Au trecut 2 ore de cand am citit un document si sunt inca sub puternica impresie pe care mi-a lasat-o. Am solicitat acordul pentru distribuire si, in masura in care o sa-l primesc, o sa public aici.

Independenta acestei profesii, de facto, este ciuntita zi de zi, asa ca documentul mi-a amintit de perioada in care avocatii trebuiau reeducati sub oranduirea sovietica, trezindu-le o noua constiinta si invatandu-i sa aplice practica judiciara sovietica in pledoariile lor.

Iata ce scrie pe site-ul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc:

”In cadrul sedintei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 7 octombrie 1948, ministrul Justitiei, Avram Bunaciu afirma: ″ de la 18 000 de avocati cat am avut, am ramas cu 4 500″.

In colegii nu au fost inscrisi decat avocatii care: ″au exercitat in mod efectiv profesia de avocat sau aparator, au avut aceasta profesiune ca prima sursa de existenta, au exercitat-o in mod demn, n-au manifestat atitudini antidemocratice in viata lor publica sau profesionala″. Prin aceste masuri-continua Avram Bunaciu – ″Colegiul a fost astfel curatat de elementele fasciste, legionare si de acelea care au transformat in trecut, bara justitiei intr-o tribuna antidemocratica″.

In urma acestor incercari de reformare a justitiei, Aurelian Bentoiu (nota: avocatul mentionat in memoriile scrise de nora sa – Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat. Memorii 1947-1959, Editura Humanitas, Bucuresti, 2011) si-a pierdut dreptul de a profesa. Alaturi de el, alte ″elemente fasciste, legionare, reactionare″ au fost ″indepartate fara crutare″ din Colegiul Ilfov, dupa cum anunta Scinteia din 21 aprilie 1948. Printre acestia, nume cunoscute in lumea juridica romaneasca precum: Hurmuz Aznavorian, Emil Ottulescu, Valer Pop, Camenita, Popescu Necsesti, Gr. Perieteanu, Virgil Potarca, dr. W. Fildermann si altii, considerati a fi ″aparatori ai criminalilor de razboi si ai sabotorilor″.”

Imi imaginez ca in acele vremuri au fost aplaude acele masuri, poate chiar si avocatii au contribuit la luarea lor. Cine nu ar aplauda epurarea avocatilor care sunt „antidemocratici”, nu? Impachetarea discursului politic sub principiul „the greater good” a infrant. De asemenea, avocatii epurati erau „aparatori ai criminalilor de razboi si ai sabotorilor”, o adevarata crima in fata natiunii.

Daca erau judecati in anii nostri, sigur erau condamnati pentru grup infractional organizat alaturi de persoanele pe care le aparau, ca doar nu e lucru nou.

Comunismul nu a fost doar impus, ci acceptat cu draga inima. In perioada lui, solidaritatea si egalitatea erau pentru clasa de jos, mare amatoare si acum de astfel de lozinci, ca puterea nu are lege, ea se foloseste de ea pentru a tine poporul sub control. Justitia era pentru cine trebuie si cum trebuie, folosita ca arma, la fel ca acum.

In final, am ajuns sa cred ca ochii Zeitei Justitiei sunt acoperiti pentru ca ii este pur si simplu rusine de felul in care este pervertita...

P.S. Ca tot am avut o discutie recenta, daca s-ar introduce istoria trecutului comunist la Facultatea de Drept, oare am mai avea o sansa sau tot prosti am ramane?