De la declararea pandemiei de Covid-19 de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii la 11 martie 2020 si pana in prezent Romania a fost un camp de lupta. Lupta nu doar impotriva virusului SARS-CoV-2 (Covid-19), care s-a dus si inca se duce in spitalele din tara, ci si o lupta in parchete si instante dusa de autoritati cu cetatenii romani si nu numai. Astfel cum este deja cunoscut, pandemia de Covid-19 a adus in centrul atentiei infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor, prevazuta la articolul 352 din Codul penal, si a dat nastere a sute de dosare penale care au ca obiect infractiuni savarsite „in numele covid”. De la falsificarea de adeverinte de la angajator in plina stare de urgenta, la falsificarea adeverintelor de vaccinare, in parchete s-au inregistrat sute de astfel de dosare, multe dintre ele clasate dupa cum veti vedea, din cauza unor „erori” ale legiuitorului.

Pentru a afla cum a evoluat situatia dosarelor penale inregistrate in pandemia de Covid-19, dar si care sunt consecintele noilor reglementari, Lumea Justitiei a realizat un interviu cu avocatul George Avram (foto), senior asociat in cadrul societatii de avocatura Zamfirescu Racoti Vasile & Partners (ZRVP). George Avram ne-a precizat astfel ca de la debutul pandemiei de Covid-19, echipa de avocati specializati in domeniul dreptului penal din cadrul ZRVP a fost implicata in peste 250 de dosare penale, avand in lucru inclusiv dosare care vizeaza infractiuni comise „in numele covid”, precum fals in inscrisuri oficiale (adeverinte de vaccinare falsificate), fals in inscrisuri sub semnatura privata (adeverinte de la angajatori falsificate), uz de fals si zadarnicirea combaterii bolilor.

O precizare extrem de importanta facuta de avocatul George Avram este ca pana la acest moment, clientii ZRVP cercetati sub aspectul savarsirii unor infractiuni „in numele covid” nu au fost trimisi in judecata, in majoritatea cauzelor fiind dispuse solutii de clasare, in timp ce in alte cateva dosare au fost dispuse solutii de renuntare la urmarirea penala.

De aceea, puncteaza avocatul George Avram in interviul acordat Lumea Justitiei, este important de stiut ca inclusiv in prezent procurorii si politistii efectueaza perchezitii la diverse persoane suspectate de savarsirea unor astfel de infractiuni in speranta ca vor descuraja acest fenomen infractional, insa multe dintre cauze sunt inchise ca urmare a depistarii unor „erori” de ordin legislativ: „In situatia in care cetatenii au un dosar penal deschis pe numele lor, eu ii sfatuiesc sa apeleze, in cel mai scurt timp, la un avocat specializat in domeniul dreptului penal deoarece legiuitorul delegat a facut cateva „erori” atunci cand a modificat anumite infractiuni comise „in numele covid” si avocatul are „parghiile” legale necesare pentru a invoca in apararea clientului aceste „erori” si a obtine o solutie favorabila pentru client”.

In acest sens, avocatul George Avram afirma ca din reglementarea „carantinei” din Codul penal a fost „uitata” masura de izolare la domiciliu, ceea ce face ca nerespectarea acestei dispozitii sa nu poata fi sanctionata prin raportare la art. 352 alin. (1) din Codul penal (n.red. - zadarnicirea combaterii bolilor), „ceea ce reprezinta o regretabila „eroare” a legiuitorului delegat”.

Exprimandu-si opinia fata de infractiunea de zadarnicirea combaterii bolilor care a generat mii de dosare penale, George Avram considera ca aceasta a fost „o modalitate de control a populatiei in pandemie”, timpul demonstrand ca „a fost doar un exercitiu de amenintare in masa cu „dosare penale” si „inchisoarea””.

Statistic, a conchis avocatul George Avram, "in perioada de pandemie martie 2020-octombrie 2021, la judecatoriile din toata tara au fost inregistrate doar 23 de dosare in care 24 de inculpati au fost trimisi in judecata sub acuzatia de „zadarnicirea combaterii bolilor”, iar in aproape o treime, inculpatii au fost achitati in prima instanta”, ceea ce releva ca „magistratii au considerat ca libertatea persoanei este un drept fundamental”.

Redam in continuare interviul realizat de Lumea Justitiei cu avocatul George Avram:

Sunteti specializat in domeniul Dreptului penal, traim cu totii o perioada dificila din cauza pandemiei de COVID-19, astfel ca va intreb direct: care au fost cele mai frecvente infractiuni comise in aceasta perioada de pandemie? Ne referim atat la infractiunile de drept comun, unde cu siguranta ca aveti o statistica personala a cazurilor, cat si la infractiunile comise "in numele covid".

„De la debutul pandemiei si pana in prezent, echipa de avocati specializati in domeniul dreptului penal din cadrul Zamfirescu Racoti Vasile & Partners (ZRVP) a fost implicata in peste 250 de dosare penale.

La acest moment, numarul de cauze gestionate de avocatii ZRVP in domeniul dreptului penal este de peste 160 de dosare penale, dintre care peste 60 de litigii penale aflate pe rolul instantelor judecatoresti si mai mult de 100 de dosare aflate in faza de urmarire penala.

Majoritatea dosarelor penale gestionate de avocatii ZRVP au ca obiect infractiuni de evaziune fiscala (unde recent am obtinut clasarea unui dosar cu un presupus prejudiciu de peste 100 milioane euro in domeniul jocurilor de noroc), spalarea banilor (unde am obtinut restituirea a peste 5 milioane de euro de catre ANABI, aceasta fiind cea mai mare suma restituita de la infiintarea agentiei), dare de mita, luare de mita, abuz in serviciu, trafic de influenta, delapidare, incalcari ale legislatiei mediului, incalcari ale legislatiei privind securitatea si sanatatea in munca si investigatii in cadrul carora reprezentam medici acuzati de malpraxis.

In ceea ce priveste infractiunile comise „in numele covid”, avem mandate doar in dosare penale aflate in faza de urmarire penala, clientii asistati de avocatii ZRVP fiind cercetati sub aspectul savarsirii infractiunilor de fals in inscrisuri oficiale (adeverinte de vaccinare falsificate), fals in inscrisuri sub semnatura privata (adeverinte de la angajatori falsificate), uz de fals si zadarnicirea combaterii bolilor.

Pana la acest moment, clientii ZRVP cercetati sub aspectul savarsirii unor infractiuni „in numele covid” nu au fost trimisi in judecata, in majoritatea dosarelor penale fiind dispuse solutii de clasare, iar in cateva dosare fiind dispuse solutii de renuntare la urmarirea penala”.

De ce credeti ca oamenii au falsificat adeverintele de la angajatori sau adeverintele de vaccinare? Au considerat ca pedepsele sunt prea marunte oare?

„In ceea ce priveste adeverintele de la angajatori falsificate, cred ca trebuie sa ne raportam la specificul starii de urgenta din martie-mai 2020 cand regula era ca nu te poti deplasa in afara locuintei fara aceste adeverinte.

Oamenii, nefiind obisnuiti cu aceste restrictii, au avut de ales: fie respecta masurile impuse, fie gasesc modalitati alternative pentru a „evada” din propriile case. Iar foarte multi dintre ei au ales ultima varianta si au considerat ca cel mai simplu este sa falsifice adeverinte de la angajatori ca sa poata eluda restrictiile impuse de autoritati.

Din nefericire pentru ei, majoritatea celor care au recurs la falsificarea acestor adeverinte au fost depistati de politistii care verificau persoanele ce se deplasau in perioada starii de urgenta.

Imi aduc aminte ca pe 16 aprilie 2020 trebuia sa ajung la o perchezitie pe o strada din zona „capitale” si, pana sa ajung la client, am fost oprit de lucratorii de politie de 6 ori. Nici nu vreau sa ma gandesc de cate ori eram oprit daca clientul locuia in Snagov, de exemplu.

In ceea ce priveste adeverintele de vaccinare falsificate, cred ca oamenii au fost influentati de multitudinea de informatii contradictorii prezentate de anumiti „actori politici” referitoare la vaccin, eficienta vaccinului si efectele adverse ale acestuia. Cred ca era mai bine daca politicienii faceau un pas in spate si lasau doar medicii sa comunice pe acest subiect.

Nefiind convinsi la acel moment de eficienta vaccinului sau de efectele adverse ale acestuia, dar fiind convinsi ca resursele lor financiare se vor epuiza daca raman pe teritoriul Romaniei, foarte multi cetateni romani si-au dorit sa se intoarca la munca in strainatate fara sa mai astepte sa se vaccineze, astfel ca au decis sa foloseasca adeverinte de vaccinare falsificate.

In practica noastra, cei care falsifica adeverintele fie nu se asteapta sa raspunda penal, fie nu au reprezentarea naturii penale a raspunderii, fiind la primul conflict cu legea penala.

Probabil aici a fost si vina autoritatilor care nu s-au ocupat de prevenirea savarsirii unor astfel de fapte. Din pacate, in Romania nu s-a ocupat nimeni de „educatia juridica” a cetatenilor, desi era nevoie de formarea unei atitudini autentice de respect fata de legi si autoritati.

In ceea ce priveste pedepsele „prea marunte” sau „prea mari”, cu permisiunea dumneavoastra il voi cita pe domnul profesor Valerian Cioclei, Partener Of Counsel si coordonator al echipei de drept penal din cadrul ZRVP, care si-a exprimat scepticismul cu privire la rolul preventiv al pedepselor care „nu au eficienta ce le este atribuita in general asupra criminalitatii. Acestea ar trebui sa fie dublate de masuri sociale cu caracter preventiv (echivalenti ai pedepselor), pentru a putea asigura o ingradire, daca nu o diminuare, a fenomenului criminal. Masurile de modificare si completare a Codului penal, nu vor fi suficiente pentru a stopa comiterea infractiunilor ce au facut obiectul acestor modificari si completari. Ar fi iluzoriu sa credem ca, spre exemplu, majorarea pedepselor la infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor, in variantele preexistente, ar fi suficienta pentru a preintampina comiterea unor astfel de fapte in viitor. Pentru a putea tine sub control astfel de fapte, precum si celelalte infractiuni probabil sa se produca in perioada urmatoare, autoritatile ar trebui sa intocmeasca rapid o strategie de prevenire inteligenta, care sa aiba in vedere tocmai specificul prezentei stari de urgenta”.

Care este particularitatea infractiunii de zadarnicirea combaterii bolilor si ce ar trebui sa inteleaga romanii din aceasta infractiune?

„Pandemia de Covid-19 a adus in centrul atentiei infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor, prevazuta la articolul 352 din Codul penal.

Articolul anterior mentionat a fost modificat prin O.U.G. nr. 28 din 20 martie 2020 cand guvernul, „animat de cele mai bune intentii”, si-a propus sa „tina sub control” fenomenul criminal specific starii de urgenta prin introducerea unor noi incriminari, dar si prin sanctionarea faptelor intr-o maniera nejustificat de aspra, pedeapsa putand ajunge pana la 15 ani de inchisoare in situatia in care intervine moartea uneia sau mai multor persoane ca urmare a transmiterii bolii infectocontagioase de catre o persoana care stie ca sufera de aceasta boala.

Dupa aceste modificari din martie 2020, zadarnicirea combaterii bolilor poate fi savarsita atat prin: (i) nerespectarea masurilor de carantina sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, cat si prin (ii) nerespectarea masurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, daca fapta a avut ca urmare raspandirea unei asemenea boli.

Citind modificarile facute de Guvern prin O.U.G. 28/2020, observam ca prin carantina se intelege restrictia activitatilor si separarea de alte persoane, in spatii special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte de a fi bolnave, intr-o maniera care sa previna posibila raspandire a infectiei sau contaminarii.

Din pacate, in definitia carantinei din Codul penal nu este inclusa si masura de izolare la domiciliu, desi aceasta masura intra in continutul notiunii de carantina potrivit Ordinului nr. 414 din 2020 emis de Ministerul Sanatatii. Asadar, nerespectarea masurii de izolare la domiciliu nu va putea fi sanctionata prin raportare la art. 352 alin. (1) din Codul penal, ceea ce reprezinta o regretabila „eroare” a legiuitorului delegat.

Ce trebuie retinut de cei care vor lectura acest articol este faptul ca aceasta infractiune poate sa fie savarsita atat de persoane fizice (cetateni romani sau straini aflati pe teritoriul Romaniei), cat si de persoane juridice (societati).

De exemplu, autorul infractiunii poate fi o persoana fizica ce sufera de o boala infectocontagioasa, dupa cum poate fi o persoana sanatoasa care, de exemplu, s-a sustras de la vaccinare, s-a imbolnavit apoi si a devenit cauza raspandirii bolii.

Autorul infractiunii poate fi si o persoana juridica, spre exemplu o unitate medicala, in masura in care nu respecta masurile de prevenire si combatere a bolilor infectocontagioase ce ii revin”.

Apreciati ca a fost utila introducerea in Codul penal a infractiunii de zadarnicirea combaterii bolilor (art.352)? Statistic, din miile de dosare deschise de procurori pentru art. 352, doar cateva zeci au ajuns in instanta, iar dintre acestea prea putine au avut castig de cauza.

„Zadarnicirea combaterii bolilor nu a fost introdusa in Codul penal in contextul pandemiei de Covid-19. Infractiunea a existat si in vechiul Cod penal si era firesc sa fie preluata si in noul Cod penal.

Incriminarea initiala, inainte de interventia legiuitorului delegat, era mai buna deoarece legiuitorul delegat a facut destul de multe „erori” atunci cand a decis sa modifice, prin Ordonanta de Urgenta, aceasta infractiune.

In ceea ce priveste miile de dosare penale deschise de organele de urmarire/cercetare penala pentru cei acuzati de „zadarnicirea combaterii bolilor”, consider ca aceasta a fost o modalitate de control a populatiei in pandemie. Timpul a demonstrat ca a fost doar un exercitiu de amenintare in masa cu „dosare penale” si „inchisoarea”.

Conform portalului instantelor, in perioada de pandemie martie 2020-octombrie 2021, la judecatoriile din toata tara au fost inregistrate doar 23 de dosare in care 24 de inculpati au fost trimisi in judecata sub acuzatia de „zadarnicirea combaterii bolilor”, iar in aproape o treime, inculpatii au fost achitati in prima instanta.

In ceea ce priveste solutiile de achitare, magistratii au considerat ca libertatea persoanei este un drept fundamental, iar pentru restrangerea acestui drept este nevoie de existenta unei legi (nu de acte emise de Guvernul Romaniei) care, insa, nu a existat la data savarsirii faptelor”.

Au existat de asemenea medici care au falsificat adeverinte de vaccinare si care au mentionat in fals efectuarea vaccinului. Care sunt consecintele unor astfel de practici pentru medici?

„In functie de modalitatea concreta de savarsire a faptei, medicii pot sa raspunda penal pentru fals intelectual si luare de mita.

De exemplu, daca medicii atesta in mod nereal ca s-a efectuat vaccinarea, atunci savarsesc infractiunea de fals intelectual.

Daca medicii primesc si o suma de bani pentru a atesta in mod nereal ca s-a efectuat vaccinarea, atunci se pot retine infractiunile de luare de mita si fals intelectual.

In Romania au fost deschise putine dosare penale in care medicii au fost cei care au falsificat adeverintele de vaccinare, acestea fiind de regula falsificate de alte persoane”.

Care sunt consecintele penale pentru cei care falsifica in mod direct adeverintele de vaccinare? Dar pentru cei care doar folosesc aceste documente falsificate de medici sau de alte persoane?

„Adeverintele de vaccinare care nu sunt autentice le pot aduce celor care le folosesc un dosar penal si chiar o pedeapsa cu inchisoare, pe langa instituirea carantinei cand folosesc astfel de documente falsificate pentru a intra pe teritoriul Romaniei din tari aflate in zona galbena sau rosie.

Falsul unui inscris oficial si uzul de fals constituie infractiuni conform Codului penal si se pot pedepsi cu inchisoare de pana la 3 ani, iar infractiunea de dare de mita se poate pedepsi cu inchisoare de pana la 7 ani.

Asadar, o persoana care isi „fabrica” adeverinta falsa de vaccinare risca o pedeapsa intre sase luni si trei ani.

Doar ca in Codul penal se sanctioneaza si uzul de fals, iar cel care a contrafacut singur adeverinta, pe care apoi a si folosit-o, va raspunde si pentru falsificare, si pentru folosire.

Daca falsul a fost facut de altcineva (de exemplu, medic), cel care s-a folosit de adeverinta falsificata va raspunde pentru uz de fals si risca o pedeapsa de la 3 luni la 3 ani sau o amenda (penala, nu contraventionala).

In functie de modalitatea concreta de obtinere a adeverintei de vaccinare falsificate, persoanele pot sa fie acuzate si de alte infractiuni, de exemplu de dare de mita in situatia in care ofera unui medic bani in vederea eliberarii unor adeverinte false de vaccinare”.

Ce ar trebuie sa stie cetatenii acestei tari, din punct de vedere al dreptului penal, despre infractiunile comise "in numele covid"?

„Cred ca cetatenii trebuie sa stie ca in contextul pandemiei de Covid-19 au fost deschise mii de dosare penale, iar procurorii si politistii efectueaza saptamanal perchezitii la diverse persoane suspectate de savarsirea unor astfel de infractiuni in speranta ca vor descuraja acest fenomen infractional.

In situatia in care cetatenii au un dosar penal deschis pe numele lor, eu ii sfatuiesc sa apeleze, in cel mai scurt timp, la un avocat specializat in domeniul dreptului penal deoarece legiuitorul delegat a facut cateva „erori” atunci cand a modificat anumite infractiuni comise „in numele covid” si avocatul are „parghiile” legale necesare pentru a invoca in apararea clientului aceste „erori” si a obtine o solutie favorabila pentru client”.

Vazand indarjirea unor persoane de a se vaccina, ca doar acesta este si motivul pentru care recurg la astfel de gesturi, vedeti utila o schimbare de atitudine fata de cei care au declarat ca nu se vor vaccina, sau este necesara luarea unor masuri mai drastice?

„Domnul Gabriel Liiceanu zicea in cartea Despre limita ca „Esti umilit cand altcineva decide pentru tine intr-o privinta in care se cuvenea si puteai decide singur.”

Fiecare om trebuie sa decida pentru el daca vrea sa se vaccineze sau nu (eu am decis sa ma vaccinez), fara sa fie constrans de autoritati sa o faca prin adoptarea unor masuri restrictive”.