Lumea Justitiei prezinta cazul disperat al unui roman in pericol sa fie extradat in mod abuziv in Statele Unite Ale Americii, din cauza unui dosar cu multe semne de intrebare. Expunem aceasta speta, facand apel public catre ministra Justitiei Alina Gorghiu sa ia toate masurile necesare pentru rezolvarea problemei. Pentru a proteja un cetatean roman ce risca zeci de ani de inchisoare absolut gratuit.

Ne referim la Sergio Giuliani Nita (foto), un fermier originar din judetul Arges nascut la 23 octombrie 1981, care in iulie 2021, in timp ce zbura de la domiciliul sau din Alicante (Spania) spre insula greceasca Zakynthos, a fost retinut de catre Interpol pe motiv ca ar fi furat 58 de milioane de dolari din trezoreria SUA, prin atacuri cibernetice, sub pseudonimul Juliensweiss. Dupa doua luni de arest, a fost eliberat sub control judiciar si in baza unei cautiuni de 5.000 de euro. Initial, Curtea de Apel din Patras a refuzat extradarea romanului. Totusi, in calea de atac, Curtea Suprema a Greciei a aprobat solicitarea SUA. De atunci, Giuliani Nita incearca sa evite extradarea in America.

Barbatul sustine ca la mijloc se afla o confuzie si ca el nu are cunostinte de programare, fiind o persoana cu handicap mintal de gradul al doilea – fapt ce l-a impiedicat sa urmeze mai mult de opt clase.

Mai mult decat atat (si mai grav): Sergio Nita acuza ca autoritatile americane (in special Fiscul din SUA – IRS –, dar si Departamentul de Justitie – echivalentul romanesc al Ministerului Justitiei si al Parchetului General) au cerut extradarea pe baza unor acte false – fapt pe care avocatii romanului l-au dovedit in fata judecatorilor de la Curtea de Apel din Patras, dar pe care Curtea Suprema a ales sa-l ignore. De asemenea, americanii au cerut judecatorilor eleni ca totul sa fie tinut secret, iar romanul sa nu primeasca actele din dosarul de extradare. Alt aspect dubios al cazului a fost ca in 2014, autoritatile americane l-au retinut pe un cetatean rus, complice al hackerului „Juliensweiss”, dar l-au lasat sa plece din SUA. La scurt timp dupa aceea, rusul a inceput sa scoata bani din firmele pe care le controla in Statele Unite, fara ca americanii sa aiba vreo problema.

In toate aceste luni de calvar din 2021 incoace, atat Giuliani Nita, cat si sotia lui s-au imbolnavit, dar Ambasada Romaniei la Atena nu i-a putut pune in contact cu medici care sa-i ajute. Singura care a depus toate eforturile in sprijinul cuplului a fost Mariana Craciun, consulul onorific al Romaniei la Patras.

Mentionam ca acest caz a fost mediatizat mai intai in presa elena (ProtoThema.gr), apoi preluat de mass media romanesti (G4media.ro, Stiripesurse.ro).

Inainte de a va lasa sa cititi relatarea lui Sergio Nita, mentionam ca toate documentele relevante le gasiti pe contul de Twitter al romanului (click aici).

Redam intreaga marturie a lui Sergio Giuliani Nita, publicata pe Youtube in august 2023 (vezi galerie video):

Episodul 1:

„Sunt acuzat de catre statul american Florida ca am sustras 58 de milioane de dolari din trezoreria Statelor Unite ale Americii. Sa incepem cu inceputul!

Am plecat pe data de 9 iulie 2021 de la domiciliul meu din Spania (Alicante) catre Grecia (Zakynthos), cu escala in Italia (Milano). Pe aeroportul din Zakynthos am ajuns pe data de 10 iulie 2021. Am stat timp de o saptamana aici, impreuna cu sotia mea. Pe data de 11 iulie, a venit si soacra mea.

Cand sa plec spre Romania, pe aeroportul din Zakynthos am fost oprit si retinut ulterior de catre ofiterul vamal, spunandu-mi ca pe numele meu exista o alerta rosie ('red notice') emisa de Statele Unite ale Americii, in baza unui mandat de arestare emis de America. Am spus: 'OK – cred ca e o greseala'. N-am furat 58 de milioane de dolari. Nu sunt milionar in dolari. Daca aveam 58 de milioane de dolari, nu ma mai gasea nimeni.

Am fost retinut, am fost dus la un judecator, am fost retinut pe o perioada nedeterminata, dupa care, dupa vreo 56-58 de zile, la cererea avocatilor mei, am fost eliberat contra unei cautiuni de 5.000 de euro si cu anumite conditii. Dupa ce am fost eliberat, americanii au trimis niste documente suplimentare, in care cereau ca totul sa fie tinut secret: sa nu mi se dea actele pe care le-au trimis ei, sa nu dea instanta acele documente la nimeni altcineva, decat la agentul care se ocupa de acest caz. Si era mentionat clar acolo ca totul sa fie tinut secret.

Inca de la inceput pana astazi (10 august 2023) – adica timp de mai mult de doi ani –, n-a aparut nimic despre cazul meu in presa, tinand cont ca sunt acuzat de o frauda de 58 de milioane de dolari si ca au fost victime sute de mii de cetateni americani.

Am fost arestat prin Interpol. Eu sunt cetatean strain arestat intr-o alta tara, am avut si am probleme medicale cunoscute de catre toate autoritatile implicate. Cel putin au fost notificate de mine si le-am adus la cunostinta.

Totul a fost tinut secret. Inclusiv pe contul meu de Twitter am facut publice documente cu semnaturi false, cu persoane care nu erau in masura sa semneze anumite lucruri... Foarte, foarte multe ilegalitati.

Eu sunt persecutat pe nedrept, sunt acuzat pe nedrept, am castigat la prima instanta din Grecia (instanta spunand ca nu sunt probe, dupa doi ani de proces), iar dupa asta Curtea Suprema a Greciei a intors decizia, dupa doar doua ore de proces si a decis arestarea mea.

Eu in prezent ma sustrag, sunt fugar si mentionez ca eu consider ca sunt fugar pe dreptatea mea, pentru ca sunt nevinovat. Fug ca sa nu fiu arestat si persecutat pe nedrept. Deja am fost acuzat si persecutat pe nedrept, am stat aproape doua luni inchis, am avut interdictie de a parasi localitatea timp de doi ani. N-a interesat pe nimeni de unde am bani sa ma intretin, sa platesc o chirie... Pe ei ii interesa doar formal: sa ai pe hartie; in rest, adevarul adevarat n-a interesat pe nimeni.

Ulterior, un prieten a venit la mine in vizita inainte de procesul de la Curtea Suprema si, din nefericire, a fost arestat pe niste acuzatii false. Acum, prietenul meu nu are voie sa paraseasca Grecia. Are un copil acasa, e cetatean roman. I-au zis doar ca n-are voie sa paraseasca Grecia; nu l-au intrebat daca are bani sa stea aici, daca n-are, daca lucreaza, daca nu... Este o victima colaterala la ceea ce mi se intampla mie. Totul va iesi la iveala in curand.

Va spun doar atat: sunt acuzat pe nedrept. Eu nu sunt hacker, eu nu stiu sa programez, eu nu stiu sa codez. Nici macar nu a fost vreodata gasit asupra mea vreun calculator sau alte dispozitive electronice in afara de telefon. Hackerii trebuie sa aiba un calculator, niste stickuri, harduri, informatii, scoli. Eu am opt clase. Nu stiu sa hackuiesc. Eu sunt bisnitar, eu fac bisnita cu multe lucruri – n-are rost sa spun acum ce fel de bisnita fac eu; e irelevant. Nu trebuie sa spun ce fac, ca sa ma scuz de ceva ce sunt acuzat pe nedrept. Nu are legatura – cel putin asa am fost invatat de catre avocati. Avocati care, inainte de decizia Curtii Supreme, se asteptau la o astfel de decizie.

Retineti un lucru: n-am fost niciodata in America. N-am cerut niciodata viza de America. Nu am pasaport belgian. Nu am iubita sau prietena poloneza si nu sunt Julien Sweiss. Si nici nu am fost vreodata JulienSweiss. Sunt acuzat pe nedrept, am fost persecutat pe nedrept si cer tuturor autoritatilor sa ia masuri, sa se implice si sa se termine odata circul asta, ca deja e prea mult.

Am sa intru sa vorbesc in direct daca sunt liber, daca ma pot sustrage in continuare. Dupa care am sa ma predau, dupa ce am sa fac totul public, dupa ce o sa fiu sigur ca acest caz al meu va fi public, tinand cont ca s-a cerut sa fie secret”.

Episodul 2:

„Sunt acuzat ca in perioada 2013-2016 am creat un program informatic cu care am sustras din baza de date a Trezoreriei Americii informatii despre sute de mii de cetateni americani.

Cu aceste date, as fi creat sute de mii de conturi bancare sau de PayPal, as fi trimis un numar nementionat de cecuri si as fi facut niste transferuri catre multe societati comerciale, in valoare de 58 de milioane de dolari sau 7 sau 2 sau 18 sau 10 – n-am inteles nici eu bine. Sunt foarte multe sume mentionate in documentele pe care mi le-au trimis, incat e foarte greu ca eu si avocatii mei sa intelegem suma pentru care sunt acuzat. De exemplu, in rechizitoriu sunt mentionate trei sume, valorand 70.000-80.000 de dolari, dar in declaratiile agentilor unii spun 2 milioane, altii spun 17, altii spun 58... N-am putut sa intelegem suma pentru care sunt acuzat. Pe acte, in schimb, pe mandatul de la Interpol este 58 de milioane de dolari. In rechizitoriu, cred ca e alta. In declaratiile agentilor, sunt altele.

Pe langa asta, as fi avut un asa-zis botnet. Am cautat si am vazut ca botnet inseamna sa ai o retea de calculatoare sparte. Adica sunt hacker si am spart mii de calculatoare. Greu de imagiat. Adica mi se pare o poveste SF.

Am cautat ce s-a intamplat in perioada aia (sa vad de ce sunt acuzat) si am dat de o audiere in Senatul Statelor Unite ale Americii. A existat o audiere referitor la ceea ce s-a intamplat atunci cu IRS (n.r. Fiscul din SUA) si cu site-ul trezoreriei si cu oamenii – fix acuzatiile mele. Si acolo am auzit marturia unui domn pe nume Michael Casper. Acest Michael Casper este una din victimele acestor hackeri care le-au furat banii si spune ca el singur a facut ancheta si a identificat ca banii lui s-au dus in nu stiu ce stat din America, la un american, si americanul ar fi oprit o parte din bani, si restul de bani i-ar fi trimis prin Western Union in Nigeria. Deci una dintre victimele acestui hack de care eu sunt acuzat spune ca parte din banii lui s-au dus in Nigeria.

Mai departe, este audiat un domn de la antivirusul Symantec si un domn de la IRS. Unul dintre ei a spus ca hackerii ar fi rusi. Deci unul zice la audierea Senatului ca sunt nigerieni, altul spune ca sunt rusi.

Mai tarziu, am vazut un site de Internet (nu stiam ca e renumit): Krebsonsecurity.com. Este al unui domn, Brian Krebs, care scrie numai despre astfel de intamplari de securitate cibernetica. Pe site, am citit articolele lui despre acest hack si am incercat sa-i contactez pe Twitter si pe Brian Krebs, si pe Michael Kasper, sa le spun punctul meu de vedere: ca eu sunt cel acuzat, ca voi fi judecat la Curtea Federala din Florida, ca voi fi judecat de catre domnul judecator [Robert] Scola si toate cele. Nu mi-au raspuns.

Avocatii au sugerat sa angajam experti IT. Am avut doi experti IT. Ambii au facut rapoarte diferite (unul anul trecut, unul anul asta) referitor la ce au gasit ei despre mine, 'giulonline' (cum aveam eu adresa de e-mail), si 'juliensweiss'. Au facut expertize la fotografiile pe care le am pe Google, din datele din rechizitoriu, si se vede acolo unde eram: odata eram la Praga sau in avion sau in bar; altadata eram pe camp (construiam adaposturile pentru porci, pentru ferma de animale pe care o aveam in acea vreme) si multe altele. Au facut comparatie, au spus ce aveai nevoie ca sa poti sa comiti astfel de infractiuni, ce studii, cine trebuie sa fii, cum trebuie sa fii, ce fel de aptitudini trebuie sa ai...

Pe langa asta, referitor la mandatul meu de arestare emis de Curtea din Florida: pe mandat, la numele semnatarului scrie 'Angela E. Noble'. Doamna Angela Emilia Noble este grefierul-sef al Curtii din Florida, care ma acuza pe mine. Deasupra numelui printat, este o semnatura. Teoretic, acel mandat ar trebui semnat de dansa, conform a ceea ce scrie acolo. Ei bine, acea semnatura nu apartine doamnei Angela Emilia Noble, ci apartine unei alte persoane, care nu apare nicaieri. Cert este ca acea persoana nu este nici autoritate judiciara, nu este nici judecator si nu este persoana in masura sa semneze un mandat de arestare asupra unui cetatean european, cu drepturi europene, care se afla in Europa.

Mi se pare ca totul este un abuz, din foarte multe puncte de vedere. Pe langa faptul ca sunt acuzat pe nedrept, se abereaza ca am creat niste companii pe la nu stiu ce firme prin Hong Kong, in nu stiu ce perioade. Ar trebui sa se reverifice tot si sa se vada ca e o greseala, ca inclusiv marturiile acelea sub juramant contin minciuni. Adica daca un agent american minte sub juramant, ce se intampla? Eu daca mint sub juramant, merg la instanta, la proces. Dansul nu cred ca va pati ceva. Dar il rog sa-si corecteze greseala. Sa citeasca bine ce a scris, sa citeasca din nou dosarul dansului si va vedea ca eu nu sunt Juliensweiss si n-am fost niciodata Juliensweiss. (...)

In perioada 2013-2016, sotia mea, Elena, a detinut o ferma de tip A in localitatea Bradet (Arges). In toata acea perioada, m-am aflat in Romania, ocupandu-ma de ferma de animale. (...) Faceam altceva; n-aveam timp sa hackuiesc. Vaca se mulge dimineata, cu capra si cu oaia se pleaca dimineata. Exista filmari, exista sute de poze pe contul de Facebook al fermei – se numea 'Porci Bio Romania' sau 'Ferma de Animale Bradetu, Arges'. Sunt publice. Multi oameni ne cunosc – si-au cumparat porci, miei, iezi, cascaval... Asta faceam. Si faceam si bisnita, intr-adevar, ca nu puteam sa traiesc din 5 kg de branza si sa si dezvoltam ferma”.

Episodul 3:

„Dupa aproape doua luni de puscarie, am fost eliberat pe cautiune si control judiciar. Am platit 5.000 de euro cautiune si a trebuit sa merg la sediul politiei din localitatea Patra la fiecare doua zile, sa semnez, sa-mi fac prezenta – nu conta ora. Am avut aceste conditii timp de doua luni. Dupa doua luni, avocatii mei au cerut sa mi se returneze pasaportul. Mi s-au returnat pasaportul si telefonul, si mi-au fost schimbate conditiile impuse: nu aveam voie sa parasesc localitatea Patra si a trebuit sa merg la politie de doua ori pe luna, intre 1 si 5 si intre 15 si 20 ale fiecarei luni, pentru a face prezenta. Tot asa: oricand. Dar nu aveam voie sa parasesc localitatea Patra decat pentru motive medicale si numai la unitati de stat.

In perioada asta, se asteptau traducerile in limba romana ale documentelor trimise de catre autoritatile americane si pe care instanta a aprobat sa le traduca. Le-au tradus, mi le-au dat, am avut o saptamana-doua timp sa le studiez. Cu documentele in limba romana, am inteles mult mai bine acuzatiile care mi se aduceau. Dupa care s-a prelungit procesul, pentru ca au avut COVID intai un avocat, apoi altul, dupa aceea un judecator...

In tot acest timp, mi-era greu: trecuse aproape un an si am tot cerut sa merg la Atena, la un psiholog sau la un psihiatru, pentru ca ma simteam rau. Eram depresiv, plangeam, n-aveam chef de nimic. Stateam inchis in casa toata ziua, aveam paranoia, eram panicat... Ma gandeam ca ma urmaresc cu drone. A fost rau. La instanta, am cerut in foarte multe randuri sa merg la un psiholog sau la un psihiatru. N-am cerut degeaba, ci pe baza unor documente. Eu in Romania, din 2000 pana in 2006, am fost persoana cu handicap mintal de gradul II. De-aia n-am nici scoala: ca nu am capacitatea de a invata. Invat foarte greu ceva. Uite: sunt de doi ani in Grecia si nu stiu limba deloc. Am cerut sa ma duc si eu la psiholog sau la psihiatru, sa iau pastile. Nimic. Procurorul se opunea de fiecare data, instanta aproba opozitia lui...

Pana la urma, am dat de o doamna psiholog in Atena, Dorothea Kafkoula, de cetatenie romana. Dansa a fost de acord sa ma viziteze. M-a vizitat de cateva ori, am avut cu dansa si cateva sedinte video. E o doamna extraordinara. M-a scos aproape total din depresie, fara pastile. Am simtit ca cuiva ii pasa. M-a ajutat mult.

Tot in acea perioada, sotia mea a avut niste probleme medicale si avea nevoie de operatie. Am cerut din nou instantei sa ma lase sa ma duc cu ea la Atena, pentru operatie, si urma sa ma intorc. Era singura intr-o tara straina. Era vorba de doua zile – nu era perioada cand trebuia sa semnez (n.r. condica in cadrul controlului judiciar). 'Nu: avem spitale si aici – puteti sa mergeti si aici'. I-am explicat ca nu stim limba greaca nici eu, nici sotia. Tot nu. S-a dus sotia la un spital din localitatea Patra, s-a operat. Ne-a ajutat doamna Mariana Craciun (consulul onorific al Romaniei care locuieste in Patra) – dansa a fost si translator oficial, desemnat de curte, la toate procesele pe care le-am avut aici, in Grecia, in prima faza. Si in a doua faza a fost desemnata – de catre avocati. Ne-a ajutat cu o doamna medic, ne-a tradus, a fost cu noi la dansa... Ne-a ajutat foarte mult. Chiar daca avea un copil mic de care trebuia sa aiba grija, a venit cu noi, ne-a ajutat de fiecare data... Chiar a fost de nota 20. Si nu cred ca a facut-o din partea ambasadei, ci cred ca a fost o vointa personala. Si chiar ii multumesc foarte mult pentru tot ce a facut.

Bun. Pana la urma, sotia s-a operat la Patra, operatia a fost un succes, a mers in continuare la doctor. Acum este bine – s-a recuperat dupa operatie.

Am ajuns in fata instantei din Patra la mandatul de arestare. Avocatii mei au spus ca mandatul de arestare este fals, este semnat de altcineva decat cine scrie acolo, ca semnatura doamnei Angela Noble este alta, au venit cu expertiza grafologica, au spus ca semnaturile agentilor din primele documente pe care le-au trimis americanii sunt false, ca sunt puse cu mouse-ul... Au mai spus ca cel putin una dintre cele doua note diplomatice pe care americanii le-au trimis aici este falsa, pentru ca exista doua note diplomatice cu aceeasi data si acelasi numar de inregistrare, dar una are semnatura unei persoane, alta n-are semnatura deloc. Cand a suprapus expertul cele doua pagini, scrisul din prima este diferit de scrisul din a doua. Instanta de aici, din Patra, a decis sa intrebe la instanta din Florida ce autoritate avea doamna Angela Noble sa semneze mandatul, cine a semnat mandatul de arestare si care e legea in baza careia a fost emis mandatul de arestare.

La aceasta intrebare, chiar daca a fost adresata Curtii Federale din Florida, nu a raspuns Curtea Federala din Florida, ci a raspuns un agent al Departamentului de Justitie din Washington sau din Langley (Virginia), care spune in felul urmator: mandatul a fost semnat si emis corect de catre biroul doamnei Angela Noble, grefierul-sef al curtii, dar se subintelege ca nu de catre doamna Angela Noble. Chiar daca dansa aparea cu numele acolo, documentul a fost semnat de catre un ofiter al biroului dansei, conform regulii X din Codul federal de procedura al Statelor Unite ale Americii, si nu a fost emis conform Codului Y, care mentioneaza ca mandatul trebuie sa fie semnat de un judecator. Si a dat detalii din legea in baza careia a fost emis mandatul de arestare.

Insa unde in lege scrie ca trebuie sa se conformeze mandatului respectiv cu alta regula din lege (regula care spune ca mandatul trebuie semnat de un judecator), la portiunea aia dansii au pus puncte-puncte – n-au mai trimis si partea aia din lege la instanta din Grecia. C-o fi minciuna prin omisiune, ca n-o fi nu mai conteaza. L-au trimis. Curtea din Patra, dupa o perioada de gandire, a zis ca daca americanii zic ca e legal la ei, atunci e legal mandatul. Nu putem noi sa zicem ca nu e legal in baza procedurii lor. Procurorul, bineinteles: de la inceput a zis ca el se opune, ca nu vrea sa ceara detalii. Ma rog: e dreptul lui.

Instanta a refuzat cererea noastra – a zis ca se accepta mandatul de arestare, se accepta nota diplomatica, se accepta declaratiile alora. A ignorat raportul grafologului (care spunea clar ca nu e), a ignorat legea (care spunea ca nu e autoritate judiciara, semnatarul si emitentul fiind acelasi: un nene care nu avea studii juridice).

Am trecut mai departe si am ajuns la partea cu probele. Instanta din Grecia a considerat ca nu sunt probe si a cerut curtii din Florida sa furnizeze probe de la dosar, precum: declaratii ale martorilor, tranzactii bancare sau alte date care sa duca catre mine (Nita Sergio Guliani). Ei bine, cine credeti dumneavoastra ca a raspuns la intrebarile curtii din Patras? Un agent federal de la IRS. Am stat si m-am gandit: ce treaba are agentul acum, din moment ce eu sunt in instanta? Trebuie sa ma judece un procuror si ma acuza un procuror. Agentul e un martor. Asta a spus: ca e martor. Deci instantei i-a raspuns un martor acuzator (martor-politist). Si ii spune instantei din Grecia: 'V-am mai spus o data ce probe avem'. A atasat doua loguri (n.r. istorice ale discutiilor sau ale tranzactiilor) intre Juliensweiss ala si un co-conspirator, 'Conspirator 1' (se pare ca e un rus). Nicaieri 'Giuliani', nicaieri 'Nita', nicaieri 'Nita Sergio Giuliani', nicaieri 'giulonline'. Dar mai jos undeva, pe pagina 2, scria: 'Giuliani Nita e Juliensweiss, pentru ca Giuliani seamana cu Juliensweiss'. M-a pufnit rasul cand am vazut. Pe avocati, la fel – bineinteles.

Instanta a zis ca asa ceva e inadmisibil, ca nu sunt suficiente probe. Si Curtea de Apel din Patra – formata din trei judecatori – si-a exprimat opinia in defavoarea extradarii, ca asa ceva nu se poate. Au pierdut doi ani degeaba – si din timpul meu, si din timpul dansilor – pentru o prostie. Procurorul n-a fost de acord. A spus ca instanta a judecat gresit si a apelat decizia.

Sa revenim la 'Conspirator 1': in actele pe care le-au trimis, scrie ca rusul asta a fost arestat la un moment dat prin America impreuna cu altul, retinut, iar la domiciliul lui au existat niste perchezitii informatice, cu acordul lui. In casa lui i-au gasit documente de la firmele pentru care ma acuza pe mine, un calculator, carduri si ce-or mai fi gasit pe-acolo. Multe chestii de hackeri. I-au dat drumul. La scurt timp, a fugit in Rusia. Asta se intampla prin 2014. Culmea e ca dupa ce a fugit in Rusia, din firmele alea care erau la politistii americani a inceput sa transfere bani. Si le-au luat o gramada de bani. Deci dupa ce politia l-a arestat si i-a luat tot, el a fugit in Rusia si dupa ce a ajuns in Rusia (luni de zile sau chiar un an), cand totul era la politie, ala a scos banii din firmele alea si le-a transferat prin Rusia, prin Ucraina – pe unde o fi el.

Am zis ca nu e adevarat! Si ei ma vor pe mine. Eu sunt hacker, auzi! Cand ei l-au avut pe hacker la ei in mana, ei zic ca eu sunt. E de SF, oameni buni! Documentele sunt atat de amuzante in unele parti, incat wow, wow, wow! Puneti-va in situatia mea: opt clase, fara capacitatea de a invata, bisnitar. Te acuza aia de asa ceva. Ii multumesc lui Dumnezeu ca sunt afara acum si ca pot sa fac videoul asta, sa atrag atentia ca sunt niste prosti. Imi pare rau ca le spun adevarul, dar asta e”.

Episodul 4:

„Dupa ce am castigat in Patra, procurorul a facut apel si am mers la Curtea Suprema a Greciei. Am ajuns in sala si prima oara instanta l-a audiat pe unul din martorii care au facut rapoartele IT. Omul a spus ca nu e nicio urma, ca nu sunt eu, ca nu a gasit nimic care sa dovedeasca ca sunt eu, a expertizat pozele si toate cele. (...)

Au inceput sa ma intrebe pe mine: daca am fost in America; de ce nu ma duc in America; daca Curtea din Patra m-a lasat liber, de ce n-am plecat. Mi s-au parut ciudate intrebarile, dar am raspuns. Dupa ce m-au audiat, dansii zic sa decida (n.r. sa ramana in pronuntare). Avocatii au zis: 'Cum sa decideti? Mai sunt multe de spus, avem multe de prezentat'. Unii dintre judecatorii de la Curtea Suprema nu stiau ca apelul e facut de catre procuror. Ei credeau ca eu am facut apelul impotriva deciziei curtii, credeau ca eu pierdusem in prima faza... Cu alte cuvinte: nu stiau ce judeca.

Au realizat, s-au retras pentru o jumatate de ora si au revenit in sala. Atunci stiau despre ce era vorba. Citisera si vazusera ca n-au inteles in prima faza. Avocatii au prezentat toate argumentele (n.r. judecatorii au reluat dezbaterile). La final, am prezentat si un memoriu, pentru ca mi s-a parut ca daca oamenii nu intelesesera din prima ce judeca, am zis sa-i ajut, sa le spun ce nu m-au intrebat. Sau sa argumentez raspunsurile dansilor cu documente. Pentru ca m-au intrebat cum de mi-am luat casa in Spania. Plateam 400 de euro pe luna in Spania – nu eram milionar. Daca eram milionar, stateam in vila de 5.000 pe luna, nu la casa de 400 de euro pe luna si 14 metri patrati. Asa statea un milionar care fura 58 de milioane? In 14 metri patrati? Eu faceam milioane si mulgeam vaca, plimbam capra sau vindeam caini sau branza cu 20 de lei kilul?

E o nedreptate mare de tot – foarte mare. Si cel mai rau e ca au cerut sa tina secret, au facut acte naspa, semnaturi naspa. Nu ne mai oprim? N-am nimic cu americanii. Va inteleg: sunteti putere suprema, sunteti cine vreti voi. Dar asa se face la voi legal? Asa se traieste in tara aia? Va bazati pe ilegalitate? (...) Agentii mint? Semneaza fiecare ce vrea, cum vrea? Aresteaza fiecare pe cine vrea, cum vrea? Suna a jungla.

Dupa doua ore de proces, Curtea Suprema de la Atena a zis ca ramane in pronuntare peste doua saptamani. Decizia era luni. Vineri, avocatii imi zic: 'Decizia nu va fi in favoarea ta'. Asa imi zisesera si in Patra. Dar la Curtea Suprema m-am speriat, cand am vazut ca nu stiu ce judeca si ca procurorul a actionat ca avocatul Americii. (...) Asa ca m-am speriat si nu m-am dus. Am fugit. Am plecat. Am inchiriat o barca si am iesit din tara – m-am dus in apele internationale, unde am stat pana dupa decizie. Am plecat de nebun cu barca sase mile in afara Greciei. Mi-am vandut apartamentul si masina. (...)

De atunci, ma sustrag si incerc sa atrag atentia opiniei publice asupra a tot ce se intampla”.

Episodul 5:

„V-am spus ca in Romania am fost declarat persoana cu handicap mintal de gradul 2. Tulburari de comportament aveam – reactionam agresiv verbal la orice. N-aveam capacitate de a invata, nu doream sa invat, n-aveam stare. Puteti vedea si in diploma mea de studii. Imi pare rau ca n-am continuat studiile. (...)

Mai tarziu, am descoperit ca sufar si de o boala de inima: sindromul Wolff Parkinson White. Este un fel de aritmie, dar cateodata mai lesin. Imi revin cateodata la spital, cateodata acasa. Se spune ca la un moment dat nu-ti mai revii daca nu faci operatie sau nu te tratezi.

Cat am fost inchis in penitenciarul din Patra, am avut cateva crize. Prima data, am fost dus la spital, la urgenta. Am stat trei zile in spital: la o mana aveam perfuzie, la o mana aveam catuse, legat de pat. In fata patului, un ofiter cu mitraliera. La usa, altul. Ca in filme. In cele trei zile cat am stat in spital, am cerut sa fac un dus. Aveam dus in camera. La toaleta puteam sa merg, dar la dus, care era in aceeasi camera, nu eram lasat. Am cerut insistent, la fiecare tura (se schimbau la 8 ore cei care ma pazeau), i-am rugat sa scrie in raport de ce nu ma lasa. Avocatul, asistentele, medicul si infirmiera au cerut insistent sa ma lase sa fac dus. Puteam sa ma ridic, puteam sa merg, puteam sa fac dus. Ofiterii de politie au spus ca l-au sunat pe seful lor sau pe procuror, iar acesta a spus ca nu am voie si chiar au mentionat asta in rapoartele pe care le-au facut zi de zi, la fiecare schimbare de tura. (...)

Am stat trei zile, mi-au spus ca trebuie sa am o operatie. Am refuzat si am fost externat. Nu puteam sa ma operez cu o mana legata de pat cu catuse si murdar, dupa trei zile de stat intr-un pat. Miroseam intr-un hal fara de hal. (...)

Am fost foarte deprimat – mai ales cand sotia mea a avut nevoie de operatie. Eram singuri, era grav – chiar avea nevoie de operatie. Am cerut instantei sa ma lase sa merg cu ea la Atena, la spital, o zi-doua, sa se opereze. Am cerut sa merg la psiholog, la psihiatru. Mi-au refuzat de fiecare data. Chiar gasisem pe cineva care stia limba romana: era o doamna psihiatru Fabiola si nu mai stiu cum in Atena si doamna Dorothea Kafkoula, de care v-am mai povestit. Am cerut sa ma duc dimineata, inainte sa plec, la politie, sa semnez, sa merg la psiholog la Atena (la 200 km) si sa ma intorc inapoi la politie, sa semnez. Asta era ceva suplimentar. Asa am cerut sa merg. Pur si simplu, n-am fost lasat de catre instanta sa merg sa ma tratez.

Am cerut ajutor Ambasadei Romaniei din Republica Elena, prin intermediul Ministerului de Externe. (...) Am primit raspuns dupa vreo luna. Eram rau atunci – grav: eram atat de deprimat, ca voiam sa ma sinucid. Instanta nu ma lasa sa merg la doctor, sotia avea probleme, nu era nimeni pe-aici sa ne ajute cu nimic... Era foarte greu. Si nu eram nici intr-un oras mare. Patra e al treilea oras ca marime din Grecia, dar nu e cel mai primitor oras pentru niste straini care stau mult timp. Turistii sunt bine primiti, dar deja cand stai mult, nu mai e la fel. Se compara cu Pitestiul cumva: incepi sa cunosti pe toata lumea, dar nu poti sa vorbesti cu ei. E ciudat. E ca si cum ai fi intr-o tara straina si nu poti sa vorbesti cu vecinii.

Am cerut ajutor ambasadei. Ambasada ne-a raspuns dupa o luna: ne-au spus ca dansii cunosc problema mea referitor la extradare, ca dansii nu cunosc niciun psihiatru sau psiholog care sa vorbeasca limba romana. Referitor la cazul sotiei mele, cred ca n-au zis nimic. Am zis ca nu e adevarat. Instanta de judecata nu ma lasa. Procurorul se opune. Domnul procuror, din postura de pacient al unui psiholog sau al unui psihiatru, poate si sub tratament. Imi pare rau daca gresesc, dar asa am auzit de la anumite persoane din localitate. Vorbesc de domnul procuror din Patra. S-a opus de fiecare data cand am vrut sa ma tratez. Dansul se trata, eu n-aveam dreptul. Multumesc. Era sa nu mai fiu. Am avut mare noroc cu doamna Dorothea Kafkoula. Cred ca as fi fost mai bine tratat daca eram inchis, pentru ca acolo eram raspunderea lor si nu cred ca si-ar fi permis sa ma trateze asa.

Ce drepturi mi s-au incalcat prin asta, nu stiu. Cert e ca exista o conventie referitoare la persoanele cu handicap, la care Grecia si Romania sunt parte. America inca nu a ratificat aceasta conventie in lege. Am cerut ambelor instante din Grecia sa ia in considerare faptul ca in America nu mi se pot respecta drepturile. Ma vor lua si ma vor inchide undeva daca ma vor trimite in America. La ei, umanitatea conteaza mai putin. Din ce am vazut, e grav cu conditiile din inchisoare de acolo. Adica Grecia – care e condamnata pe la CEDO – e paradis pe langa ce am vazut acolo.

Nu stiu de ce tratament voi beneficia daca ma extradeaza. Nu stiu ce vor face. (...) Probabil voi fi 'la revedere'. Nu e greu deloc. Oricum aveam asta in cap inca de atunci. Mai ales acum, dupa tot ce am patit. (...)

Instantele de aici au ignorat total faptul ca eu chiar sufar de anumite chestii. N-am inventat eu – vedeti pe certificatul meu de handicap: sunt 15 doctori care au spus asta. Asta a fost situatia. Uitati-va la diploma mea: hacker sunt eu, cand clasa a opta am terminat-o cu 5 si ceva? Stiu aritmetica, dar atat. Nu ma luati cu ecuatii! Pe alea de 1-8, am stiut din ele, dar acum nu mai stiu”.

Episodul 6:

„Sa incepem cu ce spun autoritatile americane, ce am gasit in documentele lor. In primul rand, au cerut ca totul sa fie tinut secret – sa se comunice doar intre instanta si agentul care se ocupa de caz.

In al doilea rand, n-am fost niciodata audiat, anchetat, intrebat: ce e cu mine, cine sunt, de ce, daca pe mine ma cauta... Doar in ultima faza – a Curtii Supreme – mi-au fost puse intrebari. Asta tinand cont ca pe mandatul de arestare de la americani este numarul de telefon, sunt adresele mele cunoscute. Nu erau ultimele adrese, dar daca mergeau la primaria din localitatea respectiva, primaria le spunea unde locuiam.

Avocatii spun ca trebuia sa se infiinteze o asa-zisa comisie rogatorie. Adica sa se ceara aprobarea tarilor europene si sa se faca o ancheta in tara unde ma aflam la momentul respectiv: Romania, Spania, Grecia sau unde eram. Nu s-a intamplat nici asta. De ce s-a intamplat in Grecia, tinand cont ca eu am venit din Spania cu avionul? Interpolul era dupa 9 iunie. Din Spania, am mers cu avionul in Italia. Din Italia, am venit cu avionul in Grecia. Nimeni nu m-a intrebat de sanatate, nimeni nu mi-a zis ca am o alerta rosie, ca ma cauta Interpolul. In schimb, cand sa plec, m-au oprit.

Rechizitoriul pe care l-au facut americanii: dupa cum spun si ei, l-au facut cu cateva zile inainte, ca nu cumva eu sa scap nepedepsit. De ce cu cateva zile inainte, cand ei spun ca au probele de 5 ani? Cel putin ancheta care s-a facut in Senatul american e de prin 2015-2016. Declaratiile lui Kasper, ale lui Brian Krebs si ale altora sunt tot asa – din 2015-2016. Adica banuiesc ca ei stiau de atunci. Pe rus eu zic ca l-au arestat tot asa: demult; i-au luat calculatorul tot prin anii aia. Adica ei aveau totul de atunci. De ce (n.r. l-au arestat pe Nita) doar cu cateva zile inainte sa se prescrie fapta?

In ce baza au facut ei asta? In baza marturiei agentului Faraz Imam, ne uitam la intrebarile care i-au fost puse lui Faraz Imam in fata juriului, in fata acelor persoane care decid daca aproba rechizitoriul sau nu. Acel agent a raspuns afirmativ de peste 120 de ori la intrebarile procurorului. Intrebarile n-au fost intrebari – raspunsul era in intrebare. Puteti citi – este public.

Dup-aia, au emis mandatul de arestare cu semnaturile respective: adica scrie ca e emis de Angela Noble si semnat, dar, de fapt, e de biroul ei – de altcineva (de cine nu se stie). In acel raspuns, mi l-au dat exemplu pe un domn numit Rami Ghanem. Au cautat avocatii mei despre Rami Ghanem si au gasit foarte multe lucruri. Ei spun ca mandatul lui Rami Ghanem a fost valabil cand acesta a fost extradat din Grecia catre Statele Unite ale Americii, dar, in fapt, Rami Ghanem fiind cetatean american, a fost de acord sa se duca in America, sa fie judecat in America. Si nimeni n-a verificat mandatul lui de arestare, atata timp cat el a zis ca e de acord sa se duca si n-a contestat nimic. Instanta l-a trimis fara a verifica mandatul lui de arestare. El n-a contestat acel mandat.

Odata ajuns in America, omul – cetatean american – suferea de anumite boli. A cerut cateva luni ajutorul penitenciarului federal in care se afla. Nimeni nu l-a bagat in seama – l-au tot amanat. Dupa care, acesta, printr-un avocat, a cerut instantei de judecata sa se duca la medic. Deci a fost nevoie ca un judecator sa dea un ordin pentru ca el sa poata merge la medic. Acesta este Rami Ghanem, pe care mi l-au dat dansii ca exemplu.

Pe langa asta, Rami Ghanem a fost extradat pentru anumite infractiuni. Cand a ajuns in America, a fost condamnat si pentru altele. Maximul era 25 de ani. El a primit 30 de ani de inchisoare. Adica americanii au incalcat – spun avocatii – principiul specialitatii.

Am terminat cu Rami Ghanem. Daca asta e cel mai bun exemplu pe care il poate da Departamentul de Justitie, pe Rami Ghanem, caruia i-au fost incalcate drepturile la maximum, atunci no comment.

Nota diplomatica – la fel: au facut doua note diplomatice diferite, dar cu acelasi numar de inregistrare si cu aceeasi data. De ce? Nu stiu, n-am inteles.

Au pus cu mouse-ul semnaturile unei doamne judecator si unui domn agent. N-am inteles de ce. Plus altele – tot asa: puse cu mouse-ul.

Ei spun ca am o iubita poloneza. N-am avut niciodata o iubita poloneza. Nu stiu cum arata o poloneza dezbracata. Ei spun ca am avut pasaport belgian. N-am avut niciodata pasaport belgian. Tot ce am avut in Belgia a fost un certificat de inregistrare european, pe care toti cetatenii europeni care se duc in Belgia il au. Nu era un act de identitate, nu puteam sa calatoresc cu el. Nici macar nu-l am, dar era un card de tip E. (Cei care locuiesc in Belgia sau autoritatile cunosc.) N-am avut firme in America niciodata. N-am fost in America niciodata. Ei zic ca s-au ridicat anumite cecuri pe-acolo, ca mi-am facut firma in Hong Kong. Nu, n-am avut niciodata asa ceva.

Am cerut ajutor ambasadei, Ministerului de Externe, instantelor de judecata. Toti au fost negativi cu mine. De ce? Nu stiu.

Ce vreau eu prin aceste videouri: rog Avocatul Poporului din Romania, Avocatul Poporului din Republica Elena, Ministerul de Justitie din Republica Elena, Ministerul de Justitie din Romania, Ministerul de Justitie din Statele Unite ale Americii, ministerele de Externe ale celor trei tari, agentiile non-guvernamentale care se ocupa cu respectarea drepturilor omului si a drepturilor cetatenesti, Curtea Europeana de Justitie, rog sa verifice mandatul de arestare care a fost emis impotriva mea. Interpolul rog sa verifice mandatul de arestare si documentele de la instantele din Grecia. Iar pentru autoritatile din Romania competente: as dori sa fiu ajutat cumva de catre dansii. Va rog sa faceti ceva, sa nu mai fiu un fugar (daca voi fi fugar la momentul respectiv) sau sa nu mai fiu o persoana persecutata pe nedrept. Cum sunt, de altfel – ca de-aia fug. Nu fug de puscarie, nu fug de autoritati. Fug pentru ca mi s-a facut o nedreptate”.