copaci Adriana – judecator in cadrul Tribunalului Vrancea”.

Redam cel mai important fragment din incheierea CA Pitesti privind sesizarea ICCJ:

„Punctul de vedere al completului de judecata asupra chestiunii de drept sesizate:

Curtea apreciaza ca drepturile salariale prevazute de art. 88/2 alin 5 din Legea nr. 304/2004 (in forma anterioara modificarilor si completarilor operate prin Legea nr. 49/2022 privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie precum si pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala), prin raportare la art. 88/2 alin. 2 din aceeasi lege si la art. 7 lit. c din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, sunt incluse in indemnizatia de incadrare a unui magistrat, astfel incat poate conduce la majorarea acesteia cu 2%, procent prevazut de art. 13 alin. 1 lit. a din OUG 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei.

Atat timp cat procurorii din cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie sunt numiti de plenul Consiliului Superior al Magistraturii si nu se permite delegarea si detasarea in cadrul acestei structuri, drepturile salariale prevazute la art. 88/2 alin 5 din Legea 304/2004 sunt incluse in indemnizatia de incadrare reglementata de Legea 153/2017 la art. 7 lit. c, nefiind un drept salarial distinct de aceasta.

Curtea noteaza ca in considerentele Decizie Curtii Constitutionale nr. 794/2016 s-a retinut ca principiul constitutional al egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite (a se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

Or, din moment ce situatia juridica a personalului bugetar de acelasi grad, gradatie, vechime in functie sau in specialitate si aceleasi studii este identica, atunci si tratamentul juridic aplicabil – salariul de baza / indemnizatia de incadrare – trebuie sa fie acelasi, nefiind permis, spre exemplu, ca magistrati de acelasi grad, gradatie, vechime in functie sau in specialitate si aceleasi studii sa aiba indemnizatii de incadrare diferite.

Fata de principiul salarizarii la nivelul maxim al salariului de baza / indemnizatiei de incadrare, corespunzator fiecarei functii, grad / treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, potrivit dispozitiilor Legii nr.71/2015, cu modificarile ulterioare, ale OUG nr.57/2015 (astfel cum a fost amendata de Curtea Constitutionala prin decizia nr.794/2016 si cum a fost ulterior preluat si de Legea 153/2017), indemnizatia de incadrare a apelantelor-reclamante ar trebui majorata la nivelul maxim stabilit deja prin Sentinta civila nr.317/LM/22.03.2022 pronuntata de Tribunalul Bihor in dosarul nr.4543/111/2021.

Chiar daca legiuitorul are dreptul de a adopta, modifica, completa sau revizui prevederi legale, in functie de personalul carora li se aplica, aceasta trebuie sa se realizeze, doar cu respectarea principiului egalitatii si nediscriminarii, in speta al platii egale pentru munca egala. Insasi Curtea Constitutionala a Romaniei a aratat intr-o decizie a sa ca un tratament diferit nu poate fi expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, M. Of. 69 din 1994)”.

* Cititi aici intreaga incheiere de sesizare a ICCJ (continand inclusiv punctele de vedere ale MJ si ale judecatoarelor-reclamante)