Inalta Curte de Casatie si Justitie nu se grabeste sa judece dosarul format dupa ce procurorul Ioan Bene (foto) de la Parchetul de pe langa Judecatoria Salonta a atacat Hotararea nr. 1029 din 10 septembrie 2024, prin care Sectia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a declansat impotriva lui procedura de revocare din functia de sef al PJ Salonta si l-a suspendat pe magistrat din postul de conducere pana la finalizarea procedurii de revocare.

Desi Bene a trimis la ICCJ contestatia inca din 17 septembrie 2024, instanta suprema a fixat primul termen al dosarului nr. 1971/1/2024 abia la 30 aprilie 2025 (vezi facsimil 1).

Amintim ca procurorii CSM il acuza pe Bene de „comunicarea defectuoasa” cu procurorii din cadrul Parchetului Judecatoriei Salonta, precum si „comportamentul necorespunzator” fata de un sef si un adjunct de parchet. Este vorba despre Bianca-Virginia Vulcan si Ramona-Cristina Filip – prim-procuroarea, respectiv adjuncta Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor. De asemenea, mentionam ca in august 2024, aceeasi Sectie pentru procurori a CSM l-a trimis pe Ioan Bene la examinare psihiatrica, dupa cum Lumea Justitiei a dezvaluit in exclusivitate (click aici pentru a citi). Intre timp, rezultatul examinarii a iesit favorabil, indicand ca Bene este apt sa ramana in magistratura, potrivit Ebihoreanul.ro.

Bene ii acuza de lipsa de colegialitate si empatie pe procurorii CSM

Revenind: la 17 septembrie 2024, procurorul Ioan Bene a depus la ICCJ actiune prin care solicita anularea Hotararii 1029/2024 a Sectiei pentru procurori. Luju prezinta integral aceasta actiune, in care magistratul explica faptul ca a avut probleme de sanatate nu doar psihice, ci si fizice, din cauza surmenajului profesional, multa vreme Bene fiind singurul procuror de la Parchetul Judecatoriei Salonta.

In acest context, seful suspendat al PJ Salonta ii acuza pe procurorii din CSM de „sinistra lipsa de colegialitate si empatie”, in conditiile in care, in hotararea privind revocarea si suspendarea lui Ioan Bene retin nu perioada de 6 luni in care procurorul a fost nevoit sa-si ia concediu – medical si de odihna – pentru ameliorarea starii de sanatate, ci alt interval, de 2 luni si jumatate, in care nu s-a pus problema vreunor probleme medicale.

Totodata, Ioan Bene solicita Inaltei Curti audierea procuroarelor Bianca Vulcan si Ramona Filip, pentru clarificarea presupusei stari conflictuale pe care CSM sustine ca petentul le are cu acestea.

Iata principalul pasaj din actiunea procurorului Ioan Bene (vezi facsimil 2):

„Cu titlu preliminar, invederam instantei de control judiciar ca suspendarea subsemnatului din functia de conducere (o masura exceptionala, dupa cum rezulta din interpretarea sistemica a normelor cuprinse in Legea 303/2022, 304/2022 si 317/2022, care produce semnificative consecinte negaative si destabilizante, atat la nivelul unitatii de parchet, cat si in raport cu magistratul vizat) a fost dispusa in baza unei motivari lapidare si incongruente juridic (fiind fuzionate, in mod nepermis, aprecieri care tin de indeplinirea atributiilor manageriale cu cele care tin de starea de sanatate, pe palier psihic, a subsemnatului, fiind invocata o programarea la o comisie de specialitate, in data de 04.10.2024, ca temei al suspendarii pe motiv de incompetenta privind indeplinirea corespunzatoare a functiei de prim-procuror; un non-sens juridic, cu alte cuvinte), anume cele sase randuri care alcatuiesc ultimul paragraf al paginii 4 (din totalul de 5).

Astfel, in hotararea care formeaza obiectul prezentei cai de atac se indica, in cadrul analizei grefate pe cazul prevazut de art. 168 alin. (1) litera b) ('exercitarea necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale'), drept motive pentru dispunerea masurii exceptionale a suspendarii atat elemente admisibile (dar neintemeiate, in opinia noastra, aspecte pe care le vom arata in cuprinsul apararilor formulate in cadrul procedurii de revocare per se), cat si elemente vadit inadmisibile, anume faptul ca printr-o hotarare anterioara a CSM – Sectia pentru procurori, am fost programat, pentru data de 04.10.2024, in temeiul procedurii prev. de art. 199 si urmatoarele din Legea 303/2022, la o comisie de specialitate, in vederea decelarii unei potentiale maladii care sa necesite suspendarea din functia de procuror.

In acest context, fara a patrunde nepermis de mult in fondul chestiunilor imputate (demersuri care urmeaza a fi realizate in cadrul procedurii de revocare), apreciem ca se impune invederarea urmatoarelor elemente relevante, care ar trebui, in opinia noastra, sa conduca atat la admiterea prezentei cai de atac (sub aspectul suprimarii dispozitiei de suspendare), cat si la suspendarea executarii hotararii pana la solutionarea cauzei:

● am fost numit in functie in data de 01.01.2024, dupa parcurgerea, cu succes, a probelor de concurs desfasurate in anul 2023;

● din nefericire, pe fondul unor probleme de sanatate aparute si din cauza surmenajului generat pe linie profesionala (fiind singur, o perioada semnificativa de timp, la o unitate de parchet cu o situatie operativa, mai ales prin prisma spetelor complexe, dificila, in conditiile in care anterior erau 3 sau 4 procurori) din cele 8 luni si jumatate de mandat am lipsit circa 6 luni (fiind in concediu medical ori de odihna pentru deplasari la 9 medici, din trei tari diferite, pentru salvarea rinichilor si recuperarea sanatatii fizice, respectiv psihice);

● astfel, s-a declansat procedura revocarii si s-a luat masura exceptionala a suspendarii pentru cele 2 luni si jumatate in care nu am fost bolnav (N.B. dincolo de absurditatea juridica a rationamentului, nu putem sa nu constatam si o sinistra lipsa de colegialitate si empatie din partea CSM – Sectia pentru procurori);

● mesajele, demersurile, acuzatiile nefondate, inregistrarile inainte CSM, care ar fi reliefat incompatibilitatea cu functia de prim-procuror au fost manifestari generate de reactii adverse extreme la tratamente psihiatrice impropriu gestionate de medicii curanti (sens in care aratam ca, la indicatiile exprese ale noii echipe de cadre medicale, incepand cu 20.08.2024, nu mai iau niciun tratament psihiatric iar corolarul fericit, nu doar juridic, ci si personal, este ca au disparut simptomele si manifestarile paranoide, pseudo-maniacale si depresive, dupa cum pot atesta toti cei interactioneaza zi de zi cu subsemnatul, cu precadere colectivul PJ Salonta, judecatorii din cadrul Jud. Salonta, lucratorii de politie si altii care ar putea fi audiati pentru a mi se decela, in mod direct, starea);

● netemeinicia vadita a motivelor care au condus la concluzia incompatibilitatii cu exercitarea functiei de conducere, sub aspectul deficientelor manageriale (comunicarea defectuoasa, comportamentele nepotrivite) rezulta, fara putinta de tagada, din interactiunuile avute chiar cu doamnele Vulcan Bianca-Virginia si Filip Ramona-Cristina (context in care solicitam audierea acestora), respectiv cu procurorii din cadrul PJ Salonta (doamnele Szabo Narcisa-Daniela, pe care am reusit sa o conving sa isi asume inclusiv delegarea pe functia de conducere, pana la solutionarea prezentului demers juridic, desi este procuror doar din 09.04.2024, insa i-am promis ca ii voi acorda tot sprijinul necesar, pana depasim aceasta perioada dificila; Dreana Patricia-Roxana, procuror in cadrul PJ Salonta din 05.05.2022 dar care nu putea sa preia conducerea PJ Salonta din cauza faptului ca urmeaza sa plece in concediu de crestere copil peste mai putin de 60 de zile si Lapos Diana-Marina, numita procuror in cadrul PJ Salonta incepand cu data de 13.08.2024);

● este vadit nelegal sa se invoce ca motiv de suspendare intr-o analiza privind competenta obiectiva de a fi conducator de parchet o hotarare anterioara, fara legatura, prin care am fost programat la o comisie de specialitate pentru decelarea unei (potentiale) maladii de natura psihiatrica, in conditiile in care beneficiez pe deplin de o prezumtie de discernamant (N.B. diagnosticul meu actual este un banal cod 327, tulburare la stres, care afecteaza cvasi-totalitatea sistemului judiciar, din cauza deficientelor resimtite pe toate palierele), pe care doar o comisie sau un specialist ar putea-o rasturna, context in care opinam ca fuzionarea nepermisa, contrara legii, a celor doua paliere (care nu ar trebui sa se intersecteze vreodata) genereaza un viciu de nelegalitate care afecteaza intreaga hotarare (in special in ceea ce priveste suspendarea).

In vederea dovedirii celor reliefate supra, pe langa inscrisurile relevante pe care urmeaza sa le inaintam in format letric, solicitam audierea (in calitate de martori) a doamnelor procurori nominalizate supra”.