Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans (foto dreapta), a avut in seara zilei de luni, 1 octombrie 2018, o iesire incalificabila la adresa Romaniei. S-a intamplat in Comisia pentru libertati civile, justitie si afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, unde propaganda #rezist – reprezentata printre altii de europarlamentarii Monica Macovei (foto stanga), o prietena a lui Timmermans, si Traian Ungureanu – a fost imbratisata fara rezerve de catre numarul 2 din executivul comunitar. Oricine a urmarit dezbaterea a putut vedea un Timmermans care si-a permis, dincolo de orice inchipuire, nu doar sa certe autoritatile de la Bucuresti pentru reformele legislative, ci si sa ameninte cu actionarea Romaniei in judecata, comitand un atac de netolerat la adresa independentei si a suveranitatii statului roman.

Fara sa clipeasca, Frans Timmermans a reluat aproape la litera agitpropul #rezistentilor cu privire la reformele pe care majoritatea PSD-ALDE le-a adus Legilor Justitiei si codurilor, prim-vicepresedintele CE dandu-se de ceasul mortii ca scapa coruptii si alti infractori, ca Romania isi anuleaza progresele facute pana acum, ca autoritatile de la Bucuresti nu tin cont de recomandarile GRECO si de opinia preliminara (subliniem: preliminara, nu definitiva) a Comisiei de la Venetia etc. etc.

In aceeasi nota tupeista, Timmermans a pus placa „protestatarilor pasnici” care pe 10 august au avut de suferit din partea jandarmilor si s-a aratat „ingrijorat” atat de revocarea Laurei Kovesi de la conducerea DNA, cat si de evaluarea Procurorului General Augustin Lazar. Nu in ultimul rand, oficialul european a bagatelizat subiectul protocoalelor secrete, acuzandu-i pe politicienii aflati la putere in Romania ca se folosesc de acestea ca de „o scuza pentru a justifica schimbari in legislatie care ar limita lupta impotriva coruptiei”.

Totusi, a existat si o parte buna: acelasi Frans Timmermans i-a trimis la plimbare pe cei din gasca Macovei-TRU, care cel mai probabil dadusera fuga sa-l parasca pe presedintele PSD, Liviu Dragnea, ca – vezi, Doamne – pune cizma pe presa cand cere transparentizarea surselor de finantare a mass media.

Iata afirmatiile lui Timmermans:

„Data trecuta cand am discutat despre Romania a fost in februarie. Am vorbit atunci despre statul de drept, iar in aceasta seara putem analiza evolutiile din ultimele luni. Cu totii suntem constienti ca initiativele autoritatilor romane incepand cu 2017 in ceea ce priveste Codul penal, Codul de procedura penala si in general prevederile din domeniul judiciar au provocat ingrijorari in randurile a o serie intreaga de actori: atat in Romania, cat si in Europa si la nivel international. Multi romani sunt ingrijorati ca schimbarile propuse ar putea submina eforturile de lunga durata pentru consolidarea si stabilizarea independentei justitiei. Aceste ingrijorari sunt impartasite de Comisie.

In calitate de gardian al tratatelor, cand vine vorba de aplicarea legislatiei europene si respectarea valorilor fundamentale, Comisia intervine pe baza unor analize juridice detaliate. Ne bazam pe masuri nationale concrete si intram in dialog cu autoritatile. Pe aceste subiecte, Comisia nu vede culori politice; are o analiza clinica. Si asta se aplica Romaniei, dar si oricarui alt stat membru. In orice situatie in care avem ingrijorari, folosim instrumentele pe care le avem la dispozitie pentru a aborda cel mai eficace problemele in modul pe care il consideram potrivit.

Legile Justitiei

Exista trei legi din 2004 care definesc statutul magistratilor si organizeaza sistemul judiciar si Consiliul Superior al Magistraturii. La finalul anului trecut, legile au fost modificate de catre Parlamentul roman. Aceste amendamente au fost contestate de mai multe ori in fata Curtii Constitutionale. Aceste legi au fost criticate de catre institutii din Romania, dar si din afara ei. GRECO a adoptat un raport foarte critic in martie. Comisia de la Venetia a dat o opinie preliminara in iulie si si-a exprimat ingrijorarile serioase fata de calitatea si eficienta acestor legi. Avizul final va fi adoptat la sfarsitul acestei luni. Stiu ca acest for va acorda o la fel de mare atentie acestui aviz ca noi. Comisia de la Venetia a fost intotdeauna foarte utila in ceea ce priveste statul de drept. Din pacate insa, Parlamentul Romaniei pana acum nu a dat semne sa reactioneze, sa raspunda la recomandarile facute. Posibilitatile de trimitere la Curtea Constitutionala au fost epuizate. Una dintre cele trei legi a fost deja promulgata, iar celelalte ar putea fi promulgate in urmatoarele doua saptamani.

Modificarile la coduri

In mai, Parlamentul Roman a lansat o procedura pentru a modifica aceste coduri. Au fost adoptate in iunie si iulie. Autoritatile responsabile cu aplicarea legii, precum si alte parti interesate si-au exprimat ingrijorarile. Amendamentele au fost contestate in fata Curtii Constitutionale si se asteapta decizii in acest sens la mijlocul lui octombrie. De asemenea, Comisia de la Venetia probabil ca va adopta recomandari in acest sens in aceasta luna.

Este vorba despre capacitatea judecatorilor de a condamna coruptia la nivel inalt, dar si despre posibilitatea procurorilor de a urmari infractiuni. De asemenea, au fost ridicate semne de intrebare in ceea ce priveste cooperarea intre serviciile de informatii si autoritatea anticoruptie. Si sunt intrebari legitime. Dar tine de Parlament sa supravegheze activitatea serviciilor de informatii. Trebuie sa evitam un impact negativ asupra independentei justitiei si a capacitatii acesteia de a combate coruptia. Este un lucru pe care l-am discutat cu autoritatile romane la cel mai inalt nivel.

Am analizat textul adoptat de Parlamentul roman si am notat criticile facute de actori din exterior si de alte state-membre. Am solicitat clarificari in ceea ce priveste interpretarea anumitor prevederi.

Demiterea sefei DNA si numirea Procurorului General

Decizia finala in cazul demiterii sefei DNA apartine presedintelui. Curtea Constitutionala l-a obligat in acest caz pe presedinte – care initial s-a opus – sa fie de acord cu aceasta demitere. Drept urmare, sefa DNA a fost demisa in iulie.

As vrea sa amintesc ca activitatea DNA a fost unul dintre motivele principale pentru care raportul MCV din ianuarie 2017 a fost unul mai degraba pozitiv. Procedurile robuste pentru numirea si demiterea procurorilor au facut intotdeauna parte din recomandarile noastre. Intotdeauna am solicitat autoritatilor romane sa faca apel la recomandarile Comisiei de la Venetia pe acest subiect. Este unul dintre elementele din MCV care nu au fost implementate.

Procedura de evaluare lansata de curand in ceea ce priveste Procurorul General ridica intrebari similare si ingrijoratoare.

Alte evolutii

Comisia analizeaza de asemenea cum sunt cheltuite fondurile europene in Romania. Monitorizam cadrul juridic din Romania, pentru a vedea daca procedurile si institutiile asigura protectia banilor contribuabilului european. Ne referim, de exemplu, la modificarea Legii privind Curtea de Conturi, a regulilor privind conditionalitatea ex-ante in administratia publica. Aceste legi sunt si ele supuse revizuirii de catre Curtea Constitutionala. Orice modificare a legilor in ceea ce priveste functionarea acestor institutii ar duce la o reactie din partea Comisiei. Independenta justitiei si capacitatea de a combate coruptia sunt relevante pentru progresele facute de Romania in Mecanismul de Cooperare si Verificare – un mecanism care exista din 2007.

In trecut au existat progrese, uneori chiar spectaculoase, insa acum exista riscul real ca Romania sa faca pasi inapoi, intr-un mod care afecteaza nu numai democratia Romaniei, ci si locul pe care Romania si l-a castigat ca stat-membru in Uniunea Europeana. Comisia face apel la autoritatile romane sa regandeasca cursul pe care l-a luat si sa caute un consens larg pentru calea spre viitor. Acest apel il voi repeta si in plen in aceasta saptamana. Subliniez: Comisia este intotdeauna dispusa sa coopereze si sa sprijine autoritatile romane in acest proces. In acest spirit, am facut o vizita la Bucuresti in aceasta primavara. M-am intalnit de mai multe ori cu prim-ministrul Romaniei si cu liderii ambelor camere ale Parlamentului Romaniei.

Sunt convins ca acest dialog va continua, insa nu pot sa ascund faptul ca evolutiile recente sunt o sursa de ingrijorari si preocupare pentru Comisie, asa cum au fost pentru cei care au manifestat in august pe strazile Bucurestiului si nu numai. Cu totii am fost socati de imaginile protestatarilor pasnici si de felul in care au fost ei primiti de fortele de ordine din Romania. Sper sa nu se repete o astfel de situatie. Dupa cum am spus, violenta nu este niciodata o solutie in politica.

Cu siguranta, nu intr-o Uniune Europeana bazata pe statul de drept. Daca se adopta fara modificari, amendamentele la Legile Justitiei si la codurile penale ar afecta sistemul judiciar, inclusiv capacitatea de a combate coruptia si alte infractiuni. Si asta este cu atat mai important, cu cat s-a obtinut atat de mult in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt in Romania ultimilor ani. Asta ar insemna un regres grav fata de evaluarea pozitiva a Comisiei din ianuarie 2017. Insa legile nu au fost inca promulgate; deci nu este prea tarziu pentru ca institutiile romane sa faca un pas inapoi. In orice caz: Comisia va evalua cu foarte mare atentie legile adoptate si conformitatea lor cu legislatia europeana. In urmatorul MCV, de luna viitoare, vom face o evaluare a raportului. Situatia fata de ultimele rapoarte s-a deteriorat. Fiti siguri ca toate elementele vor fi analizate si vor fi incluse in acest raport.

Dupa cum am spus de mai multe ori, un pas inapoi ar fi o mare dezamagire pentru toti prietenii Romaniei, dar mai ales pentru cetatenii romani. S-au facut progrese, insa ele nu sunt ireversibile; dimpotriva: evolutiile recente pun sub semnul intrebarii acest progres si risca sa submineze obiectivul nostru comun: sa existe o evolutie pozitiva in Romania, astfel incat MCV-ul sa nu mai fie necesar. Ar fi o tragedie daca in ultimul kilometru al maratonului, ati incepe sa alergati in cealalta directie. Asta este ceea ce ma ingrijoreaza. Vom continua sa urmarim acest obiectiv, intr-un dialog strans cu autoritatile romane si speram ca acesta va duce la rezultate pozitive. Insa daca vom ajunge la concluzia ca regulile sunt incalcate, nu vom ezita sa luam masurile necesare – chiar sa aducem Guvernul roman in fata instantei. Intre timp, facem apel la Guvernul Romaniei sa readuca pe calea cea buna procesul de reforme. Concret, asta inseamna sa dea curs recomandarilor noastre din raportul MCV din ianuarie 2017, recomandarilor Comisiei de la Venetia si recomandarilor GRECO. Exista o oportunitate de a indrepta cursul. Responsabilitatea si puterea de a aduce rezultate sunt in mana institutiilor romane si fac apel la acestea sa adopte pasii potriviti si sa o faca acum.

Discursul de la finalul dezbaterii

Dati-mi voie sa incep prin a va spune ce nu functioneaza cu mine sub nicio forma, dar se intampla de fiecare data. De fiecare data cand exista critici din partea Comisiei asupra anumitor legi, catre anumite state-membre, cei care apara ceea ce se intampla se ascund in spatele natiunilor lor, a popoarelor lor, spunand: 'Daca criticati legea, imi criticati tara, imi criticati tara, natiunea, poporul'. Nu! Criticam propuneri de modificari legislative foarte concrete, despre care noi credem ca ar fi un pas inapoi fata de situatia actuala in lupta impotriva coruptiei si in lupta pentru consolidarea justitiei. Pur si simplu, nu functioneaza pentru mine. De fiecare data cand imi exprim o critica, spui: 'A, nu; imi ataci intreg poporul'. Nu faceti asta! E un semn de slabiciune cand faceti asta. Inseamna ca nu aveti alte argumente pentru a combate criticile noastre. Va ascundeti in spatele natiunii dumneavoastra, in spatele tarii dumneavoastra. Am vazut prim-ministrul facand asta de curand si vad asta din nou astazi. Nu functioneaza cu mine.

Inca un lucru care nu functioneaza pentru mine: sa dai vina pe altii; sa spui: 'Da, si altii fac asta'. Tot timpul ni se spune asta, dar acum vorbim despre Romania, despre lucruri specifice din Romania. Eu v-am prezentat unde consideram noi ca exista probleme.

In al treilea rand: de ce avem un MCV? Pentru ca la aderare, in 2007, am cazut de acord ca pentru cele doua state-membre care au aderat la Uniunea Europeana la data respectiva, existau in continuare discrepante sau lipsuri in independenta justitiei, in combaterea coruptiei samd, care trebuiau corectate. Pentru asta exista MCV-ul cu Romania si Bulgaria. E un lucru foarte specific si cred in continuare ca este cel mai bun instrument posibil pentru a ajuta Romania si Bulgaria (dar astazi vorbim despre Romania) pentru a trasa un curs si pentru a putea evalua cand justitia este la un nivel suficient de soliditate, cand progresul este ireversibil. Asta nu inseamna ca nu vor fi probleme, dar exista mecanisme care sa faca fata acestor probleme.

Dupa cum ati auzit in discursul presedintelui Juncker privind starea Uniunii, Comisia cauta cai de a aborda chestiuni de stat de drept in toate statele membre. Insa asta nu inseamna ca nu trebuie sa folosim acest instrument specific, creat in cirucumstante specifice, in acest caz. Mi se pare important sa continuam cu acest instrument. Si trebuie sa va spun (si nu e nimic nou – am scris asta deja in raportul din noiembrie anul trecut): nu vedem progrese; vedem pasi inapoi si asta ne ingrijoreaza foarte mult. In introducerea mea, cred ca am dat cazuri foarte concrete: nu numai Comisia Europeana spune asta; este si GRECO, este si Comisia de la Venetia. Nu suntem singurii care spunem asta. Haideti sa incepem un dialog pe aceste puncte specifice, nu sa ne emotionam si sa facem declaratii generalizate. Asta face si Guvernul roman, ca raspuns la ceea ce spun eu – zice: 'Bun; haideti sa discutam si sa gasim solutii'. Nu sunt multumit inca de progresele obtinute, dar vom continua sa cooperam pentru a gasi solutii la problemele pe care le-am mentionat.

Protocoalele secrete

Chiar nu-mi dau seama cum poti folosi aceste protocoale secrete (care, da, intr-adevar: trebuie anchetate, trebuie sa fie facute publice), cum pot fi folosite acestea ca o scuza pentru a justifica schimbari in legislatie care ar limita lupta impotriva coruptiei. Nu vad eu legatura, dar dumneavoastra o faceti. Acum spuneti cu totii ca nu, dar asta este legatura pe care o faceti. Inca o data: haideti sa vorbim despre asta, sa analizam lucrurile si sa vedem daca putem gasi o solutie!

Protestul din 10 august

Demonstratiile se ancheteaza. Sa vedem care va fi rezultatul anchetei. Dar imaginile le-am vazut cu totii si am vazut marturiile oamenilor de dupa aceea. N-ar prea fi oameni pe care sa-i definesti ca huligani sau oameni care in mod normal ar crea probleme de ordine publica. Au fost protestatari pasnici. Dar sa asteptam rezultatul anchetei si apoi vom vedea.

Directiva privind combaterea spalarii banilor

Comisia in iulie a adus Romania in fata instantei pentru lipsa transpunerii masurilor (n.r. din directiva). Ce surse de informatii avem? Care sunt cele mai importante incalcari? Cred ca am vorbit despre toate acestea in introducerea mea. Putem continua acest dialog. Pregatim raportul MCV din nou si vom enumera din nou toate aceste elemente. Este clar ca este vorba de sistemul judiciar si organizarea sa, despre procedura de demitere a procuroarei anticoruptie, despre Procurorul General... Bineinteles ca n-am decizia celei mai inalte autoritati judiciare din Romania; am mentionat pur si simplu faptul ca presedintele Romaniei nu a dorit sa o demita pe doamna Kovesi, insa Curtea Constitutionala a decis ca ea ar trebui sa fie demisa. Am mentionat acest lucru; nu am criticat decizia Curtii.

Despre Legile Justitiei am mentionat asta de mai multe ori: Codul penal si Codul de procedura penala si modificarile propuse sunt lucruri foarte concrete pe care trebuie sa le discutam.

Dragnea si transparentizarea surselor de finantare a presei

Doamna Macovei, mi-ati trimis un e-mail, explicand ce a spus domnul Dragnea ieri seara (n.r. duminica seara) privind independenta mass media. Stiti, daca ar trebui sa reactionam la tot ce spun politicienii... Haideti sa vedem daca e o propunere concreta! Daca va exista o problema, vom reactiona. Deocamdata nu consider ca trebuie sa deschidem un dosar privind independenta presei in Romania. Ma voi limita la elementele pe care le-am mentionat.

Referendumul familiei

Sa fim clari: Uniunea Europeana nu are competente in acest domeniu. Dreptul familiei este de competenta statelor-membre. Nu cred ca cineva din aceasta sala are vreun dubiu fata de pozitia mea pe acest subiect, insa as vrea sa fac o observatie mai degraba de ordin general, nu neaparat in ceea ce priveste Romania: eu cred in valorile familiei. Sunt sot, sunt tata, am patru copii. Insa nu vreau ca valorile familiei sa fie transformate in arme sau in argumente pentru a justifica homofobia sau pentru a justifica respingerea altor tipuri de familie, fata de relatiile intre barbat si femeie. Nu pot eu sa decid daca un stat deschide posibilitatea cuplurilor de acelasi sex sa se casatoreasca. Eu sprijin asta. Tara mea a fost una dintre primele care au legiferat acest lucru si sunt foarte mandru de asta. Insa Comisia nu are competente aici. As vrea sa subliniez inca un lucru care ne intereseaza pe noi toti in aceasta sala: sa fim atenti ca acest lucru sa nu fie folosit pentru a hrani unii dintre demonii nostri cei mai intunecati: ura fata de minoritatile sexuale, incercarea de a readuce femeile in secole trecute – lucru pe care-l vedem in mai multe tari din lume in momentul de fata. Asta este pozitia mea principiala pe aceste subiecte, cu un respect absolut fata de ceea ce fac statele-membre in cadrul competentelor lor. Dar sa fim atenti cu totii la faptul ca egalitatea din tratate se aplica tuturor barbatilor si femeilor, indiferent de orientarea lor sexuala si de alegerile pe care le fac in viata.

Tot in aceasta saptamana vom avea o dezbatere in plen pe acest subiect. Voi mai avea o intalnire cu doamna prim-ministru. Pana acum, discutiile pe care le-am avut cu dumneaei si cu alti membri ai Guvernului sunt constructive, ei au o atitudine pozitiva, reactioneaza la ceea ce spunem noi, dar pana acum nu am vazut acest lucru manifestat in modificari la propunerile legislative pe care le-au facut. Eu mi-as dori un rezultat pozitiv. In toate functiile pe care le-am avut in viata mea politica si diplomatica, pentru mine vindecarea Europei este cel mai important lucru pe care l-am trait. Si nu cred ca vindecarea Europei se va intampla cu adevarat daca ne indepartam de principiile care ne-au adus laolalta. Unul dintre principiile care ne-au adus laolalta este respectul pentru statul de drept si drepturile fundamentale. Si trebuie sa ne asiguram ca statul de drept actioneaza pentru a ne ajuta pe noi toti in toate societatile – unele mai corupte, unele mai putin corupte. Si cred ca lupta impotriva coruptiei este un mod de a trai aceste valori fundamentale intr-un mod cat se poate de important”.

Timmermans refuza sa recunoasca abuzurile din Romania si imixtiunea SRI in Justitie

Despre Frans Timmermans trebuie spus ca de ani de zile refuza sa recunoasca abuzurile comise de DNA in Romania si imixtiunea SRI in Justitie. Iar cea mai buna dovada a faptului ca Timmermans nu este deloc interesat de miile de vieti distruse de DNA si de implicarea nelegala a SRI in actul de justitie este raspunsul pe care oficialul UE i l-a acordat senior editorului Lumea Justitiei, Razvan Savaliuc, dupa ce acesta din urma i-a trimis “Raportul privind activitatea subversiva din Justitie si serviciile de informatii din perioada 2005-2017” (click aici pentru a citi). In ianuarie 2018, Timmermans a confirmat primirea raportului, dar a precizat in legatura cu abuzurile DNA-SRI comise in Justitie ca monitorizarea activitatii serviciilor excede atributiilor MCV: “Criteriile din cadrul MCV nu se extind la activitatile de informatii si controlul democratic asupra acestor activitati si din acest motiv nu fac obiectul rapoartelor MCV” (vezi facsimil).

Redam traducerea scrisorii (click aici pentru a citi):

„Comisia Europeana

Secretariatul General

Directoratul E – Coordonarea politicilor II

SG.E.1. – Cetateni si securitate

Bruxelles, SG/E1/LDL/cj/ - 29.01.2018

Domnului Razvan Savaliuc

Email: [email protected]

Stimate domnule Savaliuc,

Va multumim pentru Raportul din data de 9 noiembrie adresat vicepresedintelui Frans Timmermans,in care v-ati exprimat ingrijorarea cu privire la situatia din Romania. Va scriu in numele lui si va cer scuze pentru raspunsul tarziu pe care vi-l trimit.

Comisia Europeana supravegheaza foarte atent progresele din Romania legate de reforma justitiei si combaterea coruptiei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV). In acest context la data de 15 noiembrie, a publicat un ultim raport referitor la progresele Romaniei. Raportul respectiv precum si celelalte rapoarte anterioare pot fi consultate la pagina web: https://ec.europa.eu/info/strategy/justice-and-fundamental-rights/effective-justice/rule-law/assistance-bulgaria-and-romania-under-cvm/reports-progress-bulgaria-and-romania

In contextul MCV, Comisia urmareste cu atentie diversele dezbateri referitoare la justitia romana. Independenta justitiei, separarea puterilor si colaborarea dintre institutiile statului sunt teme importante in contextul MCV, abordate detaliat de catre Comisie in cadrul rapoartelor prezentate. Dorim totusi sa subliniem faptul ca criteriile din cadrul MCV nu se extind la activitatile de informatii (n.n. - intelligence) si controlul democratic asupra acestor activitati si din acest motiv nu fac obiectul rapoartelor MCV.

In baza raspunderii pe care o are fata de cetatenii romani dar si fata de Uniunea Europeana, Comisia trebuie sa colaboreze strans in continuare cu Romania, pentru a atinge scopurile MCV. Cu ocazia discursului din septembrie 2017 referitor la Starea Uniunii, presedintele Juncker a subliniat importanta statului de drept si a independentei justitiei in toate statele membre ale Uniunii Europene.

Cu prietenie,

Julien Mousnier

sef de unitate”