Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat luni, 29 ianuarie 2023, o dezlegare de drept prin care a limitat sporurile salariale ale judecatorilor. Este o hotarare prealabila emisa in interpretarea Legii salarizarii unitare (Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice).

Mai precis, ICCJ a stabilit ca nu exista discriminare daca judecatorii si personalul din aceeasi instanta sau din instante diferite incaseaza sporuri in procentaj diferit, chiar daca fac parte din aceeasi familie ocupationala „Justitie”.

In acelasi context, Inalta Curte a impus ca suma sporurilor de risc si suprasolicitare neuropsihica, de confidentialitate si de conditii grele, vatamatoare sau periculoase ale judecatorilor de la nivelul unui ordonator de credit sa nu depaseasca 30 la suta din suma salariilor de la nivelul aceluiasi ordonator de credit. Precizam ca in justitie ordonatorul principal este Inalta Curte, ordonatorii secundari sunt curtile de apel, iar ordonatorii tertiari sunt tribunalele. In cazul de fata, la nivelul fiecarui tribunal, suma salariilor, respectiv a sporurilor se calculeaza luandu-se in calcul nu doar tribunalul, ci si judecatoriile arondate.

Iata minuta hotararii prealabile nr. 3/2024 din cauza nr. 2628/1/2023:

„Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila, in dosarul nr. 2834/120/2022, pentru pronuntarea unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 25 alin. (1) si art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, principiul nediscriminarii nu poate fi invocat pentru acordarea sporurilor prevazute de art. 4 si 5 din capitolul VIII anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017 la nivel maxim, daca astfel s-ar depasi plafonul de 30% prevazut de art. 25 din acelasi act normativ.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila”.

Cum s-a ajuns aici

Totul a pornit in septembrie 2022, cand judecatoarele Mariana-Nuti Dobrin, Irena Trifan (foto) si Ana Bucu de la Tribunalul Teleorman – primele doua pensionate intre timp – au dat in judecata Tribunalul Teleorman si Ministerul Justitiei, solicitand ca instanta sa recunoasca faptul ca reclamantele erau discriminate in raport de alti judecatori si chiar si de grefieri, care beneficiau de sporuri salariale de 45%: 25% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, 15% pentru conditii grele, vatamatoare sau periculoase si 5% pentru pastrarea confidentialitatii.

La 28 noiembrie 2022, judecatorul Mirel-Augustin Nicolae de la Tribunalul Dambovita a respins actiunea, pentru considerentele pe care le veti citi in incheierea de sesizare a Inaltei Curti – incheiere in care sunt sintetizate atat argumentele reclamantelor, cat si motivarea instantei de fond.

In apel, la 11 octombrie 2023, magistratii Nicu Tudor si Danut-Cristian Balan de la Curtea de Apel Ploiesti au suspendat judecarea dosarului, sesizand ICCJ pentru dezlegarea problemei de drept.

Iata minuta sentintei nr. 2212/2022 a Tribunalului Dambovita (dosar nr. 2834/120/2022):

„Respinge exceptiile necompetentei materiale si inadmisibilitatii invocate de paratul Ministerul Justitiei.

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Justitiei si respinge cererea formulata in contradictoriu cu acesta ca fiind formulata in contradictoriu cu o persoana fara calitate procesuala pasiva.

Admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de Tribunalul Teleorman pentru sumele solicitate pentru perioada anterioara datei de 12.09.2019 si, pe cale de consecinta, constata prescris dreptul material la actiune pentru acestea.

Respinge in rest cererea ca neintemeiata.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Dambovita. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei la data de 28.11.2022”.

Prezentam minuta CA Ploiesti privind sesizarea ICCJ:

„Conform art.520 alin.1 din Codul de procedura civila, dispune sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:

Daca in interpretarea si aplicarea art. 25 alin. 1 si art. 6 lit. b, ambele din Legea 153/2017, prin invocarea principiului nediscriminarii se poate recunoaste la maxim sporurile prevazute de art. 4 si 5 din cap. VIII, anexa 5 la Legea 153/2017, prin raportare la drepturile recunoscute la nivel maxim prin hotarari judecatoresti definitive altor magistrati, chiar daca astfel s-ar depasi plafonul de 30% prevazut de art. 25 din acelasi act normativ.

In temeiul art.520 alin.2 din Codul de procedura civila, suspenda judecata apelului. Fara cale de atac. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei azi 11.10.2023”.

Redam pasajele relevante din Legea 153/2017:

- art. 6 lit. b: „Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la baza urmatoarele principii: (…) principiul nediscriminarii, in sensul eliminarii oricaror forme de discriminare si instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care presteaza aceeasi activitate si are aceeasi vechime in munca si in functie”;

- art. 25 alin. 1: „Suma sporurilor, compensatiilor, adaosurilor, primelor, premiilor si indemnizatiilor, inclusiv cele pentru hrana si vacanta, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depasi 30% din suma salariilor de baza, a soldelor de functie/salariilor de functie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional detinut, gradatiilor si a soldelor de comanda/salariilor de comanda, a indemnizatiilor de incadrare si a indemnizatiilor lunare, dupa caz”;

- art. 4 din capitolul VIII al anexei nr. V (forma in vigoare pana la 30 octombrie 2023): „Pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase, personalul prevazut la art. 1 (n.r. personalul din sistemul justitiei: judecatori, procurori, asistenti judiciari, grefieri, IT-isti, etc.) beneficiaza de un spor de pana la 15% din salariul de baza sau, dupa caz, din indemnizatia de incadrare, corespunzator timpului lucrat”;

- art. 5 din anexa V, cap. VIII: „Judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, de la curtile de apel, tribunale, tribunalele specializate si judecatorii, procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personal de specialitate juridica asimilat magistratilor, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, asistentii judiciari, inspectorii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistica si personalul auxiliar de specialitate criminalistica din cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice si al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofiterii si agentii de politie judiciara, precum si specialistii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, personalul de probatiune beneficiaza si de un spor pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de pana la 25%, respectiv de un spor pentru pastrarea confidentialitatii de pana la 5%, aplicate la salariul de baza lunar, respectiv la indemnizatia lunara de incadrare”.

Curtea de Apel Ploiesti vrea aceeasi procedura ca la grefieri

In punctul de vedere trimis catre Inalta Curte, judecatorii Nicu Tudor si Danut Balan de la CA Ploiesti s-au pronuntat in favoarea plafonarii sporurilor totale la 30% din suma salariilor. Completul Tudor-Balan si-a bazat optiunea pe hotararea prealabila nr. 15/2021, prin care ICCJ a impus acelasi plafon in cazul grefierilor.

Iata opinia Curtii de Apel Ploiesti:

„Potrivit art. 25 alin. (1) din Capitolul II Legea nr.153/2017, 'suma sporurilor, compensatiilor, adaosurilor, primelor, premiilor si indemnizatiilor, inclusiv cele pentru hrana si vacanta, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite, nu poate depasi 30% din suma salariilor de baza, a soldelor de functie / salariilor de functie, soldelor de grad / salariilor gradului profesional detinut, gradatiilor si a soldelor de comanda / salariilor de comanda, a indemnizatiilor de incadrare si a indemnizatiilor lunare, dupa caz'.

Prin decizia nr. 15/28.06.2021, pronuntata de completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca:

'In interpretarea unitara a dispozitiilor art. 38 alin. (3) lit. a) si alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la art. 4 si 5 din capitolul VIII sectiunea I din anexa nr. V la aceeasi lege, suma sporurilor acordate personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea nu trebuie sa depaseasca limita prevazuta de art. 25 din aceeasi lege, raportata la ordonatorul de credite care stabileste drepturile salariale'.

Chiar daca aceasta hotarare se refera la personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si a parchetelor, rationamentul este acelasi si in cazul reclamantilor-magistrati, care, de altfel, tocmai prin comparatie cu judecatorii altor instante solicita maximul sporurilor si, de asemenea, in considerarea faptului ca dispozitiile legale invocate prin actiune sunt tocmai cele cu privire la care exista aceasta dezlegare obligatorie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Reclamantii din prezenta cauza sunt judecatori, astfel ca decizia nr. 15/28.06.2021 nu le este aplicabila, insa, pentru identitate de ratiune, considerentele deciziei referitoare la limita prevazuta de art. 25, raportata la ordonatorul de credite care stabileste drepturile salariale, pot fi avute in vedere pentru analiza depasirii procentului de 30% pentru fiecare reclamant.

Potrivit art. 6 din Legea nr.153/2017:

'Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la baza urmatoarele principii:

b) principiul nediscriminarii, in sensul eliminarii oricaror forme de discriminare si instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care presteaza aceeasi activitate si are aceeasi vechime in munca si in functie'.

Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 2/2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 198 din data de 25 martie 2015, in aplicarea art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) si alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, a statuat ca punerea in executare a hotararilor judecatoresti prin care s-au acordat unor angajati anumite drepturi salariale nu reprezinta un tratament discriminatoriu al celorlalti angajati.

Reclamantii solicita aplicarea principiului nediscriminarii prevazut art. 6 din Legea nr.153/2017, facand trimitere atat la stabilirea drepturilor salariale de catre Curtea de Apel Bacau, Curtea de Apel Bucuresti si Curtea de Apel Mures dar si sentinta civila nr. 2011/2021 pronuntata de Tribunalul Dambovita.

Daca in raport cu sentinta civila nr. 2011/2021 pronuntata de Tribunalul Dambovita nu poate fi ignorata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 2/2015, in ceea ce priveste drepturi salariale stabilite in aplicarea legii dispozitiile art.6 din Legea nr. 153/2017 devin aplicabile.

Completul considera ca in reglementarea principiului nediscriminarii, legiuitorul a avut in vedere aplicarea corecta a legii si respectarea in acest proces a tuturor conditiilor prevazute de Legea nr. 153/2017 pentru stabilirea elementelor salariale inclusiv art.25 alin.1, astfel incat nu s-ar putea invoca acest principiu in raport cu situatii in care au fost incalcate acestor dispozitii.

De asemenea, discriminarea exista atunci cand se identifica un tratament juridic diferentiat intre persoane care presteaza aceeasi activitate, cu aceeasi vechime in munca si in functie, dar care au salarii de baza inegale, iar acest tratament este invocat de reclamanti. Asadar, ceea ce se impune a fi subliniat este faptul ca, in conditiile in care sporul reprezinta un element salarial, acesta nu poate fi stabilit in mod diferentiat de ordonatorul de credite ce stabileste dreptul salarial, in speta Inalta Curte de Casatie si Justitie, in cadrul aceleiasi categorii profesionale, fata de persoane care presteaza aceeasi activitate, cu aceeasi vechime in munca si in functie.

In aceasta situatie, este evident ca s-ar ajunge la inlaturarea de la aplicare a art.25 alin. (1) din Capitolul II Legea nr. 153/2017. Astfel, obligativitatea respectarii art.6 lit.b din Legea nr. 153/2017 nu poate justifica incalcarea art.25 alin. 1 din acelasi act normativ”.

HP-ul nu va rezolva discriminarea. CCR va fi luata cu asalt

Magistratii consultati de Lumea Justitiei au explicat ca hotararea prealabila pronuntata luni de catre instanta suprema nu rezolva problema de la care a pornit litigiul.

Mai exact, la nivelul fiecarui ordonator de credite in parte (ICCJ, curte de apel, tribunal + judecatorii) risca sa apara situatii in care unii judecatori vor avea sporuri mari (de exemplu, de 45% din salariu), in timp ce colegi de-ai lor din cadrul aceleiasi instante (respectiv din cadrul aceleiasi circumscriptii de tribunal) se vor trezi cu sporuri mici – totul in numele acestei plafonari impuse de Inalta Curte, prin aceasta dezlegare de drept.

Pe cale de consecinta, este asteptat un val de sesizari al Curtea Constitutionala a Romaniei, prin care sa fie atacata HP nr. 3/2024.

* Cititi aici incheierea CA Ploiesti de sesizare a ICCJ