Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate decizia nr. 1308/2023 din dosarul nr. 33627/3/2018, prin care judecatorii Alina-Petronela Mosneagu, Bogdan-Florin Voinescu si Toma-Catalin Raileanu de la Curtea de Apel Bucuresti l-au achitat definitiv pe „fapta nu exista” pe Gabriel Oprea (foto 1) – fost ministru al Afacerilor Interne si vicepremier pentru securitate nationala – in dosarul in care Directia Nationala Anticoruptie l-a trimis in judecata pentru presupusa fapta de ucidere din culpa in cauza privind moartea politistului Bogdan Gigina.

Prin aceasta hotarare, CAB a mentinut sentinta de achitare pronuntata la 6 martie 2023 de catre magistratul Sorin-Vasile Ivanciuc (click aici pentru a citi). Amintim ca rechizitoriul nr. 905/P/2015 al procurorului DNA Ioan Amariei a fost confirmat de catre insasi sefa parchetului anticoruptie de la acea vreme, Laura Kovesi (vezi facsimil).

De asemenea, mentionam ca Oprea a fost aparat de catre avocatul Dan Lupascu (foto 2), fost judecator si fost presedinte al Curtii de Apel Bucuresti.

Justitia se face in instanta, nu in strada

Desi a mentinut achitarea fostului ministru in baza art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala („fapta nu exista”) dispusa de TMB, Curtea de Apel Bucuresti a mers pe alt rationament decat instanta de fond. Inca de la inceput, CAB atrage atentia ca nicio instanta nu trebuie sa se lase influentata de emotia colectiva din jurul unui dosar sau al altuia (cu tot cu mediatizarea excesiva aferenta), ci trebuie sa solutioneze respectiva speta strict in baza legii.

Concret, completul Mosneagu-Voinescu-Raileanu a constatat ca nu Gabriel Oprea este vinovat pentru faptul ca politistul Bogdan Gigina a cazut cu motocicleta in groapa de pe strada Stirbei Voda din Bucuresti, ci vina ii apartine firmei care realiza lucrari la conducta de gaze si care sapase acea groapa – respectiv SC General MPM Impex SRL, detinuta de omul de afaceri Petre Mazilu. De altfel, CAB a mentinut condamnarea de 2 ani si 8 luni de inchisoare cu suspendare dispusa de TMB in cazul lui Mazilu.

In plus, toti martorii audiati au confirmat faptul ca in seara tragediei coloana oficiala a ministrului nu se deplasa cu viteza excesiva si ca nici Oprea nu daduse vreun ordin pentru cresterea vitezei.

DNA a dat o clasare corecta

In aceeasi decizie, Curtea de Apel Bucuresti remarca faptul ca prin acelasi rechizitoriu, Directia Nationala Anticoruptie a clasat acuzatia legata de abuzul in serviciu pe care l-ar fi comis Gabriel Oprea cand si-ar fi pus politisti rutieri drept insotitori permanenti, in conditiile in care Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulatia de drumurile publice (aprobat prin HG nr. 1391/2006) permite aceasta situatie doar in cazuri exceptionale – nicidecum ca regula.

Judecatorii CAB constata justetea acestei clasari, in conditiiile in care este vorba despre incalcarea unui act infralegal (respectiv hotarare de Guvern), nicidecum a unui act din legislatia primara (lege sau ordonanta). Or, in Decizia nr. 405/2016, CCR a stabilit ca abuzul in serviciu trebuie sa fie definit doar in legatura cu incalcarea unei legi sau a unei ordonante (simple sau de urgenta), nicidecum in legatura cu nerespectarea unui act cu putere inferioara legii (cum este, in cazul de fata, o hotarare de Guvern).

Redam principalele pasaje din motivarea Curtii de Apel Bucuresti:

„Curtea, analizand apelurile in cauza in raport de criticile formulate, dar si sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 417 alin. 2 C. proc. pen., constata ca sunt nefondate apelurile declarate de catre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si partea civila Ciuciu (fosta Gigina) Ioana-Raluca, respectiv sunt fondate apelurile declarate de catre inculpatii Mazilu Petre si SC General MPM Impex SRL si partile civile Sima (fosta Gigina) Carmen, Gigina Cornel Reluca si Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti pentru urmatoarele considerente: (...)

2. Cu privire la fondul apelurilor declarate in cauza vizand latura penala

Curtea constata, pe baza probelor administrate in cauza, ca la data de 20 octombrie 2015 pe strada Stirbei Voda din Bucuresti, zona in care se realizau lucrari de interventie in carosabil de catre angajatii inculpatei General MPM Impex S.R.L., al carei administrator si unic asociat este inculpatul Mazilu Petre, a avut loc un accident rutier soldat cu decesul politistului rutier Gigina Bogdan-Cosmin, in varsta de 28 de ani, aflat in dispozitivul politienesc care il insotea pe inculpatul Oprea Gabriel (la acea data Ministru al Afacerilor Interne in Guvernul Romaniei).

In mod evident, a avut loc o tragedie, ca urmare a decesului unui tanar politist, eveniment care a produs suferinte familiei victimei, iar din perspectiva socio-umana si psihologica este fireasca dorinta familiei victimei de identificare a unui vinovat pentru suferinta cauzata de decesul unicului copil, respectiv fostului sot, si de tragere la raspundere penala (si civila) a persoanei / persoanelor vinovate, ca o minima compensatie pentru tragedia prin care au trecut, inclusiv in contextul unei mediatizari de necontestat a cazului.

In speta, Curtea noteaza ca interesul opiniei publice pentru cauza in care s-au formulat acuzatiile impotriva inculpatilor a fost determinat in primul rand de faptul ca victima Gigina Bogdan-Cosmin se afla in dispozitivul politienesc care il insotea pe inculpatul Oprea Gabriel, ministru in Guvernul Romaniei, iar imediat dupa tragedie, respectiv la datele de 28.10.2015 si 05.11.2015, au fost formulate sesizari catre autoritati judiciare din partea unor jurnalisti si din partea APADOR – CH si Societatea Academica Romana (SAR) privind existenta unor suspiciuni in legatura cu legalitatea dispunerii masurilor de insotire a demnitarilor de catre echipaje ale politiei rutiere (filele 1-20 vol. 2 DUP).

Prezumtia de nevinovatie si libertatea presei reprezinta doua drepturi fundamentale, recunoscute de catre documentele internationale in domeniul drepturilor omului si de Constitutia Romaniei. Cerintele lor pot veni uneori in conflict, precum in cazul publicitatii excesive, putandu-se aprecia ca uneori pot aparea adevarate fenomene mediatico-juridice sau asa-zise procese mediatice.

In jurisprudenta Curtii EDO (cauza Soylemez contra Turciei), se aminteste ca in mod evident instantele interne nu judeca nicio cauza in vid, ca este normal ca un proces ce atrage atentia opiniei publice sa fie mediatizat atat inainte, cat si in timpul desfasurarii procedurilor penale. De asemenea, in cauza Mircea contra Romaniei s-a considerat, de exemplu, ca datorita unei perioade lungi de timp de la desfasurarea campaniei in presa pana la pronuntarea condamnarii de catre instanta coroborat cu faptul ca judecarea cauzei este de competenta unor profesionisti ce nu sunt usor influentabili nu s-a adus atingere prezumtiei de nevinovatie.

In plus, in cauza Burzo contra Romaniei, Curtea EDO aminteste ca trebuie sa se ia act de faptul ca instantele care trebuiau sa examineze cauza erau alcatuite in totalitate din judecatori profesionisti. Spre deosebire de membrii unui juriu, acestia din urma dispuneau in mod normal de o experienta si o formare care le permiteau sa elimine orice sugestie externa procesului. Nimic din dosar nu conduce la concluzia ca, in evaluarea argumentelor prezentate de reclamant si a elementelor acuzarii, judecatorii care s-au pronuntat cu privire la fond au fost influentati de afirmatiile din presa (Craxi contra Italiei, Mircea contra Romaniei).

Instanta de apel mai retine ca potrivit art. 103 alin. 1 C.proc.pen. probele nu au o valoare dinainte stabilita, iar aprecierea fiecarei probe se face de organul judiciar sau de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.

Totodata, aminteste ca potrivit art. 15 alin. 2 C.pen., comiterea unei infractiuni este singurul temei al raspunderii penale, iar tragerea la raspundere penala a unui inculpat poate avea loc doar daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, indiferent de ce deziderate s-au conturat in interiorul familiei victimei sau in randul opiniei publice in contextul mediatizarii de necontestat a cazului. Interesul manifestat de opinia publica pentru cauza de fata nu prezinta si nici nu poate prezenta relevanta juridica pentru solutionarea actiunii penale, hotararea ce urmeaza a fi pronuntata in cauza bazandu-se exclusiv pe realizarea unui examen in conditiile legii al probelor administrate in cauza in vederea stabilirii adevarului. Hotararea judecatoreasca trebuie sa se intemeieze pe acele probatorii care se coroboreaza intre ele si sunt in masura sa confirme o situatie clara, neafectata de vreun dubiu, indiferent de faza procesuala in care au fost administrate, neexistand prevederi legale care sa confere o valoare mai ridicata probelor administrate in faza cercetarii judecatoresti in detrimentul probelor administrate in faza urmaririi penale ori invers.

Dupa efectuarea unei analize proprii a probatoriului administrat in cauza, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecatoresti, Curtea constata ca s-a dovedit, dincolo de orice indoiala rezonabila – astfel cum impun dispozitiile art. 103 alin. 2 C.proc.pen. –, ca inculpatii Mazilu Petre si GENERAL MPM IMPEX SRL se fac vinovati de comiterea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 192 alin. 2 C.pen., astfel cum in mod just a retinut si instanta de fond, iar cu privire la intimatul inculpat Oprea Gabriel s-a pronuntat de catre Tribunalul Bucuresti o solutie temeinica de achitare a acestuia prin raportare la temeiul prevazut de art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen., insa pentru motivele ce urmeaza a fi expuse de catre instanta de apel.

Se retine, astfel, ca prin rechizitoriul nr. 905/P/2015 emis la data de 27 aprilie 2018 de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de Combatere a Coruptiei, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor persoane fizice Oprea Gabriel si Mazilu Petre, precum si a inculpatei persoana juridica General MPM Impex S.R.L., toti pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, in modalitatea normativa prevazuta de art. 192 alin. (1) si (2) din Codul penal.

In actul de sesizare a instantei s-a retinut, in esenta, ca la data de 20 octombrie 2015, ca urmare a nerespectarii de catre inculpatii Oprea Gabriel (la acea data Ministru al Afacerilor Interne), Mazilu Petre (administrator si unic asociat al General MPM Impex S.R.L.) si General MPM Impex S.R.L. a dispozitiilor legale si a masurilor de prevedere pentru exercitarea unor activitati (activitatea de insotire a Ministrului Afacerilor Interne de catre politisti rutieri in cazul inculpatului Oprea Gabriel, respectiv activitatea de realizare a unor lucrari in carosabil in cazul celorlalti doi inculpati), pe strada Stirbei Voda din Bucuresti a avut loc un accident rutier soldat cu decesul politistului rutier Gigina Bogdan-Cosmin, in varsta de 28 de ani, aflat in dispozitivul politienesc care il insotea pe inculpatul Oprea Gabriel.

Potrivit actului de sesizare, acuzatiile detaliate formulate impotriva celor 3 inculpati vizeaza comiterea infractiunii de ucidere din culpa in forma agravata, prevazuta de art. 192 alin. 2 C.pen., retinandu-se in concret ca:

- inculpatul Oprea Gabriel, incepand cu preluarea, la data de 23 ianuarie 2014, a functiei de ministru al afacerilor interne, a dispus – cu incalcarea dispozitiilor legale privind insotirea demnitarilor de catre politia rutiera – insotirea sa permanenta de catre un dispozitiv de politie rutiera, iar din luna iunie 2015 a dispus ca din acest dispozitiv sa faca parte si un politist rutier motociclist, si a impus ca deplasarea acestui dispozitiv de insotire sa se faca cu viteze foarte mari, punand astfel politistii rutieri care executau aceste misiuni de insotire intr-o situatie permanenta de risc de accident de circulatie, fapta care a avut ca urmare producerea la data de 20 octombrie 2015 a unui accident de circulatie in urma caruia victima Gigina Bogdan-Cosmin a decedat;

- inculpatii Mazilu Petre si General MPM Impex S.R.L., prin incalcarea dispozitiilor legale privind executarea semnalizarii rutiere, nu au luat masuri pentru instruirea angajatilor cu privire la modalitatea corecta de realizare a semnalizarii rutiere aferente lucrarilor executate la partea carosabila si au pus la dispozitia angajatilor semne rutiere realizate artizanal, neconforme standardelor de siguranta, fapta care a avut ca urmare realizarea total necorespunzatoare a semnalizarii rutiere aferente unei lucrari executate pe strada Stirbei Voda, punand astfel participantii la trafic care circulau pe aceasta artera de circulatie intr-o situatie de risc de accident de circulatie, fapta care a avut ca urmare producerea la data de 20 octombrie 2015 a unui accident de circulatie in urma caruia victima Gigina Bogdan-Cosmin a decedat.

In opinia procurorilor, in antecedenta cauzala pot fi identificate, asadar, urmatoarele contributii umane care ar putea avea legatura cu rezultatul specific infractiunii de ucidere din culpa, si anume:

- caracterul abuziv al insotirii deplasarilor inculpatului Oprea Gabriel cu echipaje de politie rutiera, cu consecinta punerii politistilor rutieri in situatii de risc, fara justificare legala;

- viteza de deplasare si neadaptarea acesteia la conditiile de trafic impuse de catre inculpatul Oprea Gabriel;

- modalitatea defectuoasa, cu nerespectarea cadrului legal, de realizare de catre angajatii General MPM Impex S.R.L. a semnalizarii lucrarii realizate pe suprafata carosabila.

a. Cu privire la conduita imputata inculpatului Oprea Gabriel

Referitor la caracterul abuziv al insotirii deplasarilor inculpatului Oprea Gabriel cu echipaje de politie rutiera, Parchetul a sustinut ca inculpatul Oprea Gabriel, in calitatea sa de ministru al Afacerilor Interne si incalcand dispozitiile legale care reglementeaza insotirea demnitarilor, a dispus insotirea sa permanenta cu echipaje ale politiei rutiere, care au circulat in regim prioritar, cu incalcarea regimului legal de viteza si a altor reguli de circulatie. S-a mai sustinut ca inculpatul a determinat nu numai insotirea sa permanenta cu echipaje ale politiei rutiere, dar si modalitatea de formare a acestor echipaje, respectiv folosirea unei motociclete a politiei rutiere pentru a facilita deplasarea cu viteza a coloanei oficiale astfel formate.

In acest context, Curtea retine – pe baza probelor administrate in cauza – ca in perioada 23 ianuarie 2014 – 9 noiembrie 2015 inculpatul Oprea Gabriel a detinut functia de ministru al afacerilor interne si pe cea de viceprim-ministru pentru securitate nationala. La preluarea mandatului de ministru al afacerilor interne de catre inculpatul Oprea Gabriel, insotirea demnitarului se realiza de catre un echipaj de politie rutiera format dintr-un singur agent de politie (soferul autospecialei). Incepand cu data de 29 iunie 2015, moment la care inculpatul Oprea Gabriel indeplinea temporar si atributiile de prim-ministru, dispozitivul de insotire a fost compus si dintr-o motocicleta a politiei rutiere, condusa de un agent de politie rutiera, fiind relevant de mentionat ca si anterior acestei date, atunci cand era necesar, ofiterul din echipajul de politie solicita sprijinul unor motociclisti rutieri. Ulterior acestei date, pana la producerea accidentului rutier, motociclistul rutier a ramas permanent in compunerea dispozitivului de insotire a ministrului afacerilor interne.

Se mai retine ca la momentul preluarii functiei pana in luna iulie 2015, protectia ministrului afacerilor de interne era asigurata de ofiteri din cadrul Serviciului de Protectie si Paza, conform Legii nr. 191/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Protectie si Paza. Ulterior acestui moment, activitatea de protectie a inculpatului Oprea Gabriel nu s-a mai realizat de catre ofiterii Serviciului de Protectie si Paza, ci de catre o subunitate a Directiei de Informatii si Protectie Interna din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, anume Diviziunea Protectie Personal, context in care deplasarea a inceput sa se faca cu un autoturism marca Audi cu numarul de inmatriculare B 101 DPP.

Prin urmare, incepand cu luna iulie 2015 si inclusiv la data de 20 octombrie 2015, deplasarile inculpatului Oprea Gabriel pe raza municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov s-au realizat in cadrul unui dispozitiv constituit din autoturismul marca Audi, cu numarul de inmatriculare B 101 DPP, cu care se deplasa demnitarul, o autospeciala apartinand Brigazii Rutiere in care se afla un echipaj format dintr-un agent de politie (sofer) si un ofiter, precum si un motociclist rutier ca antemergator. La data de 20 octombrie 2015, data producerii accidentului rutier, victima Gigina Bogdan-Cosmin se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, executand misiunea de insotire a inculpatului Oprea Gabriel, in calitate de motociclist rutier.

Curtea retine ca art. 192 alin. 2 C.pen. incrimineaza uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati, ceea ce – potrivit literaturii de specialitate – este cunoscuta ca uciderea din culpa profesionala, intrucat ocroteste, pe langa relatiile sociale privind integritatea si viata persoanei, si relatiile privitoare la siguranta exercitarii anumitor activitati profesionale si speciale care pot constitui surse de pericol deosebit, prin raportare fie la natura activitatii, fie la dispozitiile legale ce reglementeaza activitatea profesionala. Ca atare, aceasta forma agravata a uciderii din culpa vizeaza caracterul profesional al conduitei periculoase a faptuitorului.

Tot potrivit literaturii de specialitate si jurisprudentei indelungate in materie (intrucat forma prevazuta de art. 192 alin. 2 C.pen. este identica cu cea care se regasea in cuprinsul art. 178 alin. 2 Cod penal din 1968), retinerea formei agravate a infractiunii de ucidere din culpa presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

- faptuitorul sa fie un profesionist, un meserias sau o persoana care efectueaza o anumita activitate (de exemplu, profesionist – medic; meserias – mecanic, instalator, etc; persoana care desfasoara o anumita activitate – conducator de vehicul);

- fapta sa fie savarsita in exercitiul profesiei, meseriei ori in indeplinirea respectivei activitati;

- sa existe anumite dispozitii legale sau masuri de prevedere pentru exercitiul profesiei sau meseriei ori pentru efectuarea acelei activitati;

- fapta sa fie urmarea nerespectarii acelor dispozitii legale sau masuri de prevedere.

Asa cum s-a statuat in doctrina, inclusiv sub imperiul Codului penal din 1968, prin instituirea agravantei legiuitorul a urmarit sa determine la prudenta pe cei care exercita profesii sau meserii ori desfasoara anumite activitati pentru care exista dispozitii legale sau masuri de prevedere tocmai in considerarea faptului ca orice neatentie in exercitarea, respectiv efectuarea acestora poate avea consecinte grave, constand chiar in pierderea vietii unei persoane.

Prin urmare, conduita faptuitorului trebuie raportata la activitatile pe care le desfasoara in cadrul profesiei, meseriei sau activitatii exercitate, intrucat doar incalcarea unor dispozitii legale sau masuri de prevedere concrete are drept consecinta angajarea raspunderii penale, ceea ce inseamna ca nu orice incalcare a dispozitiilor legale se circumscrie ipotezei ilicite prevazute de norma de incriminare, ci doar incalcarea dispozitiilor legale specifice exercitiului profesiei, meseriei sau activitatii desfasurate.

In cauza de fata, ceea ce se imputa inculpatului Oprea Gabriel ca fiind o conduita ce s-ar plia pe dispozitiile art. 192 alin. 2 C.pen. este nerespectarea dispozitiilor legale pentru desfasurarea unei activitati, respectiv activitatea de insotire a ministrului afacerilor interne, intrucat, asa cum s-a aratat, potrivit actului de sesizare, acuzatia vizeaza, printre altele, caracterul abuziv al insotirii deplasarilor cu echipaje de politie rutiera, cu consecinta punerii politistilor in situatii de risc sporit.

Tot in actul de sesizare se sustine ca dispozitiile legale incalcate sunt cele prevazute de art. 223 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia de drumurile publice, cu urmatorul continut: 'In situatii deosebite, care impun deplasarea in regim de urgenta, pot beneficia de insotirea cu echipaje ale politiei rutiere si ministrii din Guvernul Romaniei'.

Curtea observa, insa, ca potrivit aceluiasi rechizitoriu (paginile 3 si 99), s-a dispus clasarea fata de inculpatul Oprea Gabriel sub aspectul comiterii infractiunii de abuz in serviciu, in modalitatea normativa prevazuta de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 din Codul penal.

Ca situatie de fapt, se retinuse in sarcina inculpatului Oprea Gabriel ca prin incalcarea cadrului legal a dispus insotirea sa permanenta de catre efective ale politei rutiere si ca dispozitiile legale incalcate au fost cele prevazute de art. 223 alin. 3 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia de drumurile publice, Regulament care a fost aprobat prin Hotararea de Guvern nr. 1391/2006.

S-a constatat, insa, ca pe parcursul urmaririi penale a aparut Decizia nr. 405/2016 a Curtii Constitutionale, care a dus la abrogarea partiala a infractiunii de abuz in serviciu, in sensul ca doar incalcarea acelor atributii de serviciu prevazute de legislatia primara (lege ori ordonanta a guvernului) poate constitui element material al infractiunii de abuz in serviciu, nu si incalcarea unor alte acte normative, cum sunt hotararile Guvernului.

In atare conditii, avand in vedere ca prevederile normative incalcate de catre inculpatul Oprea Gabriel sunt din legislatia secundara (hotarare a Guvernului), s-a constatat ca in cauza nu mai sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, acesta constituind motivul pentru care s-a dispus solutia de clasare.

Prin urmare, se observa ca aceeasi conduita pentru care s-a dat o solutie de clasare prin rechizitoriul din 27.04.2018 este reiterata in cadrul acuzatiei din prezenta cauza ca fiind una dintre conduitele imputate inculpatului Oprea Gabriel si care s-ar circumscrie elementului material al infractiunii prevazute de art. 192 alin. 2 C.pen.

In actul de sesizare, asa cum s-a aratat, se sustine ca inculpatul Oprea Gabriel ar fi dispus – cu incalcarea dispozitiilor legale privind insotirea demnitarilor de catre politia rutiera – insotirea sa permanenta de catre un dispozitiv de politie rutiera, iar din luna iunie 2015 a dispus ca din acest dispozitiv sa faca parte si un politist rutier motociclist, si a impus ca deplasarea acestui dispozitiv de insotire sa se faca cu viteze foarte mari, punand astfel politistii rutieri care executau aceste misiuni de insotire intr-o situatie permanenta de risc de accident de circulatie, ceea ce ar fi dus la data de 20.10.2015 la moartea – in conditiile unui accident rutier – a politistului rutier Gigina Bogdan Cosmin.

In acest context, Curtea retine ca in literatura de specialitate si in jurisprudenta creata sub imperiul Codului penal din 1968, s-a facut distinctia intre infractiunile-obstacol si infractiunile subsecvente.

Astfel, in lucrarea Practica Judiciara penala vol. III Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1992, coordonata de reputatii autori G. Antoniu si C. Bulai, se arata (pornind de la analiza posibilitatii retinerii infractiunii de ucidere din culpa in forma agravata in sarcina conducatorului auto ce incredinteaza vehiculul unei persoane care nu avea permis de circulatie, daca aceasta, conducand imprudent, omoara o persoana) ca atunci cand faptuitorul creeaza prin fapta sa, posibilitatea producerii unor consecinte antisociale, iar aceasta posibilitate nu se poate transforma prin ea insasi in realitate, ci numai prin fapta vinovata a altei persoane, astfel de fapte au fost incriminate de legiuitor ca infractiuni distincte, asa numitele infractiuni obstacol. Desi aceste fapte au fost incriminate pentru a preveni savarsirea unor infractiuni mai grave, subsecvente (de unde si denumirea lor de infractiuni obstacol), acestea din urma, in cazul in care se savarsesc, nu absorb in continutul lor infractiunile obstacol, care isi pastreaza autonomia si atrag in mod independent raspunderea penala a faptuitorului, chiar si atunci cand tot el ar savarsi infractiunea subsecventa.

Existenta independenta a infractiunii-obstacol si a infractiunii subsecvente exclude posibilitatea existentei unei legaturi de cauzalitate intre fapta care constituie elementul material al infractiunii obstacol si urmarea imediata ceruta pentru existenta infractiunii subsecvente. Legatura dintre cele doua infractiuni corelative nu trebuie sa fie identificata cu legatura cauzala in infractiune, dupa cum conexitatea dintre cele doua infractiuni nu duce la unitatea acestora. Ca urmare, in sarcina faptuitorului trebuie sa se retina doar infractiunea obstacol pe care a savarsit-o, nu si infractiunea de ucidere din culpa. Asadar, neexistand legatura de cauzalitate intre fapta celui care savarseste infractiunea obstacol si urmarea imediata a infractiunii subsecvente, nu se poate pune problema tragerii la raspundere penala pentru infractiunea de ucidere din culpa.

In acest context, deosebit de relevante sunt si cele statuate de catre judecatorul de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie prin incheierea nr. 348 din data de 08.06.2018 in dosarul nr. 1148/1/2018/a1 (filele 305-306 din dosarul mentionat, atasat prezentului dosar) cand a examinat competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin raportare la cerinta prevazuta de art. 48 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala.

In considerentele incheierii amintite, s-a retinut – in esenta – ca printre atributiile de serviciu ale inculpatului Oprea Gabriel, ce detinea functia de ministru al afacerilor interne si calitatea de senator, circumscrise prevederilor art. 7 alin. (1) si alin. (3)-(5) din Ordonanta de Urgenta nr. 30/2007 din 25 aprilie 2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificarile ulterioare publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pana la 8 noiembrie 2016 si art. 1, 9, 10, 35 si 42 alin. (1) din Legea nr. 96/1996 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, cu modificarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial nr. 380 din 3 mai 2006, nu se regasesc si atributiile efective de conducere a autoturismului (inculpatul se afla in autoturism ca persoana transportata, ca urmare a functiei si calitatii detinute), precum si nici cele concrete, de insotire a autoturismului in care se afla, de catre un dispozitiv in coloana (respectiv stabilirea directa, de o maniera efectiva a componentei numerice si individuale a persoanelor, felul de alcatuire al dispozitivului, amplasarea concreta in cadrul dispozitivului, chiar desemnarea nominala a politistului rutier Gigina Bogdan-Cosmin, indicarea concreta a vitezei de deplasare si traseele de urmat), neexistand asadar un raport direct intre exercitarea atributiilor de serviciu si fapta pretins a fi comisa de catre acesta, respectiv aceea de ucidere din culpa a politistului rutier Gigina Bogdan Cosmin, in conditiile in care asa cum se retine in rechizitoriu in mod constant, moartea acestuia a survenit intr-un accident rutier.

S-a constatat, prin raportare la reglementarile atributiilor de serviciu, ce decurg din functia de ministru al afacerilor interne si calitatea de senator detinute de inculpatul Oprea Gabriel, ca nu exista situatii prevazute ca in exercitarea lor sa poata cauza moartea persoanelor, asa incat nu exista nicio legatura, respectiv un raport direct intre exercitarea lor cu fapta de a ucide, avand ca rezultat producerea suprimarii vietii, din culpa, a victimei Gigina Bogdan Cosmin (fila 306 din dosarul nr. 1148/1/2018/a1 al ICCJ).

Ca atare, ceea ce se imputa inculpatului Oprea Gabriel prin actul de sesizare este o fapta cu caracter general, posibil producatoare de consecinte vatamatoare, care insa nu se pot produce decat prin fapta vinovata a unei alte persoane, deci care s-ar putea – daca ar fi indeplinite conditiile legale – sa se circumscrie exclusiv unei infractiuni de serviciu (infractiune-obstacol), cu privire la care, insa, s-a dispus inca din aprilie 2018 o solutie de clasare.

Prin urmare, analiza exhaustiva pe care instanta de fond a realizat-o cu privire la insotirea ministrilor afacerilor interne de catre echipaje ale politiei rutiere (moment de debut, caracter exceptional / temporar sau nu, prezenta unui motociclist in dispozitiv anterior si ulterior preluarii mandatului de ministru de catre inculpatul Oprea Gabriel) nici nu era necesara din perspectiva fundamentarii concluziei ca nu sunt intrunite conditiile legale pentru tragerea la raspundere penala a inculpatului Oprea Gabriel pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 192 alin. 2 C.pen. Tribunalul, insa, a optat pentru analiza acestor imprejurari fata de modalitatea de formulare a acuzatiilor in cuprinsul actului de sesizare referitor la inculpatul Oprea Gabriel.

Asadar, in contextul aratat, in care s-a pronuntat o solutie de clasare fata de inculpatul Oprea Gabriel sub aspectul comiterii infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 din Codul penal, ceea ce trebuie analizat este daca, in concret, inculpatul Oprea Gabriel, in data de 20.10.2015 si, mai cu seama, in contextul deplasarii soldate cu accidentul rutier ce a produs moartea victimei Gigina Bogdan Cosmin a avut o contributie directa la stabilirea de o maniera efectiva a componentei numerice si individuale a persoanelor dispozitivului de insotire, felul de alcatuire al dispozitivului, amplasarea concreta in cadrul dispozitivului, chiar desemnarea nominala a politistului rutier Gigina Bogdan-Cosmin, indicarea concreta a vitezei de deplasare si traseele de urmat.

Analizand din aceasta perspectiva probele administrate in cauza, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecatoresti, Curtea constata ca nu a existat o actiune, o conduita, o fapta a inculpatului Oprea Gabriel de stabilire a dispozitivului de insotire (alcatuire, componenta nominala, amplasare concreta), de indicare concreta a vitezei de deplasare ori a traseelor de urmat.

Astfel, Curtea retine ca la data de 20 octombrie 2015, in jurul orei 18:15, dupa terminarea programului de lucru, inculpatul Oprea Gabriel, insotit de dispozitivul din care facea parte si victima Gigina Bogdan-Cosmin (in calitate de motociclist rutier), s-a deplasat de la locuinta sa, situata pe strada Dr. Robert Koch, in cartierul Cotroceni, la U.M. 0461 a Serviciului Roman de Informatii, iar de aici din nou catre locuinta sa.

Potrivit imaginilor video surprinse de camerele de supraveghere instalate in incinta U.M. 0461 a Serviciului Roman de Informatii, autoturismul inculpatului Oprea a patruns in interior la ora 18:28:50 si a parasit aceasta locatie la ora 18:51:49. Asa cum rezulta din imaginile video surprinse de camerele de supraveghere exterioare ale Politiei Locale Sector 1, dispozitivul de insotire a inculpatului Oprea Gabriel a intrat pe DN1, venind din strada Jandarmeriei, iar de aici, traseul urmat de coloana inculpatului Oprea Gabriel a fost, asa cum a retinut si instanta de fond, intersectia dintre strada Jandarmeriei si soseaua Bucuresti-Ploiesti, apoi soseaua Bucuresti-Ploiesti (pana la Piata Pietei Libere), soseaua P.D. Kiseleff (pana la Piata Arcul de Triumf), b-dul Maresal C-tin Prezan (pana la Piata Charles de Gaulle), b-dul Aviatorilor (pana la Piata Victoriei), strada Buzesti (pana la intersectia cu Stirbei Voda), apoi Stirbei Voda (catre intersectia cu Splaiul Independentei pana la locul accidentului). In ultima intersectie dintre strada Stirbei Voda si Calea Plevnei, cea imediat anterioara locului accidentului, coloana a ajuns la ora 19:01:37.

Dispozitivul de insotire a inculpatului Oprea Gabriel a parcurs aceasta distanta, de aproximativ 10 km, intr-un interval de 10 minute si 7 secunde, viteza medie de deplasare fiind de 59.41 de km/ora. Pe parcursul acestei deplasari, aproape toate intersectiile de pe traseu, incepand cu cea de la Piata Presei Libere, au fost asigurate cu agenti de politie (au fost asigurate 19 intersectii, folosindu-se in acest scop un numar de 27 de politisti rutieri).

Pe timpul deplasarii, a inceput sa se intunece si carosabilul a devenit umed, in conditiile unei ploi usoare. La ora 19:01:37, dispozitivul de insotire a inculpatului Oprea Gabriel a traversat intersectia dintre strada Stirbei Voda si Calea Plevnei, iar in momentul imediat urmator s-a produs impactul motocicletei cu amenajarile rutiere temporare aferente unei lucrari de interventie efectuate in carosabil, in urma caruia victima Gigina Bogdan-Cosmin a decedat. In zona producerii accidentului, circulatia se desfasura pe doua sensuri de deplasare, fiecare avand cate trei benzi de circulatie, iar la momentul producerii accidentului de circulatie victima Gigina Bogdan-Cosmin circula pe banda a treia a sensului sau de mers, martorii audiati in cauza confirmand ca aceasta era modalitatea uzuala de deplasare a motociclistilor din compunerea coloanelor oficiale.

In ceea ce priveste obstacolele de pe carosabil cu care a intrat in coliziune motocicleta condusa de victima Gigina Bogdan-Cosmin, acestea erau reprezentate de un ansamblu de mijloace de semnalizare temporara si garduri de protectie aferente unei lucrari efectuate pe partea carosabila de catre societatea comerciala General MPM Impex S.R.L. in beneficiul Distrigaz Sud Retele S.R.L. Lucrarea executata a constat in saparea a trei gropi in suprafata carosabila, pe sensul de mers catre Splaiul Independentei, pe banda a treia de circulatie, iar aceasta lucrare a fost efectuata in baza unui aviz de interventii in domeniul public eliberat de catre Directia Utilitati Publice din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti, in urma comunicarii de catre societatea Distrigaz Sud Retele S.R.L. catre aceasta directie a unui anunt de interventie.

In ceea ce priveste modalitatea de alcatuire a dispozitivului de insotire a demnitarului (componenta individuala si nominala, amplasare concreta) si traseele de urmat, Curtea constata ca la data de 20.10.2015 deplasarile inculpatului Oprea Gabriel pe raza municipiului Bucuresti s-au realizat in cadrul unui dispozitiv constituit din autoturismul marca Audi, cu numarul de inmatriculare B 101 DPP, cu care se deplasa demnitarul, o autospeciala apartinand Brigazii Rutiere in care se afla un echipaj format dintr-un agent de politie (sofer) – martorul Rusu Andrei Ionut si un ofiter – martorul Gatan Radu, precum si un motociclist rutier ca antemergator – victima Gigina Bogdan Cosmin.

Din declaratiile martorului Vlasceanu Ionut Danut (filele 25- 27 vol. 3 dosar fond, respectiv filele 103-106 vol. 3 DUP), sef serviciu in cadrul Brigazii de Politie Rutiera la data incidentului, rezulta ca acesta coordona Biroul disceperat, care asigura relationarea cu politistii din teren, si Biroul insotiri si misiuni speciale, care asigura insotirea demnitarilor romani si straini ce efectuau vizite pe raza municipiului Bucuresti. A mai specificat martorul ca pentru deplasarile zilnice ale demnitarilor nu se intocmea o documentatie (ca in cazul vizitelor oficiale), ci solicitarile de deplasare erau transmise zilnic prin reteaua radio si notate intr-un registru existent la nivelul Biroului Dispecerat.

In ceea ce priveste modul de lucru al lucratorilor din compunerea dispozitivului de insotire, martorul Vlasceanu Ionut Danut a aratat ca ofiterul de politie din antemergator se deplasa la sedintele de cooperare unde se transmiteau solicitarile pentru ziua in curs, iar acesta transmitea dispeceratului prin intermediul statiei de emisie-receptie prima deplasare, iar dispeceratul ofiterilor coordonatori. Ofiterii coordonatori, la randul lor, instalau dispozitivul si comunicau antemergatorului realizarea acestuia. In general, realizarea dispozitivului era verificata prin intermediul statiei de emisie-receptie. Antemergatorul transmitea dispeceratului pregatirea pentru deplasare, imbarcarea demnitarului, momentul punerii in miscare si punctele prin care se trecea, dar si momentul ajungerii la obiectiv. Acelasi martor a aratat ca motociclistul rutier din compunerea dispozitivului mergea avansat, aceasta presupunand deplasarea la un interval de o intersectie, doua de antemergator, depindea foarte mult de cum stabilea ofiterul din antemergator, cat si de valorile din trafic, rolul lui fiind acela de a fluidiza traficul (cand traficul era blocat, motociclistul avea sarcina de a crea un spatiu pentru a permite deplasarea dispozitivului de insotire, iar in intersectiile asigurate cu politisti rutieri, politistul din intersectie oprea traficul pentru a permite deplasarea dispozitivului de insotire; in intersectiile neasigurate de politisti, motociclistul avea in plus rolul de a opri traficul cu scopul de a permite deplasarea dispozitivului).

Martorul Vlasceanu Ionut Danut a mai aratat ca, in plus fata de prevederile art. 223 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, exista o procedura de lucru, adoptata la nivelul IGPR, vizand insotirea coloanelor oficiale din care faceau parte atat demnitari romani, cat si straini.

Curtea constata ca martorul face referire la procedura privind asigurarea deplasarii pe drumurile publice a coloanelor oficiale (PRO-PS/PR 03) aprobata de Inspectorul General al Politiei Romane in data de 16.01.2009 si intrata in vigoare la 02.02.2009 (depusa la dosar – filele 189-200 vol. 2 dosar fond), care confirma sustinerile martorului si atesta faptul ca demnitarul nu avea nicio atributie in stabilirea dispozitivului de insotire a demnitarului ori traseele de urmat in cursul deplasarilor.

Relevante pentru modalitatea de alcatuire a dispozitivului de insotire a demnitarului si traseele de urmat sunt si depozitiile martorilor Gatan Radu, Rusu Andrei Ionut si Ivanescu Marius Gill, acesta din urma fiind ofiterul de protectie al ministrului de interne la data incidentului.

Martorul Gatan Radu (filele 78-82 vol. 3 DUP, filele 147-151 vol.4 dosar fond) a aratat ca se deplasa in autospeciala apartinand Brigazii Rutiere in calitate de ofiter de politie si acesta stabilea traseul de urmat in functie de destinatia comunicata de catre aghiotantul demnitarului, aspect pe care martorul il comunica dispeceratului Brigazii Rutiere, mai exact ora la care a fost solicitata instalarea traseului de deplasare, dar si traseul pe care coloana il urma pana la obiectivul stabilit; in continuare, ofiterii coordonatori directionau ofiterii rutieri pe traseul de deplasare la fiecare intersectie semaforizata.

A mai relatat martorul ca in timpul deplasarilor avea doua statii de emisie-receptie, una dintre ele era setata pe canalul de comunicatie al Brigazii de Politie Rutiera, iar cea de-a doua statie era setata pe un canal de comunicare pe care il folosea doar echipajul antemergator si aghiotantul ministrului. Comunicarile cu aghiotantul se realizau doar prin intermediul statiei setata pe acest din urma canal sau pe telefonul mobil. Telefonul mobil era folosit atunci cand aghiotantul ministrului il suna pe martor pentru a-i comunica locul unde urma sa se efectueze deplasarea, iar statia era folosita atunci cand se comunica faptul ca ministrul se pregateste sa coboare din masina si atunci cand dispozitivul trebuia sa se puna in miscare.

Relatarile martorului se coroboreaza si cu elementele de fapt ce rezulta din declaratiile martorului Rusu Andrei Ionut, soferul autospecialei de politie din data incidentului (filele 60-62 vol. 3 DUP, respectiv filele 141-146 vol. 4 dosar fond), care a aratat ca dispozitivul de insotire era format din motocicleta, masina de politie si masina demnitarului din spate, iar traseul pe care trebuia sa se efectueze deplasarea nu era comunicat de aghiotantul ministrului, ci era stabilit de ofiterul de politie care coordona misiunea. S-a aratat ca in timpul deplasarilor comunicarea se realiza de catre ofiterul de politie cu motociclistul rutier prin intermediul statiei de emisie-receptie, pe canalul politiei rutiere, astfel incat puteau auzi si ceilalti lucratori de politie rutiera, iar ofiterul de politie comunica si cu aghiotantul ministrului, aceasta comunicare realizandu-se de obicei prin intermediul telefonului mobil. Martorul a aratat in mod expres faptul ca in perioada in care a participat la misiunile de insotire ale ministrului de interne, inculpatul Oprea Gabriel nu l-a apelat niciodata, nici telefonic, nici prin intermediul statiei de emisie-receptie si nu isi aminteste sa fi facut acest lucru nici cu ofiterul de politie.

Martorul Rusu Andrei Ionut a mai aratat ca acele comunicari dintre ofiterul de politie si motociclistul rurtier se referau in principal la mentinerea unei distante corespunzatoare (apropiate intre el si autospeciala de politie), iar cele cu aghiotantul se refereau la locurile de destinatie a dispozitivului: 'Ofiterul de politie era cel care coordona misiunea de insotire'.

Referitor la inexistenta vreunei contributii efective a inculpatului Oprea Gabriel (direct sau prin intermediul aghiotantului) in ceea ce priveste stabilirea dispozitivului de insotire si traseele de urmat, relevante sunt si declaratiile martorului Ivanescu Marius Gill (filele 137-138 vol. 3 DUP, filele 191-193 vol. 3 dosar fond). Astfel, acesta era ofiterul care asigura protectia fizica si contrainformativa a demnitarului din iulie 2015 si, in aceasta calitate, a aratat ca nu a stabilit dispozitivul de insotire si nici traseul de urmat, traseele de deplasare fiind stabilite de catre ofiterul de la rutiera, martorul neintervenind niciodata. De asemenea, martorul a aratat ca tinea legatura doar cu ofiterul din antemergator, neavand acces la comunicarile acestuia cu ceilalti politisti din dispozitiv sau la comunicarile politistilor intre ei. Martorul a mai relatat ca impreuna cu seful echipei de la rutiera au hotarat ca aghiotantul sa nu se implice in probleme ce tin de specificul activitatii politistilor.

Cu privire la viteza de deplasare a dispozitivului de insotire in seara zilei de 20 octombrie 2015, declaratiile martorilor ce au asigurat insotirea inculpatului Oprea Gabriel la momentul respectiv se coroboreaza in ceea ce priveste aspectele relevante in cauza, respectiv ca in seara producerii accidentului rutier nu s-a fixat un reper temporal pentru sosirea la domiciliul inculpatului, iar deplasarile catre domiciliul acestuia, la final de program, se realizau cu o viteza adaptata conditiilor de trafic.

Martorul Vlasceanu Ionut Danut (filele 25- 27 vol. 3 dosar fond), intrebat fiind expres, a aratat ca, de regula, viteza de deplasare a unei coloane oficiale este mai mare decat viteza normala, respectiv ca viteza era adaptata in functie de ce transmitea ofiterul coordonator, de solicitari, conditiile meteo si valorile de trafic si ca nu are cunostinta ca ministrul Gabriel Oprea sa fi dat dispozitii ca membrii dispozitivului de insotire sa se deplaseze cu o anumita viteza. Transmiterea termenului-limita in care trebuia sa se ajunga la destinatie se facea tot de catre ofiterul de politie din antemergator.

In declaratia data in cursul urmaririi penale, martorul Vlasceanu Ionut Danut (filele 103-106 vol. 3 DUP) a mai aratat si faptul ca potrivit procedurii de lucru, viteza de deplasare a coloanei este stabilita de seful echipajului de politie in functie de timpul stabilit cu aghiotantul pentru ajungerea la destinatie, starea carosabilului, etc. Tot conform procedurii, demnitarul poate cere cresterea vitezei de deplasare, lucru care este transmis prin intermediul aghiotantului, iar ofiterul transmite mai departe acest lucru dispeceratului. Martorul a aratat chiar in cursul urmaririi penale ca nu-si aminteste ca martorul Gatan Radu sa fi cerut marirea vitezei de deplasare, iar in functie de comunicarile martorului Gatan vizand punctele in care se afla pe traseu, estimarea martorului Vlasceanu Ionut a fost ca viteza de deplasare a coloanei oficiale a inculpatului Oprea nu a depasit 60-70 km/h pe tronsonul Berzei – Stirbei Voda.

Tot referitor la viteza de deplasare, martorul Gatan Radu a aratat expres ca nu au existat situatii in care ministrul de interne sau aghiotantul acestuia sa le impuna prin comunicarea directa sau prin intermediul statiei de emisie-receptie / telefon mobil sa ruleze cu o viteza anume, dar au existat situatii in care aghiotantul ministrului le transmitea fie sa mareasca viteza de deplasare, fie sa o reduca. Cu referire la deplasarea concreta din seara de 20.10.2015, martorul a aratat ca in momentul plecarii de la unitatea S.R.I. catre locuinta ministrului afacerilor interne, nu s-a fixat un reper temporal pentru ajungerea la destinatie. Martorul a mai relatat ca nici anterior nu au existat astfel de situatii si ca circulatia nu se realiza cu viteza sporita cand deplasarea se facea spre domiciliul ministrului: 'In momentul plecarii de la S.R.I. catre locuinta domnului ministru, nu am avut fixat un moment in care sa ajungem. Niciodata cand mergeam catre locuinta ministrului nu era stabilit un astfel de moment si nu ne grabeam cand mergeam spre casa domnului ministru. Nici in acea zi nu am circulat cu viteza mare la intoarcerea spre locuinta ministrului' (filele nr. 78-82, vol. 3 DUP). Si cu ocazia audierii in fata instantei de fond, martorul Gatan Radu a confirmat ca inculpatul Oprea Gabriel nu i-a solicitat sporirea vitezei de deplasare: 'Deplasarea nu reprezenta un caz exceptional si nu s-a solicitat de catre demnitar sporirea vitezei de deplasare' (filele nr. 147-151, vol. 4 dosar fond).

Elementele de fapt ce rezulta din declaratiile martorilor Vlasceanu Ionut Danut si Gatan Radu se coroboreaza cu imprejurarile mentionate de catre martorul Rusu Andrei-Ionut, acesta relatand ca deplasarea catre domiciliul inculpatului s-a facut cu o viteza normala, adaptata conditiilor meteo, fara vreo solicitare de marire a vitezei de deplasare: ' Pe traseul de intoarcere s- a mers in mod normal, adaptat la conditiile meteo, fara ca ofiterul sa ne grabeasca in vreun mod ' (filele 63-65 vol. 3 DUP), iar in cursul cercetarii judecatoresti, martorul a evidentiat si faptul ca la finalul programului de lucru deplasarea se facea cu viteze cuprinse in limite legale: ' La sfarsitul zilei de lucru, cand demnitarul era condus la domiciliu, deplasarea se facea lejer, nu se grabea nimeni, ruland si cu 40 km/h, 50 km/h, in functie de trafic. In aceste din urma situatii, aghiotantul ministrului nu ne comunica o ora la care trebuia sa ajungem la domiciliul ministrului (filele nr. 141-146, vol. 4 dosar fond).

Relevanta sub aspectul vitezei de deplasare a coloanei oficiale in seara producerii accidentului rutier este si declaratia martorului Ivanescu Marius-Gill, din continutul careia rezulta ca nu a existat vreo solicitare cu privire la viteza de deplasare pe parcursul insotirii:' In seara accidentului in care a decedat Bogdan Gigina, ne deplasam de la Baneasa spre resedinta demnitarului. Am comunicat prin statie destinatia ofiterului de politie si nu am mai avut alte comunicari cu acesta pe parcursul deplasarii. Nu a existat nicio solicitare cu privire la viteza de deplasare pe parcursul traseului. La momentul deplasarii, tot carosabilul era liber pe ambele sensuri de deplasare, pentru ca anterior trecuse pe acelasi traseu coloana presedintelui' (filele nr. 137-138 vol. 3 DUP).

Declaratiile martorilor mentionati mai sus se coroboreaza si cu imprejurarile relatate de martorul Dinita Daniel-Ionut (motociclist rutier care a fost desemnat sa asigure insotirea inculpatului Oprea Gabriel – acesta lucra in ture cu victima Gigina Bogdan-Cosmin si folosea aceeasi motocicleta), in cuprinsul careia martorul prezinta atat modalitatea de realizare a deplasarii la finalul programului de lucru, cat si faptul ca nu era fixat un moment anume pentru ajungerea la domiciliul demnitarului: 'Arat ca seara, cand mergeam catre locuinta ministrului de interne, la finalul programului, in conditii de trafic liber, pe Stirbei Voda mergeam de obicei cu viteze de 50-60 km/ora. In momentul in care, la parasirea unei intersectii, acceleram pentru a ma grabi catre viitoarea intersectie, atingeam viteze de 80-90 km/ora. Acest lucru se intampla in conditiile in care nu aveam fixata o ora fixa pentru a ajunge la destinatie si nu ne grabeam' (filele nr. 1-3 vol. 3 DUP).

Probele testimoniale mentionate se coroboreaza si cu elementele de fapt ce rezulta din procesul-verbal intocmit la data de 16.04.2018 de catre lucratori de politie judiciara din cadrul DNA – Serviciul Tehnic, de redare a comunicarilor purtate de catre lucratorii de politie rutiera prin intermediul statiei de emisie-receptie (sistemul TETRA), pe canalul POL-RUT B1 (comunicarile efectuate in data de 20.10.2015, intervalul orar 18.50.42-19.02.19, nu releva vreo solicitare de sporire a vitezei de deplasare a dispozitivului de insotire).

Totodata, toate declaratiile martorilor redate in extenso in cuprinsul rechizitoriului si in cadrul motivelor de apel ale Parchetului, dar si comunicarile radio ce tind sa confirme modul 'periculos' de realizare a insotirii (comunicari realizate in perioada aprilie-mai 2015) sunt lipsite de relevanta probatorie (raportat la limitele acuzatiei ce trebuie dovedite), neputand, asadar, servi ca temei pentru angajarea raspunderii penale a inculpatului Oprea Gabriel, dupa cum s-a aratat.

Prin urmare, se constata ca nu exista nicio proba care sa dovedeasca ca inculpatul Oprea Gabriel, in data de 20.10.2015, in contextul deplasarii soldate cu accidentul rutier ce a produs moartea victimei Gigina Bogdan Cosmin a avut vreo contributie la stabilirea de o maniera efectiva a componentei numerice si individuale a persoanelor dispozitivului de insotire, felul de alcatuire al dispozitivului, amplasarea concreta in cadrul dispozitivului, chiar desemnarea nominala a politistului rutier Gigina Bogdan-Cosmin, indicarea concreta a vitezei de deplasare si traseele de urmat.

Asadar, neexistand in realitatea obiectiva o conduita concreta a inculpatului Oprea Gabriel care sa se circumscrie ipotezei ilicite prevazute de norma de incriminare a art. 192 alin. 2 C.pen., este inutila analiza din perspectiva raportului de cauzalitate intre actiunea imputata inculpatului Oprea Gabriel prin actul de sesizare si producerea accidentului rutier soldat cu decesul victimei Gigina Bogdan Cosmin, desi un astfel de examen a fost efectuat in mod detaliat de catre instanta de fond si a fost criticat in motivele de apel de catre Ministerul Public (teoria echivalentei conditiilor si aspectele vizand teza monista ori teza pluralista, respectiv teoria imputarii obiective a rezultatului).

Ca atare, fata de toate cele expuse, Curtea constata ca solutia de achitare in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen. a inculpatului Oprea Gabriel sub aspectul comiterii infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 192 alin. 2 C.pen este fondata, insa nu pentru motivele expuse de catre instanta de fond, ci pentru considerentele expuse de catre instanta de apel”.

* Cititi aici intreaga decizie CAB din dosarul Oprea-Gigina

sursa foto Oprea: Mediafax