Judecatorea Rodica Aida Popa (foto centru stanga) – fosta sefa a Structurii de Securitate de la Inalta Curte –, judecatoarea Lucia Tatiana Rog  (foto stanga) – al carei sot este general SRI –, judecatoarea Simona Daniela Encean (foto centru dreapta) si judecatoarea Luciana Mera (foto dreapta) – pensionata imediat dupa ce l-a aruncat pe Dragnea in inchisoare – sunt primii magistrati de la Inalta Curte de Casatie si Justitie care au indraznit sa motiveze de ce nu se supun unei Hotarari definitive si general obligatorii a Curtii Constitutionale a Romaniei. Este vorba despre Decizia CCR pe completele specializate in fapte de coruptie pe care judecatoarele supreme o calca in picioare cu motivatia ca la Inalta Curte nu sunt necesare astfel de complete atata timp cat "toate dispozitiile legale care reglementeaza competenta ICCJ au condus legiuitorul la stabilirea caracterului facultativ al constituirii completurilor specializate la instanta suprema".

Cu alte cuvinte, cele patru judecatoare ICCJ au stabilit, de la sine putere, prin interpretari ale legilor, RIL-urilor, ori a unor decizii date de organisme internationale ca la Inalta Curte nu sunt necesare complete specializate fiind de la sine inteles ca toti judecatorii sunt specializati in materie de coruptie, iar solutiile pronuntate la fond de aceste complete nu au de ce sa fie lovite de nulitate absoluta pentru ca, atentie mare, judecatorii supremi "intrunesc cele mai inalte standarde de competenta profesionala". Din punctul nostru de vedere, determinarea si argumentele aduse de judecatoarele Popa, Rog, Mera si Encean de a demonstra ca Inalta Curte nu are nevoie de specializare pentru ca are cele mai inalte standarde de competenta profesionala are doua efecte catastrofale:

-arunca Inalta Curte in razboi cu CCR, prin faptul ca aduce argumente care vin in contradictie cu Decizia pronuntata de Curtea Constitutionala in iulie 2019 pe completele specializate in fapte de coruptie (Click aici pentru a citi);

-garanteaza prin "rationamentele juridice" expuse intr-o decizie definitiva o sentinta care, prin aplicarea Hotararii CCR, ar fi lovita de nulitate absoluta, fiind pronuntata de un complet nespecializat in fapte de coruptie.

Ca sa mentina condamnarea lui Dragnea, ICCJ calca in picioare CCR

Revoltatoarea motivare a fost inserata in decizia de condamnare definitiva la 3 ani si 6 luni de inchisoare a lui Liviu Dragnea, ca o justificare pentru lipsa de specializare pe fapte de coruptie a judecatorilor din Completul de 3 de la Inalta Curte, care a judecat in fond dosarul liderului PSD. Culmea, unul dintre acele complete pe care CCR s-a pronuntat in vara, stabilind ca toate solutiile pronuntate de judecatorii care le alcatuiesc si carora le lipseste specializare in fapte de coruptie sunt supuse nulitatii absolute.

Intrucat cele patru judecatoare care l-au condamnat definitiv pe Dragnea s-au temut ca nu cumva Decizia CCR survenita dupa pronuntare sa duca, pe cale de revizuire sau contestatie in anulare, la anularea condamnarii liderului PSD, acestea au inserat in motivarea propriei Decizii o serie de "rationamente juridice" care ar veni sa demonstreze ca toti judecatorii de la Inalta Curte au specializare pe fapte de coruptie pe simplul motiv ca lucreaza la cea mai inalta instanta din sistemul judiciar.

Ce sa vedeti, aceeasi argumentatie a fost folosita si de fosta sefa a Inaltei Curti judecatoarea Cristina Tarcea in fata CCR cand s-a dus sa salveze dezastrul de la ICCJ, instanta care, spre deosebire de celelalte curti din tara, nu a luat masuri de specializare a judecatorilor pe fapte de coruptie (Click aici pentru a citi).

Practic, cele patru judecatoare au urmarit, in opinia noastra, sa creeze "o autoritate de lucru judecat" care sa ii acopere pe toti judecatorii Inaltei Curti care au bagat oameni in inchisoare fara sa fie specializati pe fapte de coruptie pentru a putea solutiona, potrivit legii, asemenea dosare.

Putem afirma in aceste conditii ca decizia de condamnare a lui Dragnea nu este doar o executie judiciara, ci si o acoperire pentru viitor a tuturor judecatorilor care au pronuntat sentinte nelegale fara sa fie specializati in fapte de coruptie.

Culmea, motivarea celor patru judecatoare – facuta vadit pro causa – vine pe fondul unei realitati de netagaduit si anume ca in prezent toate procesele aflate pe rolul Completelor de 5 ale ICCJ au fost puse in asteptare prin acordarea de termene, pana la data la care Curtea Constitutionala va motiva decizia prin care a declarat lovite de nulitate absoluta toate judecatile facute pe cazuri de coruptie de catre judecatori care nu aveau specializarea in aceasta materie.

Prezentam in continuare motivarea celor patru judecatoare care, in opinia noastra, ar trebui cercetate de catre Inspectia Judiciara de urgenta pentru ca au creat "o autoritate de lucru judecat" care nu era de competenta lor, ci se afla in solutionarea Curtii Constitutionale (asa cum au inteles toate celelalte complete de 5 judecatori ale ICCJ). Daca s-a ajuns ca judecatorii sa isi permita sa ignore legea sau sa o incalce, ori sa o interpreteze impotriva solutiilor date de CCR, inseamna ca avem judecatori care nu se mai supun legii cum le este ordonat prin Constitutie, ci altor interese care, in opinia noastra, pot avea legaturi oculte, straine intereselor sociale.

Lumea Justitiei solicita conducerii Inaltei Curti, care are atributii in materia angajarii raspunderii disciplinare sa ia masuri urgente de sesizare a Inspectiei Judiciare intrucat instanta suprema nu poate fi angajata intr-un razboi cu Curtea Constitutionala, dar si cu justitiabilii intr-un domeniu in care era obligata sa se supuna instantei de control constitutional.

Cititi in continuare pasaje relevante din motivarea Inaltei Curti:

"Astfel, in prezent art. 29 din Legea nr. 78/2000 are urmatorul continut:

„(1) Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate.”

Prin Legea nr. 71 din 03 iunie 2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicat in Monitorul Oficial nr. 409 din 10 iunie 2011 a fost introdus alin. (3) al art. 19 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, avand urmatorul continut:

”(3) La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora.”

Astfel cum s-a aratat in doctrina, din perspectiva „criteriului sferei de aplicare a normelor juridice, acestea se clasifica in: norme generale, norme speciale si norme de exceptie. Normele generale se caracterizeaza prin aceea ca au sfera cea mai larga de aplicabilitate intr-un domeniu sau intr-o ramura de drept. In acest sens se considera ca anumite norme dintr-o ramura reprezinta dreptul comun pentru o intreaga sfera de reglementare…Spre deosebire de normele generale, normele speciale sunt aplicabile unei sfere restranse de relatii, ele deroga de la dreptul comun (speciala generalibus derogant). Normele de exceptie completeaza normele generale sau speciale, fara ca exceptia prevazuta sa fie considerata a aduce atingere ordinii de drept. (...)

Toate aceste dispozitii legale care reglementeaza competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie au condus legiuitorul la stabilirea caracterului facultativ al constituirii completurilor specializate la instanta suprema. (...)

Art. 29 din Legea nr. 78/2000, face parte dintr-o lege speciala si se refera la judecarea de catre judecatorii, tribunale, curti de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie, in prima instanta, a tuturor infractiunilor de coruptie prevazute de Legea nr. 78/2000, de catre completuri specializate. Totodata, prin reglementarea modului de constituire a completurilor de judecata in aceste cauze, dispozitia mai sus mentionata este o dispozitie de organizare judiciara.

Ulterior, insa, in continutul dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, a fost introdus un nou alineat, respectiv alineatul 3, care vizeaza completele specializate din toate materiile care intra in competenta instantei supreme, printr-o norma ce din perspectiva sferei de aplicare are caracterul unei norme de excepție, derogatorie, si care instituie, prin vointa legiuitorului, un caracter facultativ al infiintarii acestora in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie („Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (…) poate aproba infiintarea de complete specializate)”.

Astfel, o norma de organizare aplicabila tuturor completelor de la nivelul judecatoriei, tribunalului, curtii de apel si instantei supreme care judeca in prima instanta infractiunile de coruptie, respectiv art. 29 din Legea nr. 78/2000, este amendata printr-o norma ulterioara, ce instituie o situatie de exceptie de la regula, si care contine o norma facultativa in infiintarea completelor specializate la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, norma care este in vigoare si in prezent.

Dispozitia cuprinsa la alin. 3 al art. 19 din Legea nr. 304/2004 este o norma de organizare de stricta interpretare ce se circumscrie categoriei „exceptiones sunt strictissimae interpretationis”, care completeaza art. 29 din Legea nr.78/2000, fara sa aduca atingere ordinii de drept, si care, potrivit principiilor de interpretare a normelor juridice, are prevalenta fata de aceasta. (...)

Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori, in majoritate constata, in raport, cu multitudinea argumentelor mai sus prezentate, de ordin legal si regulamentar, de jurisprudenta cu caracter obligatoriu, decizia in interesul legii mentionata, de doctrina expuse, ca desemnarea administrativa, prin hotarare de colegiu de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu privire la infiintarea completurilor specializate nu are caracter obligatoriu, intemeiata pe dispozitiile art. 29 din Legea nr. 78/2000, intrucat s-ar aduce atingere tocmai dispozitiilor ulterioare, respectiv art. 19 alin. 3 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata cu modificarile ulterioare, in conditiile expuse.

Desemnarea tuturor judecatorilor sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care are loc prin hotarare de colegiu, prin aprobarea compunerii completurilor de 3 si 5 judecatori in conditiile expuse, are caracter formal si include si criteriul intrinsec al specializarii acestora. Altfel spus, completul de judecata compus din 3 judecatori, in materie penala, care judeca, in prima instanta la Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia penala, cauze avand ca obiect infractiuni de coruptie, chiar daca nu ar avea o desemnare administrativa sa faca parte din completuri specializate, acesta este un complet legal constituit, ca formatiune de judecata, in baza legii (Legii nr. 303/2004, Legii nr. 304/2004, republicate, cu modificarile ulterioare, competentei din Codul de procedura penala) si a carui compunere concreta, nominala a membrilor sai, este aprobata administrativ de Colegiul de conducere al instantei, in conditiile aratate, ceea ce ii confera plenitudinea atributiilor de a judeca asemenea cauze, intrunind conditiile de competenta profesionala, ce include si specializarea in materia infractiunilor de coruptie, criteriu intrinsec, precum si cele de independenta si impartialitate.

Asadar, o sentinta pronuntata de un asemenea, complet de judecata, in conditiile mai sus mentionate, nu este sanctionata cu nulitatea absoluta. (...)

Completurile de 3 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie care judeca, in prima instanta, in materie penala, cauze avand ca obiect infractiuni de coruptie sunt legal constituite ca formatiuni de judecata, in baza legii (Legii nr. 303/2004, Legii nr. 304/2004, republicate, cu modificarile ulterioare, competentei din Codul de procedura penala), iar compunerea concreta, nominala a membrilor sai, este aprobata administrativ, anual, de Colegiul de conducere al instantei, in conditiile art. 19 lit. a1 din Regulamentul de organizare si functionare al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel, in raport cu cele mentionate, completurile de 3 judecatori a celei mai inalte jurisdictii a sistemului judiciar roman, care judeca in prima instanta cauze avand ca obiect infractiuni de coruptie, atat din punct vedere al numarului, cat si a calitatii de judecator, indeplinesc cele mai inalte standarde de competenta profesionala, ce includ si specializarea, ca un criteriu intrinsec, precum si conditiile de instanta instituita de lege, independenta si impartiala, potrivit Constitutiei Romaniei, Legilor nr. 303, 304/2004 mentionate, Codului de procedura penala si art. 6§1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, asa incat sentintele pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, in prima instanta, in materia infractiunilor de coruptie nu sunt lovite de nulitate absoluta.

In contextul concret al prezentei cauze in raport cu amplele argumente expuse cu privire la criticile formulate, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori, in majoritate, constata ca sentinta pronuntata, de un complet de 3 judecatori (in majoritate si cu opinie separata, in conditiile art.394 alin. 2 din Codul de procedura penala), respectiv Completul 2 al Sectiei Penale al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, compus din domnii judecatori H5., I5., Y4., desemnati prin aprobarea anuala a compunerii completului de judecata, fara a mai fi necesara o desemnare distincta si pentru judecarea cauzelor specializate de coruptie, cu privire la aceasta cauza, intrunesc cele mai inalte standarde de competenta profesionala, inclusiv criteriul intrinsec de specializare in judecarea cauzelor avand ca obiect infractiunile de coruptie, precum si pe cele de independenta si impartialitate.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori, in majoritate considera in raport cu toate argumentele expuse, ca nu se sustine motivul nelegalei compuneri a completului de judecata care a pronuntat sentinta atacata".

*Cititi aici integral Decizia de condamnare a lui Liviu Dragnea