Judecatorii Mihail Udroiu si Hermina Iancu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie demasca inselatoria de la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, instanta europeana care a produs o hotarare menita sa dea peste cap dosarele penale in care se aplica prescriptia raspunderii penale, conform Deciziei CCR 297/2018 (reconfirmata prin Decizia CCR 358/2022) si a Deciziei ICCJ 67/2022. Autorii operatiunii de inducere in eroare a CJUE sunt chiar cei care au sesizat CJUE pe prescriptie, respectiv Curtea de Apel Brasov.

"Folosind informatiile si explicatiile neconforme", retin judecatorii Mihail Udroiu si Hermina Iancu de la Inalta Curte, Curtea de Apel Brasov a sesizat CJUE in cauza C-107/23 PPU [Lin], efectul informatiilor transmise de catre CA Brasov fiind in sensul ca Decizia CCR 297/2018 si OUG 71/2022 "ar permite, cel putin in anumite cazuri, neutralizarea efectului de intrerupere al unor acte de procedura efectuate chiar si inainte de 25 iunie 2018" privind interventia prescriptiei urmaririi penale, astfel ca, "instantele nationale nu pot, ca in cazul infractiunilor de frauda grava ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, sa aplice standardul de protectie referitor la principiul aplicarii legii penale mai favorabile (lex mitior) pentru a repune in discutie intreruperea termenului de prescriptie prin acte de procedura intervenite inainte de 25 iunie 2018, data publicarii Deciziei nr.297/2018 a Curtii Constitutionale".

Respectarea dreptului la un proces echitabil, inainte de orice

Hotararea celor doi judecatori ICCJ este devastatoare, in opinia noastra, atat pentru autorii sesizarii CJUE, in speta Curtea de Apel Brasov, cat si pentru magistratii care s-au incapatat sa aplice o hotarare a CJUE, pronuntata pe baza unor "informatii si explicatii neconforme", adica in necunostinta de cauza, cu inducerea in eroare a reprezentatilor Curti de Justitie a Uniunii Europene.

Iata concluziile ICCJ:

"Inalta Curte considera, astfel, ca cel putin sub trei aspecte informatiile si explicatiile instantei de trimitere sunt incomplete sau neconforme:

1. explicatiile vizand efectele pe care le produce o decizie de neconstitutionalitate in dreptul intern (pct.105-106, 113 din cererea de hotarare preliminara);

2. oferirea unei interpretari proprii, izolate si contrare jurisprudentei obligatorii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (Decizia 67/2022) si a Curtii Constitutionale prin care neaga natura si regimul juridic al situatiei analizate, ca fiind o succesiune de legi penale in timp, cu incidenta inerenta a legii penale mai favorabile (pct.95-96, 105, 121 din cererea de hotarare preliminara);

3. omisiunea de a furniza toate elementele ce configureaza natura si regimul normelor care reglementeaza legalitatea incriminarii si pedepselor in dreptul nostru".

Curtea de Apel Brasov nu vede prescriptia in niciun dosar

Mai mult, consacrandu-se drept instanta care refuza sa tina cont de Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei 297/2018 privind prescriptia si de Decizia 67/2022 pe prescriptie pronuntata de Completul ICCJ de dezlegarea a unor chestiuni de drept, Curtea de Apel Brasov s-a transformat in tot acest rastimp intr-un exemplu negativ si de neurmat in cazul respectarii normelor privitoare la prescriptie.

Sustinem aceasta intrucat 8 din 10 judecatori ai Sectiei penale ai Curtii de Apel Brasov dispun solutii de condamnare in cauzele in care actele de urmarire penala au fost efectuate anterior sau ulterior intervalului iunie 2018-mai 2022, apreciind ca in acest interval a fost intrerupta prescriptia. Solutiile de condamnare devin asadar previzibile, incalcandu-se practic dreptul la un proces echitabil si dreptul la o instanta independenta si impartiala, atata vreme cat solutiile sunt previzibile.

Or, dat fiind ca judecatorii Curtii de Apel Brasov se opun unificarii practicii in sensul aplicarii Deciziilor Curtii Constitutionale si a Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind prescriptia, aplicand in schimb decizia CJUE in materie de prescriptie si pronuntand solutii de condamnare acolo unde se impun de fapt alte solutii, completul format din judecatorii Mihail Udroiu si Hermina Iancu au decis stramutarea unui dosar de la Curtea de Apel Brasov cu o motivare de senzatie.

Concret, retin judecatorii Udroiu si Iancu, "pentru a se inlatura orice suspiciune care ar putea pune sub semnul indoielii impartialitatea si obiectivitatea judecatorilor din cadrul Curtii de Apel Brasov, ceea ce ar conduce la incalcarea dreptului la un proces echitabil, in sensul dispozitiilor art. 6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, precum si a cerintelor art. 71 din Codul de procedura penala, Inalta Curte va admite cererea formulata de petenta IAE privind stramutarea judecarii cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr. .............al Curtii de Apel Brasov – Sectia penala si dispune stramutarea cauzei la Curtea de Apel Alba Iulia, Sectia penala". Cel de-al treilea membru al completului ICCJ, judecatoarea Elena Barbu, a facut opinie separata.

Redam in continuare pasaje din motivarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie:

"INALTA CURTE

Deliberand asupra cererii de stramutare, in baza actelor si lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:

Prin cererea formulata la data de 11 martie 2024 si inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala la data de 15 martie 2024, petenta IAE a solicitat stramutarea judecarii cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr. al Curtii de Apel Brasov – Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, sustinand ca impartialitatea judecatorilor instantei este afectata datorita imprejurarilor cauzei si calitatii partilor.

In motivarea cererii, petenta a aratat, in esenta, ca din analiza jurisprudentei Curtii de Apel Brasov rezulta adoptarea unei pozitii radicale cu privire la problematica prescriptiei raspunderii penale contrara interpretarii date de instanta suprema ori de alte curti de apel.

In drept, petenta a invocat art. 71 si urm. din Codul de procedura penala.

Potrivit art.72 alin. (6) din Codul de procedura penala au fost solicitate informatii de la Curtea de Apel Brasov.

Prin informatiile transmise de Curtea de Apel Brasov, in conformitate cu art.72 alin. (6) din Codul de procedura penala, s-a aratat ca, nu se poate retine existenta unei suspiciuni rezonabile care sa afecteze impartialitatea judecatorilor instantei, fiind asigurate conditiile bunei solutionari a cauzei.

Analizand cererea formulata de petenta IAE, Inalta Curte constata urmatoarele:

Inalta Curte opineaza ca procedura stramutarii constituie remediul procesual prin care se asigura garantarea exigentei de impartialitate a judecatorilor din cadrul unei instante privite in ansamblu. Astfel, in cazul in care petentul probeaza in mod credibil existenta unui risc de afectare a impartialitatii judecatorilor unei instante, Curtea de Apel sau, dupa caz, Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin derogare de la regulile competentei teritoriale, pot muta judecarea unei cauze (in intregul ei) in prima instanta sau in apel, sau chiar in caile extraordinare de atac de la instanta competenta teritorial la o alta instanta (forum delegationis).

In acest sens, Curtea Constitutionala a apreciat ca „stramutarea nu este o procedura de solutionare in fond a procesului, ci constituie o procedura speciala, de stabilire a competentei teritoriale a instantei de judecata, menita tocmai sa asigure conditiile unui proces echitabil, in care partile sa dispuna de aceleasi mijloace de aparare si sa aiba posibilitatea sa isi exercite dreptul la aparare in mod efectiv si eficient. Stramutarea poate fi perceputa ca un instrument de procedura care permite unei parti sa ceara dezinvestirea unei jurisdictii in ansamblul sau, daca este suspectata de partialitate. La fel ca recuzarea, stramutarea pentru cauza de suspiciune legitima asigura protectia impartialitatii judecatorilor in cadrul unei proceduri penale. De aceea, ea isi gaseste un fundament efectiv in dreptul la un tribunal independent si impartial” (decizia nr. 237/2003 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 539 din 28 iulie 2003, precum si decizia nr. 528/2005 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1037 din 22 noiembrie 2005).

Potrivit art. 71 Cod procedura penala, Inalta Curte stramuta judecarea unei cauze de la o curte de apel la o alta curte de apel in doua cazuri si anume:

1. exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorilor instantei este afectata datorita imprejurarilor cauzei sau a calitatii partilor;

2. exista pericol de tulburare a ordinii publice.

Din analiza dispozitiilor art. 71 Cod procedura penala rezulta ca stramutarea se dispune numai atunci cand este probat cel putin unul dintre cele doua cazuri explicit si limitativ prevazute de lege prin care poate fi afectata exigenta de impartialitate a instantei si, implicit, echitatea procesului penal. Astfel, este in sarcina celui care a formulat cererea de stramutare sa probeze existenta unor imprejurari de natura a crea o suspiciune de ansamblu, colectiva, cu privire la obiectivitatea si impartialitatea sau aparenta de impartialitate a judecatorilor unor instante, de natura a impieta infaptuirea justitiei.

Referindu-se la conceptul de impartialitate, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca aceasta se defineste prin „absenta prejudecatilor sau a parerilor preconcepute”. In acest context, s-a decis ca impartialitatea trebuie apreciata atat din punct de vedere subiectiv, luandu-se in considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecator intr-un anume caz, cat si potrivit unui test obiectiv, care stabileste daca judecatorul a oferit garantii suficiente pentru a exclude vreo indoiala motivata din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotararea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in sensul ca ceea ce trebuie asigurat este increderea pe care, intr-o societate democratica, instantele trebuie sa o inspire publicului (Fey contra Austria). In aplicarea acestui text, opinia partii in cauza cu privire la impartialitatea instantei este importanta, dar nu decisiva. Impartialitatea obiectiva consta „in a pune problema daca, independent de conduita personala a judecatorului, anumite fapte verificabile justifica suspectarea impartialitatii acestuia din urma.” (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a opinat ca, in privinta impartialitatii judecatorului, aparentele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenta instantei europene, in raport de imprejurarile concrete ale cauzelor.

Astfel, aparentele prezinta o mare importanta, avand in vedere increderea pe care instantele trebuie sa o inspire publicului intr-o societate democratica si, in primul rand, acuzatului in cadrul unui proces penal (judecatorul nu trebuie doar sa fie impartial, ci, in egala masura, trebuie sa se vada ca este impartial).

Trebuie determinat daca anumite fapte sau imprejurari pot ridica dubii legitime cu privire la lipsa de impartialitate a instantei, daca temerile unei parti cu privire la impartialitatea instantei sunt in mod obiectiv justificate.

In fine, ceea ce trebuie asigurat, in viziunea Curtii Europene a Drepturilor Omului, este increderea pe care instantele trebuie sa o inspire partii intr-un proces.

Examinand, in aceste coordonate, Inalta Curtea considera ca imprejurarile invocate de petenta drept temeiuri ale cererii de stramutare sunt apte sa genereze aparenta de lipsa de impartialitate a judecatorilor Curtii de Apel Brasov prin raportare la particularitatile cauzei si la criticile formulate prin calea de atac declarata de parchet.

Astfel, Inalta Curte noteaza ca, in ceea ce priveste obiectul criticilor formulate de parchet in calea de atac a apelului, din jurisprudenta depusa de catre petenta IAE rezulta ca majoritatea completurilor de la Curtea de Apel Brasov imbratiseaza o interpretare care ar putea conduce efecte defavorabile petentei, in contextul in care aceasta interpretare pare a fi in contradictie cu opinia majoritara a instantei supreme astfel cum aceasta este degajata din considerentele deciziilor pronuntate in recursurile in casatie cu care inalta Curte a fost sesizata de Ministerul Public.

In plus, Inalta Curte opineaza ca la retinerea aparentei lipsei de impartialitate a Curtii de Apel Brasov trebuie avut in vedere si faptul ca in sesizarea adresata Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauza C-107/23 PPU [Lin] in care a fost pronuntata hotararea din data de 24 iulie 2023 informatiile si explicatiile instantei de trimitere (Curtea de Apel Brasov, instanta de la care se solicita stramutarea judecarii cauzei) contin omisiuni si informatii neconforme ce influenteaza, in ansamblu, procesul de interpretare in componenta efectelor deciziilor Curtii Constitutionale, a interdictiei retroactivarii/ultraactivarii unei legi penale mai severe, a respectarii principiului legalitatii incriminarii si pedepsei (pct. 102, 111, 119, 121, 122).

Folosind informatiile si explicatiile neconforme comunicate de Curtea de Apel Brasov, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a retinut urmatoarele: „Contrar standardului national de protectie referitor la previzibilitatea legii penale, care, potrivit instantei de trimitere, se limiteaza la neutralizarea efectului de intrerupere al actelor de procedura efectuate in perioada cuprinsa intre 25 iunie 2018, data publicarii Deciziei nr. 297/2018 a Curtii Constitutionale, si 30 mai 2022, data intrarii in vigoare a O.U.G nr. 71/2002, standardul national de protectie referitor la principiul aplicarii retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) ar permite, cel putin in anumite cazuri, neutralizarea efectului de intrerupere al unor acte de procedura efectuate chiar si inainte de 25 iunie 2018, dar dupa intrarea in vigoare a Codului penal la 1 februarie 2014, respectiv pentru o perioada mai mare de patru ani” (pct. 122).

Totodata, in acelasi context argumentativ, vorbind despre standardul national de protectie al drepturilor fundamentale si folosind informatiile si interpretarile oferite de instanta de trimitere, Curtea de Justitie a Uniunii Europene conchide [folosind sintagma „In consecinta...”] ca instantele nationale nu pot, ca in cazul infractiunilor de frauda grava ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, sa aplice standardul de protectie referitor la principiul aplicarii legii penale mai favorabile (lex mitior) pentru a repune in discutie intreruperea termenului de prescriptie prin acte de procedura intrvenite inainte de 25 iunie 2018, data publicarii Deciziei nr.297/2018 a Curtii Constitutionale (pct. 124 din Hotarare).

Inalta Curte considera, astfel, ca cel putin sub trei aspecte informatiile si explicatiile instantei de trimitere sunt incomplete sau neconforme:

4. explicatiile vizand efectele pe care le produce o decizie de neconstitutionalitate in dreptul intern (pct.105-106, 113 din cererea de hotarare preliminara);

5. oferirea unei interpretari proprii, izolate si contrare jurisprudentei obligatorii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (Decizia 67/2022) si a Curtii Constitutionale prin care neaga natura si regimul juridic al situatiei analizate, ca fiind o succesiune de legi penale in timp, cu incidenta inerenta a legii penale mai favorabile (pct.95-96, 105, 121 din cererea de hotarare preliminara);

6. omisiunea de a furniza toate elementele ce configureaza natura si regimul normelor care reglementeaza legalitatea incriminarii si pedepselor in dreptul nostru.

Prin urmare, pentru a se inlatura orice suspiciune care ar putea pune sub semnul indoielii impartialitatea si obiectivitatea judecatorilor din cadrul Curtii de Apel Brasov, ceea ce ar conduce la incalcarea dreptului la un proces echitabil, in sensul dispozitiilor art. 6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, precum si a cerintelor art. 71 din Codul de procedura penala, Inalta Curte va admite cererea formulata de petenta IAE privind stramutarea judecarii cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr. .............al Curtii de Apel Brasov – Sectia penala si dispune stramutarea cauzei la Curtea de Apel Alba Iulia, Sectia penala.

In conformitate cu dispozitiile art. 74 alin. 3 din Codul de procedura penala, evaluand stadiul procedurii, Inalta Curte apreciaza ca se impune mentinerea actele procedurale indeplinite in fata Curtii de Apel Brasov.

In temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea cererii de stramutare vor ramane in sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Cu opinie majoritara:

Admite cererea formulata de petenta IAE privind stramutarea judecarii cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr. ....................al Curtii de Apel Brasov – Sectia penala si dispune stramutarea cauzei la Curtea de Apel Alba Iulia, Sectia penala.

Mentine actele procedurale efectuate in cauza.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea prezentei cauze raman in sarcina statului.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 03 aprilie 2024".

* Cititi aici intreaga decizie a CJUE