Cata propaganda, dezinformare si, mai ales disperare, se manifesta in spatiul public din cauza completelor specializate de la Inalta Curte! Sau mai bine zis, din cauza lipsei acestor complete! Vazuta de unii ca o actiune menita sa il scape pe Liviu Dragnea de dosarul de la Inalta Curte, decizia presedintelui Comisiei juridice din Camera Deputatilor Florin Iordache de a sesiza Curtea Constitutionala pe conflictul juridic de natura constitutionala dintre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie, in care s-a reclamat refuzul instantei supreme de a aplica legea, prin neconstituirea completelor specializate, nu este de fapt decat o actiune menita sa determine instanta suprema sa se supuna legii si sa o aplice intocmai.

Protocolul ICCJ-SRI-PICCJ impiedica Inalta Curte sa aplice legea?

Actiunea de la CCR a lui Florin Iordache vine dupa ce s-a demonstrat ca in toti acesti ani Inalta Curte, chiar si sub domnia judecatoarei Cristina Tarcea (foto stanga), a refuzat sa infiinteze complete specializate in infractiuni de coruptie in pofida art. 29 din Legea 78/2000, lucru care ridica legitim intrebarea daca nu cumva acest refuz al instantei supreme, contrar legii, are legatura cu Protocolul pe care Inalta Curte l-a semnat in 2009 cu SRI si cu PICCJ, avandu-i ca semnatari pe fostul judecator Nicolae Popa (foto dreapta), fosti directori SRI George Maior si Florian Coldea, dar si pe Laura Codruta Kovesi in calitate de procuror general ( vezi facsimil 1). Tacerea asupra protocolului ICCJ-SRI-PICCJ s-a asternut rapid, la descoperirea sa Cristina Tarcea sustinand doar ca nu stia nimic despre existenta protocolui, desi era sefa Structurii de securitate a ICCJ, ca semnatura lui Nicolae Popa era falsificata, si altele asemenea. De atunci, nu s-a mai intamplat nimic cu acest protocol, cum nu s-a intamplat nimic nici in ceea ce priveste datoria ICCJ de a infiinta complete specializate in judecarea dosarelor vizand infractiuni de coruptie (Click aici pentru a citi mai multe detalii despre Protocolul ICCJ-SRI-PICCJ).

Conventiile la care Romania este parte obliga ICCJ sa infiinteze complete specializate

Astfel cum arata un document de la CSM recent transmis presedintelui CCR Valer Dorneanu, pe care Lumea Justitiei il publica exclusiv, Inalta Curte are obligatia de a infiinta complete specializate in cadrul Sectiilor ICCJ pentru judecarea in prima instanta a cauzelor privind infractiunile de coruptie.

Aceasta este concluzia care se desprinde din parcurgea raspunsului pe care Directia Legislatie Documentare si Contencios (DLDC) din cadrul CSM l-a transmis in data de 16 aprilie 2019 presedintelui CCR Valer Dorneanu in legatura cu completele specializate. Astfel cum veti constata, obligativitatea ICCJ dar si a celorlalte instante de a forma complete specializate pentru judecarea infractiunilor de coruptie deriva nu doar din legile adoptate de Statul roman, ci si dintr-o Conventie adoptata de statele membre ale Consiliului Europei. Este vorba despre Conventia penala privind coruptia, semnata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999 (Click aici), si ratificata de Romania prin Legea nr. 27/2002, Conventie care a determinat modificarea fix a articolului 29 din Legea 78/2000, prin legea nr. 161/2003, in forma in care este si in prezent aplicabil.

Concret, Conventia penala privind coruptia, obliga statele membre semnatare sa adopte masurile necesare pentru ca persoanele sau entitatile care intocmesc ori judeca dosare de coruptie sa fie specializate in lupta impotriva coruptiei. Acest lucru este prevazut la articolul 20 – autoritati specializate – din Conventie unde se arata ca: "fiecare parte adopta masuri care se dovedesc necesare pentru ca persoane sau entitati sa fie specializate in lupta impotriva coruptiei. Ele vor dispune de independenta necesara in cadrul principiilor fundamentale ale sistemului juridic al partii, pentru a-si putea exercita functiile un mod eficace si libere de orice presiune ilicita. Partile vegheaza ca personalul respectiv sa dispuna de o pregatire si de resurse financiare adaptate functiilor pe care le exercita".

Constitutia Romaniei obliga ICCJ sa tina cont de pactele si tratatele internationale

In acest context, este important de amintit prevederile articolului 20 alin. (2) din Constitutia Romaniei care prevede ca in situatia in care exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, vor avea intaietate prevederile internationale. In acest caz, chiar si daca ar fi vrut sa nu aplice prevederile Legii 78/2000, asfel cum au fost modificate dupa ratificarea Conventiei penale privind coruptia, Inalta Curte era obligata sa infiinteze complete specializate in virutea prevederilor Conventiei adoptate de statele membre ale Consiliului Europei.

Iata ce prevede art. 20 alin. (2) din Constitutia Romaniei:

"(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile".

ICCJ ocoleste legea dupa bunul plac

In continuare, dovada ca Inalta Curte nu are de ales daca sa aplice sau nu legea, ci este obligata sa o faca, este ca, desi in Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara se prevede la art. 19 alin. (3) ca ICCJ "poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti", art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie prevede ca "pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate".

Ceea ce inseamna, conform distinctiei facute de legiuitor in privinta infractiunilor din coruptie, precum si a modalitatii in care se dispune calea de urmat a judecatii in cazul acestor infractiuni, ca Inalta Curte avea obligatia sa infiinteze completele specializate pentru judecare dosarelor privind infractiunile de coruptie. Textul este imperativ!

ICCJ face parte din minoritatea care nu aplica legea

In acelasi document transmis de CSM la CCR, se arata ca 85% dintre curtile de apel si tribunalele din Romania s-au conformat legii si au infiintat complete specializate. Mai exact, 13 curti de apel si 34 de tribunale au transmis CSM ca in cadrul acestor instante au functionat si functioneza in continuare complete specializate in solutionarea cauzelor de coruptie. Acelasi comunicari transmise de instantele din Romanie arata ca doar o curte de apel si sapte tribunale nu au format aceste complete specializate pentru solutionarea cauzelor de coruptie, conform art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, acestea alaturandu-se practic Inaltei Curti care, contrar legii, a refuzat infiintarea completelor specializate, gasind pretexte care mai de care mai absurde pentru justificarea lipsei acestora.

Amintim ca CCR urmeaza sa se pronunte in data de 19 aprilie 2019 pe conflictul juridic de natura constitutionala dintre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie denuntat de presedintele Comisiei juridice din Camera Deputatilor, Florin Iordache, in care s-a reclamat refuzul instantei supreme de a aplicata lege, prin neconstituirea completelor specializate. Pana la acest moment sefa ICCJ Cristina Tarcea a recunoscut lipsa acestor complete, insa s-a aparat sustinand ca nu sunt necesare, desi astfel cum s-a vazut in lege sunt prevazute (Click aici pentru a citi).

Iata ce a retinut DLDC in raspunsul comunicat presedintelui CCR Valer Dorneanu:

"In ceea ce priveste constituirea completelor specializate, normele generale in materie se regasesc in Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, dupa cum urmeaza:

-Art. 19 alin (3): 'La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitei, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora'.

-Art. 35 alin. (2): 'In cadrul curtilor de apel functioneaza, in raport cu complexitatea si numarul cauzelor, sectii sau, dupa caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionisti, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios adminstrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, insolventa, concurenta neloiala sau alte materii, precum si completuri specializate pentru cauze martiime si fluviale'.

-Art. 36 alin. (3): 'In cadrul tribunalelor functioneaza, in raport cu complexitatea si numarul cauzelor, sectii sau, dupa caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionisti, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios adminstrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, insolventa, concurenta neloiala sau alte materii, precum si completuri specializate pentru cauze martiime si fluviale'.

-Art. 39: '(1) In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul judecatoriilor se pot infiinta sectii sau completuri specializate. (2) In cadrul judecatoriilor se vor organiza sectii sau complete specializate pentru minori si familie' (...)

Tot astfel, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art. 29 alin. (1) ca 'pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate'.

Aceasta forma a textului a rezultat in urma modificarii aduse prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Anterior acestei modificari, art. 29 alin. (1) avea urmatorul cuprins: 'pentru judecarea infractiunilor de coruptie si a infractiunilor asimilate acestora, prevazute in prezenta lege, pot fi constituite complete specializate, potrivit art. 15 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoareasca, republicata cu modificarile ulterioare'.

Referitor la aceasta modificare, mentionam ca, in cuprinsul Expunerii de motive la proiectul de lege devenit Legea nr. 161/2003 se face referire, printre altele, la Conventia penala privind coruptia, ratificata de Romania prin Legea nr. 27/2002, conventie in cuprinsul careia, la art. 20 – Autoritati specializate, se arata ca "fiecare parte adopta masuri care se dovedesc necesare pentru ca persoane sau entitati sa fie specializate in lupta impotriva coruptiei. Ele vor dispune de independenta necesara in cadrul principiilor fundamentale ale sistemului juridic al partii, pentru a-si putea exercita functiile un mod eficace si libere de orice presiune ilicita. Partile vegheaza ca personalul respectiv sa dispuna de o pregatire si de resurse financiare adaptate functiilor pe care le exercita".

(...) Consiliul Superior al Magistraturii a dispus consultarea instantelor judecatoresti in legatura cu situatia aplicarii art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, incepand cu anul 2003 si pana in prezent, in functie de modificarile legislative intervenite de-a lungul timpului.

Au raspunsul solicitarii Consiliului Superior al Magistraturii 14 curti de apel, in urma centralizarii datelor primite pentru aceste instante si pentru tribunalele din circumscriptia lor rezultand urmatoarea situatie:

In perioada 2006-2012, completurile specializate ale curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora au fost infiintate prin hotarari ale Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecarei instante.

Dupa modificarea Legii nr. 304/2004 privn Legea nr. 76/2912, in vigoare de la 15 februarie 2013, un numar de 13 curti de apel si 34 de tribunale au comunicat faptul ca, la nivelul acestora, au functionat in continuare completuri de judecata specializate in solutionarea cauzelor de coruptie, stabilite prin ordin/decizie a presedintelui instantei sau prin hotarare a colegiului de conducere.

Unele instante au comunicat ca in compunerea acestor completuri specializate au figurat toti judecatorii sectiei penale, iar in alte cazuri doar o parte dintre judecatorii care compun sectia penala.

Din comunicarile transmise de un numar de 7 tribunale si o curte de apel a rezultat ca acestea nu au completuri specializate pentru solutionarea cauzelor de coruptie, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000".