Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis luni, 11 noiembrie 2024, recursul in interesul legii promovat de catre Avocatul Poporului Renate Weber (foto) in ceea ce priveste amenzile aplicate de catre Inspectoratul de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier (ISCTR) in baza OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. Atentie: spre deosebire de Codul Rutier (OUG nr. 195/2002), Ordonanta 43/1997 vizeaza intretinerea drumurilor publice.

Revenind: ICCJ a hotarat luni ca procentajul de 30% din suma incasata de ISCTR cu titlu de amenda contraventionala reprezinta o creanta bugetara care se executa prin intermediul executorilor fiscali, nu prin executorii judecatoresti. Pentru aceasta varianta a optat si Renate Weber, dupa cum veti citi in RIL-ul pe care Lumea Justitiei il prezinta integral. De altfel, Avocatul Poporului a descoperit ca orientarea privindu-i pe executorii fiscali este majoritara in jurisprudenta romaneasca.

Iata minuta deciziei ICCJ nr. 20/2024 din dosarul nr. 1782/1/2024:

„Admite recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea unitara a prevederilor art. 3 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2011 privind infiintarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 18/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, procentul de 30% din suma incasata cu titlu de amenda contraventionala reprezinta o creanta bugetara care se executa prin intermediul executorilor fiscali potrivit dispozitiilor art. 220 si urmatoarele din Codul de procedura fiscala.

Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 11 noiembrie 2024.

Dupa redactarea considerentelor si semnarea deciziei, aceasta se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Redam principalul pasaj din recursul in interesul legii promovat de AVP:

„II. Prezentarea practicii judiciare neunitare

Din examinarea hotararilor judecatoresti transmise, Avocatul Poporului retine ca s- a conturat existenta unei practicii neunitare in ceea ce priveste interpretarea si aplicarea art. 3 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2011, fiind identificate doua orientari:

Astfel,

1. Potrivit unei orientari jurisprudentiale, instantele de judecata au apreciat ca procentul de 30% din suma cu titlu de amenda contraventionala se face venit la bugetul propriu al institutiei si se poate executa prin intermediul executorilor judecatoresti.

In acest context, s-a retinut faptul ca, potrivit art. 3 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2011, Inspectoratul de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier este finantat din venituri proprii prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (3) si (4) din O.G. nr. 2/2001, un procent de 30% din sumele incasate in urma aplicarii sanctiunilor contraventionale, altele decat sumele incasate in urma aplicarii art. 61 alin. (1) din Ordonantei Guvernului nr. 43/1997, a art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002, a art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 1373/2008 si a art. 6 din H.G. nr. 1777/2004 se face buget la aceasta institutie. Se retine faptul ca, potrivit art. 220 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, in vigoare la momentul formularii cererii de executare silita, creantele bugetare care, conform legii, se administreaza de autoritatile sau institutiile publice, incluzand cele reprezentand venituri proprii, se pot realiza prin executori fiscali, organizati in compartimente de specialitate, acestia fiind abilitati sa duca la indeplinire masuri asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita. Per a contrario, in situatia in care institutia in cauza doreste sa-si pastreze in bugetul propriu veniturile astfel realizate, va proceda la executarea titlurilor executorii pe calea executarii silite de drept comun, potrivit Codului de procedura civila, prin intermediul executorilor judecatoresti, creanta nefiind una bugetara. Astfel, nu rezulta o competenta exclusiva in beneficiul executorilor fiscali in vederea realizarii executarii silite a creantelor care reprezinta venituri proprii ale autoritatilor sau institutiilor publice.

In sustinerea acestei opinii, si-au exprimat punctul de vedere si magistratii Judecatoriei Aiud, Judecatoriei Alba Iulia, Judecatoriei Sebes, Judecatoriei Brasov, Sectiei civile a Tribunalului Covasna, Judecatoriei Intorsura Buzaului, Judecatoriei Roman, Judecatoriei Bistrita, Judecatoriei Pogoanele, Judecatoriei Buzau, Judecatoriei Gaesti, Judecatoriei Drobeta Turnu Severin, Judecatoriei Orsova, Judecatoriei Salonta, Judecatoriei Ploiesti, Judecatoriei Campina, Judecatoriei Botosani, Judecatoriei Targu Jiu si Judecatoriei Strehaia.

2. Intr-o alta orientare de jurisprudenta, majoritara, instantele de judecata au avut o abordare diferita, apreciind ca procentul de 30% din suma cu titlu de amenda contraventionala se face venit la bugetul general consolidat si se executa prin intermediul executorilor fiscali.

In acest context, s-a sustinut faptul ca organul fiscal poate recupera si creante bugetare, iar potrivit art. 226 din Codul de procedura fiscala, executarea se va desfasura de catre acesta in cazul institutiilor publice finantate total sau partial de la bugetul de stat, al institutiilor publice finantate din venituri proprii, al institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul local, precum si al institutiilor publice din subordinea unitatilor administrativ -teritoriale sau a subdiviziunilor acestora. Astfel, bugetul institutiilor mentionate nu va fi grevat de cheltuieli de executare, pe care le implica o executare prin executor judecatoresc, atata timp cat au la dispozitie executare silita prin executori fiscali lipsita de costuri si fara consecinte negative. Prin urmare, nu are relevanta ca se executa creante bugetare, care se varsa la bugetul local sau creante bugetare care se varsa la bugetul de stat, in ambele situatii executarea silita urmand sa se realizeze de catre executorii fiscali mentionati in art. 220 din Legea nr. 207/2015. Potrivit art. 623 din Codul de procedura civila 'executarea silita a oricarui titlu executoriu, cu exceptia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat se realizeaza numai de catre executorul judecatoresc, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel'.

In consecinta, competenta de realizare a executarii silite a titlurilor executorii privind venituri datorate bugetului general consolidat nu este recunoscuta executorilor judecatoresti de drept comun.

In sustinerea acestei opinii si-au exprimat punctul de vedere si judecatorii Sectiei a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtii de Apel Targu Mures si a al instantelor din raza de competenta teritoriala; Judecatoriei Campeni; Tribunalului Braila; Judecatoriei Onesti; Judecatoriei Iasi, Judecatoriei Pascani, Judecatoriei Raducaneni; Tribunalului Vaslui, Judecatoriei Husi, Judecatoriei Barlad; magistratii din cadrul Curtii de Apel Suceava si a instantelor arondate; Tribunalului Buzau- Sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal; Tribunalului Dambovita; Judecatoriei Targoviste, Judecatoriei Racari; Tribunalului Prahova- Sectia I civila, Tribunalului Giurgiu; opinia majoritara a judecatorilor din cadrul Sectiei a II a de contencios administrativ si fiscal din cadrul Tribunalului Bucuresti si din cadrul judecatoriilor din circumscriptie; judecatorii Sectiei civile din cadrul Tribunalului Salaj si a Judecatoriilor arondate; Tribunalului Satu-Mare si Judecatoriile din circumscriptie: Sectiei civile din cadrul Tribunalului Constanta; judecatorii din cadrul Sectiei a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal din cadrul Tribunalului Caras Severin; judecatorii Sectiei I civila din cadrul Tribunalului Timisoara; Sectiei a I a Tribunalului Iasi; instantele judecatoresti din circumscriptia teritoriala a Curtii de Apel Pitesti (cu ocazia intalnirii trimestriale a judecatorilor din raza Curtii de Apel Pitesti, organizata la data de 8 decembrie 2022).

III. Opinia Avocatului Poporului

Avocatul Poporului considera ca o doua opinie este in acord cu litera si spiritul legii, apreciind ca, potrivit dispozitiilor legale in materie, art. 1 din O. G. nr. 26/2011 privind infiintarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportui Rutier coroborat cu art. I din H.G. nr. 1088/2011 privind privind organizarea si functionarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier, Inspectoratul de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier este o institutie publica finantata integral din venituri proprii, aflat in subordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu personalitate juridica, potrivit prevederilor legale si regulamentului de organizare si functionare. Avand in vedere statutul actual la I.S.C.T.R. de institutie publica finantata din venituri proprii, legiuitorul a conferit acestuia posibilitatea ca in categoria veniturilor proprii sa intre si o cota de 30% din sumele incasate in urma aplicarii sanctiunilor contraventionale. Astfel, potrivit art. 3 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2011, 'I.S.C.T.R. este finantat din venituri proprii, care se constituie astfel: prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, un procent de 30% din sumele incasate in urma aplicarii sanctiunilor contraventionale'.

Potrivit art. 8 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice in conformitate cu legislatia in vigoare se fac venit la bugetul de stat, cu exceptia celor aplicate, potrivit legii, de autoritatile administratiei publice locale si amenzilor privind circulatia pe drumurile publice care se fac venit integral la bugetele locale. In cadrul bugetului general consolidat, astfel cum este definit la art. 3 pct. 2 din Legea nr. 69/2010 a responsabilitatii fiscal-bugetare, republicata, intra 'ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, incluzand bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul general centralizat al unitatilor administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele institutiilor publice autonome. bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat si din bugetele fondurilor speciale, dupa caz, bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum si al altor entitati clasificate in administratia publica, ugregate, consolidate si ajustate conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 pentru a forma un intreg'.

Potrivit art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 1088/2011 privind organizarea si functionarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier, modificata si completata, 'Inspectoratul de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier, denumit in continuare I.S.C.T.R., este organismul tehnic permanent specializat in subordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, care se organizeaza si functioneaza ca institutie publica finantata integral din venituri proprii, cu personalitate juridica, potrivit prevederilor legale si regulamentului de organizare si functionare, prevazut in anexa nr. 1'.

Prin urmare, din examinarea dispozitiilor legale sus citate, reiese faptul ca, in cadrul bugetului general consolidat, astfel cum este denumit, intra si bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii. In consecinta, datorita statutului conferit de Hotararea Guvernului nr. 1088/2011, bugetul I.S.C.T.R. face parte din bugetul general consolidat, motiv pentru care executarea sumelor care fac venit la acest buget se realizeaza prin executor fiscal si nu prin executor judecatoresc, fiind incidente, in cauza, prevederile art. 623 din Codul de procedura civila. Asadar, suntem in prezenta unei creante fiscale a carei executare se face prin intermediul executorilor fiscali, ca organe de executare silita ale statului.

Pentru punerea in executare a titlurilor executorii, legea recunoaste competenta executorilor judecatoresti, cu anumite exceptii, printre care si titlurile care au ca obiect venituri datorate bugetului consolidat. Norma instituita de art. 623 din Codul de procedura civila, exclude competenta executorului judecatoresc in realizarea executarii silite a veniturilor bugetului general consolidat. Imprejurarea ca I.S.C.T.R. are dreptul de a incasa 30% din amenda aplicata prin procesul verbal de contraventie, ca si venit propriu nu schimba natura juridica a executarii silite instituita de norma legala.

In acest sens, in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instanta suprema a statuat ca, executarea silita a titlurilor executorii – hotarari judecatoresti privind creante bugetare, datorate in temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat al statului –, se realizeaza prin executori fiscali, ca organe de executare silita ale statului. In considerentele deciziei, s-a retinut ca incasarea unei creante bugetare datorate in temeiul unui raport juridic contractual si stabilite printr-o hotarare judecatoreasca, care se face venit la bugetul consolidat al statului, executarea silita urmeaza sa se realizeze prin intermediul organelor fiscale, ca organe de executare silita ale statului. De altfel, aceste prevederi sunt in armonie cu cele ale Codului de procedura civila care a eliminat expres din competenta executorilor judecatoresti executarea silita a veniturilor bugetului general consolidat. Regimul derogatoriu de la dreptul comun, in materia executarii creantelor bugetare, constituie optiunea legiuitorului, care poate stabili norme de procedura speciale, determinate de anumite situatii speciale, derogatorii de la regulile generale.

Potrivit art. 220 alin. (3) din Codul de procedura fiscala, creantele bugetare, inclusiv cele reprezentand venituri proprii, care se administreaza de autoritatile sau institutiile publice, se pot executa prin executori fiscali organizati in compartimente de specialitate. 'Institutiile publice finantate integral din venituri proprii, care nu au organe de executare silita proprii, pot transmite titlurile executorii privind venituri proprii organului fiscal central sau, dupa caz, organului fiscal local. Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat sau la bugetul local, dupa caz [art. 226 alin. (11)]'.

Cu toate ca procentul de 30% din cuantumul amenzii aplicate reprezinta un venit propriu al institutiei publice, in cauza, acest aspect nu poate exclude caracterul acestui venit de creanta bugetara, atata timp cat bugetul general consolidat include si bugetul institutiilor publice finantate sau total /partial din bugetul de stat.

In opinia Avocatului Poporului, creantele bugetare, inclusiv creanta I.S.C.T.R. se executa prin intermediul executorilor fiscali si nu prin intermediul executorilor judecatoresti. A incuviinta executarea silita prin intermediul executorului judecatoresc, ar insemna crearea unei situatii de fapt nedorite, in care contravenientul ar trebui sa achite amenda contraventionala in mod defalcat, in conturi diferite, in beneficiul unor institutii diferite.

In consecinta, Avocatul Poporului apreciaza ca procentul de 30% din suma cu titlu de amenda contraventionala reprezinta venit la bugetul general consolidat si se executa prin intermediul executorilor fiscali”.

* Cititi aici intregul RIL al Avocatului Poporului