Inalta Curte de Casatie si Justitie – condusa de judecatoarea Corina Corbu (foto) – a atacat joi, 10 octombrie 2024, la Curtea Constitutionala a Romaniei un proiect de lege menit sa modifice mecanismul de functionare a micilor afaceri romanesti.

Este vorba despre persoanele fizice autorizate (PFA), intreprinderile individuale si intreprinderile familiale.

La 2 octombrie, Camera Deputatilor – in calitate de for decizional – a votat un proiect prin care 56 de parlamentari (dintre care 51 de la PNL – vezi facsimil 1) vor sa completeze OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale.

Initiativa de act normativ introduce art. 33/1, menit sa le permita PFA-urilor si intreprinderilor individuale si familiale transformarea in persoane juridice dupa numai un an de functionare.

In replica, instanta suprema acuza ca acest proiect legislativ incalca urmatoarele pasaje din Constitutie:

- art. 73 si 76 alin. (1) referitoare la caracterul organic legii;

- art. 1 alin. (5) privind principiul securitatii raporturilor juridice, principiul legalitatii si exigentele de calitate a legii.

Redam pasajele constitutionale invocate:

- art. 73:

„(1) Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.

(2) Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei.

(3) Prin lege organica se reglementeaza:

a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente;

b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;

c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;

d) organizarea si desfasurarea referendumului;

e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;

f) regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi;

g) regimul starii de asediu si al starii de urgenta;

h) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;

i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;

j) statutul functionarilor publici;

k) contenciosul administrativ;

l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;

m) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;

n) organizarea generala a invatamantului;

o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;

p) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala;

r) statutul minoritatilor nationale din Romania;

s) regimul general al cultelor;

t) celelalte domenii pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice”;

- art. 76 alin. 1: „Legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere”;

- art. 1 alin. 5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”.

Iata cum arata art. 33/1 din proiectul de lege (vezi facsimil 2):

„(1) Prin exceptie de la prevederile art. 21, 27 si 33, persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale pot opta, dupa minimum un an de functionare, pentru modificarea formei de organizare in societate in una dintre formele prevazute la art. 2 din Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca depun la oficiul registrului comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea urmatoarele documente:

a) certificatul de inregistrare obtinut conform prezentei ordonante de urgenta;

b) actul constitutiv al societatii si dovada efectuarii varsamintelor in temeiul actului constitutiv, cu exceptia societatilor cu raspundere limitata;

c) dovada sediului social;

d) certificatul de atestare fiscala;

e) codul de inregistrare in scopuri de TVA, dupa caz.

(2) Societatea infiintata potrivit alin. (1) isi mentine codul de identificare fiscala si codul de inregistrare in scopuri de TVA.

(3) In termen de 3 zile lucratoare de la depunerea documentelor, autoritatile competente vor elibera certificatul de inmatriculare al noii societati”.

ICCJ: Proiectul e neclar si ar fi trebuit sa fie de lege organica

Lumea Justitiei prezinta hotararea prin care Sectiile Unite ale Inaltei Curti au sesizat Curtea Constitutionala. Argumentele sunt unele de neconstitutionalitate extrinseca si se refera la faptul ca proiectul este neclar si ca ar fi trebuit votat in Parlament in procedura organica, nu in procedura ordinara, asa cum s-a intamplat (vezi facsimil 1).

Prezentam cel mai important fragment din sesizarea ICCJ trimisa CCR:

„1. Incalcarea prevederilor art. 73 si 76 alin. (1) din Constitutie referitoare la caracterul organic al legii adoptate.

Legea adoptata are ca obiect completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.44/2008, in scopul conturarii cadrului juridic necesar transformarii formei de organizare a persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale, in societati cu personalitate juridica.

Fata de obiectul si materia reglementate apreciem ca legea adoptata este afectata de vicii de neconstitutionalitate extrinseca referitoare la faptul ca actul normativ ar fi trebuit sa aiba caracter de lege organica, iar nu ordinara.

In jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca domeniul legilor organice este foarte clar delimitat prin textul Constitutiei, fiind de stricta interpretare (Decizia nr. 53 din 18 mai 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 312 din 9 noiembrie 1994), astfel incat legiuitorul va adopta legi organice numai in acele domenii. Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 207 din 3 iunie 1998, Decizia nr. 548 din 15 mai 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 495 din 2 iulie 2008, sau Decizia nr. 786 din 13 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009, a stabilit ca 'este posibil ca o lege organica sa cuprinda, din motive de politica legislativa, si norme de natura legii ordinare, dar fara ca aceste norme sa capete natura de lege organica, intrucat, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constitutie legii organice. De aceea, printr-o lege ordinara se pot modifica dispozitii dintr-o lege organica, daca acestea nu contin norme de natura legii organice, intrucat se refera la aspecte care nu sunt in directa legatura cu domeniul de reglementare al legii organice. In consecinta, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenenta sau nu a unei reglementari la categoria legilor ordinare sau organice' (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015, paragraful 30).

De asemenea, Curtea Constitutionala a statuat ca 'ori de cate ori o lege deroga de la o lege organica, ea trebuie calificata ca fiind organica, intrucat intervine tot in domeniul rezervat legii organice' (Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, paragraful 29, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 38).

In masura in care propunerea legislativa vizeaza domeniul de reglementare al OUG nr. 44/2008, dar, in acelasi timp, interfereaza cu domeniul de reglementare al Legii nr. 31/1990, care este o lege organica, trebuie sa se considere ca se refera la aspecte care sunt in directa legatura cu domeniul de reglementare al legii organice si, prin urmare, contine norme de natura legii organice.

Asadar, ar fi trebuit ca Legea sa fie adoptata potrivit dispozitiilor art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, in conformitate cu care 'Legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere'.

Or, in ambele Camere, Legea a fost adoptata in conditiile art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, respectiv cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera, ceea ce constituie un viciu de neconstitutionalitate extrinseca.

2. Incalcarea principiului securitatii raporturilor juridice, a principiului legalitatii si a exigentelor de calitate a legii prevazut de art. 1 alin. (5) din Constitutie.

Prin intermediul prevederilor Articolului unic din Lege se urmareste completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.44/2008, in sensul crearii cadrului juridic necesar pentru a oferi posibilitatea transformarii formei de organizare a persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale, in societati cu personalitate juridica, solutie reglementata la art. 331 din actul de baza.

Din analiza continutului solutiei legislative apreciem ca se prefigureaza vicii de neconstitutionalitate intemeiate pe prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei referitoare la principiul legalitatii, securitatii raporturilor juridice si a exigentelor de calitate a legii, derivate din regimul juridic neclar si insuficient reglementat al mecanismului nou instituit, acela de reorganizare a persoanelor fizice autorizate, a intreprinderilor individuale si a intreprinderilor familiale, prin transformare, in una dintre entitatile reglementate de art. 2 din Legea nr.31/1990 privind societatile, respectiv: societate in nume colectiv; societate in comandita simpla; societate pe actiuni; societate in comandita pe actiuni; societate cu raspundere limitata.

In acelasi sens, textul Articolului unic are o redactare defectuoasa, nefiind respectate prevederile art. 8 alin. (4) teza I din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit cu care 'Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce' si cele ale art. 36 alin. (1) din aceeasi lege, conform carora 'Actele normative trebuie redactate intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc (...)'.

Curtea Constitutionala s-a pronuntat in mai multe randuri (cu titlu de exemplu, Decizia nr. 62/2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 373/2018), statuand ca 'una dintre cerintele principiului respectarii legilor vizeaza calitatea actelor normative', orice act normativ trebuind 'sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de clar si precis pentru a putea fi aplicat si ca 'respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative se constituie intr-un veritabil criteriu de constitutionalitate prin prisma aplicarii art. 1 alin.(5) din Constitutie'.

Previzibilitatea legii, alaturi de stabilitatea normelor juridice, constituie o conditie esentiala pentru asigurarea respectarii principiului securitatii juridice, dezvoltat in principal pe cale jurisprudentiala, ca un principiu esential al ordinii juridice europene, dar si al ordinii juridice de drept national. Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene a reflectat faptul ca numai o norma clara si precisa, cu efecte previzibile poate asigura respectarea principiului securitatii juridice, fara desigur ca acest lucru sa presupuna absenta unor modificari legislative, ci doar adaptarea reala a acestora la realitatea economica si sociala existenta.

De asemenea, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a retinut ca accesibilitatea si previzibilitatea normei juridice sunt conditii ale principiului securitatii juridice, iar pentru asigurarea respectarii implicite a acestuia au fost indicate constant repere pe care legiuitorul ar trebui sa le aiba in vedere la reglementare. Totodata, accesibilitatea si previzibilitatea sunt elemente asociate indispensabil cu principiul legalitatii si cu notiunea de calitate a normei juridice, numai o norma care respecta principiul previzibilitatii putand constitui baza legala a unei ingerinte.

Constant, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat ca previzibilitatea legii presupune redactarea acesteia cu suficienta precizie, astfel incat sa permita oricarei persoane sa o inteleaga, sa se conformeze acesteia si sa fie capabila sa prevada consecintele ce pot rezulta din aceasta. In acest sens, in jurisprudenta instantei de contencios a drepturilor omului se retine ca previzibilitatea legii este un concept relativ, care depinde de: continutul legii, domeniul pe care il reglementeaza si numarul si statutul celor carora legea li se adreseaza, o lege fiind accesibila chiar daca pentru interpretarea acesteia ar fi necesar ajutorul unui profesionist.

Or, din examinarea continutului normativ a solutiei legislative adoptate apreciem ca Legea adoptata nu respecta exigentele de calitate statuate in mod constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, aspecte circumscrise prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitutie.

Astfel, prevederile Articolului unic instituie posibilitatea persoanelor fizice autorizate, a intreprinderilor individuale si a intreprinderilor familiale, reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, de a se reorganiza, dupa minim un an de functionare, prin transformarea lor in societati, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile, prin depunerea unor documente la oficiul registrului comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea, fara insa a reglementa, in concret, procedura prin care se realizeaza aceasta transformare, cu toate elementele componente (infiintare, termene, modalitate de contestare, etc.). Astfel, apreciem ca modificarea legislativa nu este corelata cu prevederile Legii nr. 31/1990, nefiind clare conditiile care trebuie indeplinite pentru a opera o transformare a unei entitati individuale intr-o entitate colectiva.

Omisiunea reglementarii in mod adecvat a conditiilor de fond si forma pentru transformarea entitatilor fara personalitate juridica in societati determina neclaritatea solutiei adoptate, precum si necorelarea acesteia cu prevederile Legii nr. 31/1990 si cu cele ale O.U.G. nr. 44/2008.

Desi prevederile art. 331, nou introduse, fac referire la prevederile art. 2 din Legea nr. 31/1990, aceasta are rolul de a circumstantia si de a evidentia forma in care se pot reorganiza persoanele prevazute de O.U.G. nr. 44/2008, insa nu se poate concluziona in sensul ca intentia legiuitorului a fost aceea de a se aplica regimul specific societatilor in cazul mecanismului nou introdus in conditiile in care solutia normativa nu prevede acest aspect. Or, o asemenea modalitate de reglementare genereaza un regim juridic incert solutiei legislative cu consecinta interpretarii si aplicarii neunitare.

Prevederile art. 331 lit. b) din Legea nou adoptata excepteaza situatia modificarii formei de organizare a P.F.A., I.I. si I.F. in societate cu raspundere limitata, de la necesitatea depunerii actului constitutiv al societatii, in vadita contradictie cu dispozitiile art. 5 alin. 2-4 din Legea nr. 31/1990:

'(2) Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul.

(3) Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.

(4) Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. In cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemneaza atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/sau statutul societatii'.

Apreciem ca sunt edificatoare urmatoarele aspecte concrete, fara ca acestea sa prezinte caracter exhaustiv, care demonstreaza incalcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, astfel:

- formele de organizare prevazute de Legea nr. 31/1990 se constituie din doua sau mai multe persoane, cu exceptia societatii cu raspundere limitata

- care poate fi constituita prin actul de vointa al unei singure persoane; in schimb, entitatile prevazute de O.U.G. nr. 44/2008 au natura individuala (persoane fizice autorizate, intreprindere individuala); in aceste conditii, in lipsa unor norme in acest sens este neclara modalitatea de corelare a celor doua acte normative in cazul in care, spre exemplu, persoana fizica autorizata opteaza pentru transformare in societate pe actiuni, nerezultand daca este necesara indeplinirea conditiei privind numarul de asociati.

- prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 care reglementeaza incompatibilitati in ceea ce priveste calitatea de fondator care atrag sanctiunea nulitatii societatii nu sunt corelate cu prevederile O.U.G. nr. 44/2008 care statueaza asupra asumarii raspunderii de catre persoane in privinta incompatibilitatii.

- pentru constituirea formelor de organizare prevazute de Legea nr. 31/1990 sunt necesare documente/formalitati specifice (expertiza pentru determinarea aportului in natura, dovada disponibilitatii denumirii, avizul asociatiei de proprietari daca societatea desfasoara activitate la sediul social, formalitati specifice pentru constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica), nerezultand daca transformarea prevazuta de Articolul unic se supune acelorasi conditii sau are loc doar prin depunerea documentelor prevazute de ordonanta.

- prezinta neclaritati si soarta patrimoniului de afectatiune al entitatilor prevazute de O.U.G. nr.44/2008;

- articolul unic este neclar in ceea ce priveste posibilitatea creditorilor entitatilor prevazute de O.U.G. nr. 44/2008 de recuperare a creantelor lor;

- urmare a transformarii in societati nu rezulta, spre exemplu, daca sunt incidente prevederile art. 238 – 251 din Legea nr. 31/1990 referitoare la protectia acordata creditorilor societatii comerciale in cazul fuziunii sau divizarii societatii.

- necorelarea modificarii legislative cu dispozitiile art. 266 alin. 41 si art. 23 alin. 3 din Codul de procedura fiscala, astfel cum au fost interpretate cu caracter obligatoriu prin Decizia nr. 20/20.03.2023 pronuntata de I.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Potrivit problemei de drept dezlegate prin decizia anterior mentionata, anularea obligatiei fiscale datorate de debitorul persoana fizica care desfasoara activitati in mod independent, ca urmare a radierii debitorului din registrul in care a fost inregistrat potrivit legii, nu impiedica preluarea obligatiei fiscale de catre persoana fizica. Potrivit par. 151 din decizie, 'operatiunea de radiere a persoanei fizice ce si-a desfasurat activitatea intr-una din formele reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 si anularea creantei pentru contribuabilul radiat nu pot inlatura raspunderea debitorului persoana fizica, potrivit art. 23 alin. (3) din Codul de procedura fiscala, altfel, s-ar aduce atingere principiului legalitatii'. Solutia legislativa nou adoptata este formulata ca o exceptie de la prevederile art. 21 si 27 din OUG nr. 44/2008 referitoare la radierea P.F.A. si I.I., creand premisele evitarii operatiunii de radiere si a consecintei preluarii obligatiilor fiscale de catre persoana fizica titulara, astfel cum se prevede in Codul de procedura fiscala.

Fata de aspectele mai sus expuse, tinand seama si de faptul ca legiuitorul nu a insotit noua reglementare de norme exprese menite sa asigure previzibilitate si certitudine modului de conformare la noile cerinte legale, in lipsa elementelor de circumstantiere mentionate mai sus, apreciem ca legea astfel modificata a fost adoptata cu incalcarea principiului securitatii raporturilor juridice, a principiului legalitatii si a exigentelor de calitate a legii, subsumate principiului suprematiei Constitutiei consacrat de art. 1 alin. (5) din Constitutie, potrivit caruia

'In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie'.

In plus, din perspectiva normelor de tehnica legislativa apreciem ca modalitatea de reglementare este contrara prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, conform carora 'Caracterul special al unei reglementari se determina in functie de obiectul acesteia, circumstantiat la anumite categorii de situatii, si de specificul solutiilor legislative pe care le instituie'. Aceasta intrucat reglementarea reorganizarii entitatilor fara personalitate juridica prin transformare reprezinta o ipoteza de sine statatoare, iar nu o exceptie de la prevederile art. 21, 27 si 33 din O.U.G. nr. 44/2008 care instituie modalitatea de incetare a acestora”.

* Cititi aici intreaga sesizare a ICCJ adresata CCR

* Cititi aici expunerea de motive la proiectul de lege