Expunere de motive-soc a ministrului Justitiei Catalin Predoiu (foto) pentru noua reglementare a infractiunii de abuz in serviciu. 

Predoiu vorbeste nu doar despre incalcarea legilor si a ordonantelor drept conditie pentru atragerea infractiunii de abuz in servciu, ci si despre incalcarea regulamentelor Uniunii Europene. Mentiunea apare in proiectul de modificare a Codului penal, adoptat de Guvern la finele anului trecut si trimis la Parlament pentru vot – mai exact, in partea din proiect referitoare la amendarea art. 297 alin. 1 din Codul penal privind definitia abuzului in serviciu, astfel incat textul legal sa fie pus in acord cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 405/2016.

Totusi, incalcarea regulamentelor UE care sa constituie abuz in serviciu nu este enuntata explicit si la vedere, in partea propriu-zisa din proiect, si nici in definitia articolului referitor la abuzul in serviciu, ci ascunsa in expunerea de motive.

Astfel, partea propriu-zisa din proiectul de lege se refera doar la inlocuirea sintagmei „nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos” cu formula „nu indeplineste un act prevazut de o lege, o ordonanta a Guvernului, o ordonanta de urgenta a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptarii acestuia, avea putere de lege ori il indeplineste cu incalcarea unei asemenea dispozitii legale” (asa cum a impus CCR in Decizia 405/2016).

In schimb, in expunerea de motive Predoiu precizeaza ca "pentru retinerea infractiunii de abuz in serviciu sau neglijenta in serviciu, va fi necesara incalcarea atributiilor prevazute intr-un act normativ de nivel primar lato sensu, dupa cum urmeaza: legi, ordonante, ordonante de urgenta sau alte acte normative interne adoptate anterior actualei Constitutii, care la data intrarii in vigoare constituiau izvoare de drept penal (legi, decrete ale fostului Consiliu de Stat, Decrete-legi etc.), respectiv acte cu putere de lege din ordinea juridica unionala (act normativ unional cu aplicabilitate directa si efecte general obligatorii – regulamente UE), in temeiul dispozitiilor art. 148 Constitutie”.

Iata explicatia legata de normele comunitare din expunerea de motive:

„Prin Decizia nr. 405/2016, Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii'. De asemenea, Curtea a precizat ca neindeplinirea ori indeplinirea defectuoasa a unui act trebuie analizata numai prin raportare la atributii de serviciu reglementate expres prin legislatia primara – legi si ordonante ale Guvernului.

In sustinerea solutiei, Curtea a apreciat ca asigurarea principiului previzibilitatii legii impune ca aprecierea defectuozitatii indeplinirii atributiilor de serviciu sa se raporteze 'la standardul obiectiv care are ca element de referinta principal normativul actului care reglementeaza atributia de serviciu respectiva' si care este determinat sub aspectul ariei de cuprindere.

Curtea a mai apreciat ca raportarea la prescriptia normativa trebuie realizata si in ipoteza analizei neindeplinirii unui act, cu atat mai mult cu cat, in domeniul penal, o inactiune dobandeste semnificatie ilicita doar daca aceasta reprezinta o incalcare a unei prevederi legale exprese care obliga la un anumit comportament intr-o situatie determinata.

Prin urmare, proiectul de lege propune ca dispozitiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sa aiba urmatoarea formulare:

'Art. 297. – (1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act prevazut de o lege, o ordonanta a Guvernului, o ordonanta de urgenta a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptarii acestuia, avea putere de lege ori il indeplineste cu incalcarea unei asemenea dispozitii legale, cauzand astfel o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica'.

Cu privire la consecintele reconfigurarii noului cadru al infractiunilor de abuz in serviciu, respectiv de neglijenta in serviciu, daca pana la momentul publicarii celor doua decizii in materie ale Curtii Constitutionale, dispozitiile art. 297 si art. 298 Cod penal aveau o formulare generoasa ('indeplinirea in mod defectuos a indatoririlor de serviciu') in care se puteau include orice fel de acte (normative sau nu, nationale sau unionale) care cuprindeau atributii de serviciu, individualizarea impusa de Curtea Constitutionala se va face prin raportare doar la categoria actelor normative de nivel primar.

Pe cale de consecinta, pentru retinerea infractiunii de abuz in serviciu sau neglijenta in serviciu, va fi necesara incalcarea atributiilor prevazute intr-un act normativ de nivel primar lato sensu, dupa cum urmeaza: legi, ordonante, ordonante de urgenta sau alte acte normative interne adoptate anterior actualei Constitutii, care la data intrarii in vigoare constituiau izvoare de drept penal (legi, decrete ale fostului Consiliu de Stat, Decrete-legi etc.), respectiv acte cu putere de lege din ordinea juridica unionala (act normativ unional cu aplicabilitate directa si efecte general obligatorii – regulamente UE), in temeiul dispozitiilor art. 148 Constitutie”.

Redam textul art. 148 din Constitutie, invocat de Predoiu:

„Integrarea in Uniunea Europeana

(1) Aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, in scopul transferarii unor atributii catre institutiile comunitare, precum si al exercitarii in comun cu celelalte state membre a competentelor prevazute in aceste tratate, se face prin lege adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.

(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, si pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.

(4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2).

(5) Guvernul transmite celor doua Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu inainte ca acestea sa fie supuse aprobarii institutiilor Uniunii Europene”.

Predoiu ignora CCR

Altfel, la fel ca fostul ministru USR al Justitiei Stelian Ion, nici Catalin Predoiu nu ia in seama Deciziile nr. 392/2017 si 518/2017 prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca legiuitorul trebuie sa prevada un prag valoric la infractiunea de abuz in serviciu (art. 297 Cod penal), respectiv la cea de neglijenta in serviciu (art. 298 Cod penal) – click aici pentru a citi.

* Cititi aici proiectul lui Catalin Predoiu privind modificarea Codului penal

* Cititi aici expunerea de motive

* Cititi aici proiectul si expunerea de motive ale lui Stelian Ion