Judecatorul Adrian Toni-Neascu (foto) presedinte al Tribunalului Vrancea, este initiatorul programului national de Jurisprudenta JURINDEX si candideaza la CSM pentru postul rezervat judecatorilor de la tribunale. Proiectul sau de candidat la CSM este o premiera, fiind impartit cu al altor doi candidati - judecatorii Horatius Dumbrava si Cristi Danilet. Absolvent al Universitatii de Drept din Bucuresti, promotia 1998, Toni Neacsu si-a inceput cariera la Judecatoria Panciu, apoi in perioada 1999 – 2004 a fost judecator la Judecatoria Focsani, de unde a promovat la Tribunalul Vrancea, al carui presedinte este din 2006 si pana in prezent. Cunoscut militant pentru cauza Justitiei, judecatorul Adrian-Toni Neacsu a raspuns intrebarilor noastre intr-un interviu pe care il publicam in continuare.

Sper ca nu ne purtati pica pentru faptul ca firma pe care am demarat mica noastra intreprindere de presa – Jurindex Media SRL, poarta acelasi nume cu programul de jurisprudenta initiat de dvs – JURINDEX. Asa a fost sa fie, cu atatea denumiri blocate la ONRC, insa pentru ca tot am inceput cu subiectul acesta, spune-ti-ne va rog cum se face ca programul JURINDEX desi face publice numele judecatorilor, nu da si numele partilor (care se publica pe listele afisate la salile de judecata si pe sistemul ECRIS). Consideram ca e un mare neajuns care afecteaza eficienta JURINDEX. Aveti de gand o modificare a programului in acest sens, care mai mult ca sigur i-ar creste si popularitatea?

JURINDEX este un program unic in Romania, realizat prin efortul propriu si fara vreun sprijin notabil din partea autoritatilor carora le revenea responsabilitatea de asigurare a transparentei sistemului. Numele partilor nu este afisat pentru a se respecta legislatia cu privire la protectia datelor cu caracter personal. Jurindex nu-si propune oferirea de informatii suplimentare catre presa, pentru care va trebui sa faceti aceleasi eforturi de documentare ca si pana acum, ci este un instrument prin care publicul are acces la produsul finit al actului de judecata. Nu ne intereseaza popularitatea programului, ci caracterul lui practic pentru judecători, avocati sau justitiabili.

Candidati la CSM pe un proiect comun, impartit cu judecatorii Horatius Dumbrava si Cristi Danilet. De ce ati facut un program 3 in 1, era mai putin de munca?

Alegerile CSM reprezinta ceva mai mult decat un simplu concurs de eseuri, cum ar parea ca rezulta din intrebarea dvs. Impreuna cu ceilalti doi colegi am colaborat de-a lungul timpului la multiple proiecte interesand independenta justitiei si afirmarea ei ca putere publica. Am colaborat de asemenea si la formularea de propuneri de modificare a legilor justitiei: de exemplu, introducerea principiului specializarii magistratilor in repartizarea lor pe sectii, existenta concursului de ocupare a functiilor de conducere sau inventarea unei proceduri de revocare a membrilor CSM sunt si rodul contributiei noastre. Impreuna suntem mai puternici iar proiectul nostru are sanse mai mari de realizare. Impartasind aceleasi valori, a fost ceva natural sa alcatuim un proiect care este poate cel mai transant si cel mai realist in aceasta campanie. Asumarea unui proiect comun descrie cel mai bine determinarea noastra de a imbunatati fundamental mecanismele de functionare a CSM, astfel incat acesta sa devina si eficient, dar si credibil in ochii judecatorilor. Alegerile CSM nu trebuie sa reprezinte doar mize personale, iar securizarea independentei justitiei in contextul evolutiilor politice si sociale posibile in statul roman nu se poate face decat relansand CSM-ul ca o institutie cu autoritate in stat, credibila, legitima, puternica si cu atitudine ferma.

Ati umblat mult prin tara in aceasta campanie electorala pentru CSM. Ce v-a impresionat cel mai mult in discutiile purtate cu colegii de la tribunale care v-ar putea da votul, pe tema functionarii actualului CSM. Ce si-ar dori ei de la viitorul CSM?

Pana la sfarsitul campaniei ma voi intalni practic cu judecatorii de la toate tribunalele din tara. Sunt peste 35 de tribunale pana acum. Daca vor exista colective de judecători la care nu voi ajunge se va datora doar unor situatii neprevazute sau imposibilitatii obiective. Am discutat atat probleme de sistem care intra in atributiile CSM, cat si despre greutatile de zi cu zi cu care se confrunta in activitatea de judecata. Magistratii isi doresc un lucru simplu si firesc: sa fie cu adevarat reprezentati de membrii CSM pe care ii aleg in fiecare zi a lungului lor mandat de 6 ani. Isi doresc un CSM in care sa poata avea incredere si care sa actioneze in cadrul statului si societatii romanesti cu forta, hotarare, autoritate si determinare. Isi doresc mai ales rezultate concrete din partea CSM. Un CSM capabil sa opreasca deciziile politice nefavorabile, care sa fie prezent activ in dezbaterile despre justitie, sa intervina rapid in apararea prestigiului sau reputatiei lor, care sa nu le gestioneze cariera in mod arbitrar, ci dimpotriva dupa reguli transparente si previzibile.

Aveti un adversar redutabil in cursa pentru CSM, pe presedinta Tribunalului Bucuresti, Mona-Lisa Neagoe, care candideaza din partea celui mai mare tribunal din tara cu, implicit, si cele mai multe voturi. Credeti ca o veti invinge? Care sunt principalele dvs. atuuri?

Pe lista completa exista si alte candidaturi la fel de puternice, daca nu chiar mai puternice decat cea a colegei de la Bucuresti. De data aceasta sunt convins ca nu vor mai conta doar simpatiile si sensibilitatile locale ori regionale, ci calitatea proiectelor, credibilitatea, caracterul si mai ales faptele de pana acum ale candidatilor. Noi judecatorii ne-am votat in trecut reprezentantii in CSM exclusiv pe incredere si s-a vazut ca nu acesta nu este un criteriu care sa le garanteze performanta si corectitudinea comportamentului lor.

Ceea ce ma recomanda este activitatea mea anterioara, de multe ori chiar in calitate de reprezentant al judecatorilor. Stiu ca majoritatea colegilor se regasesc in faptele si actiunile mele si-si doresc de la viitorul CSM o determinare, fermitate si eficienta similare. In cursul anului trecut am fost imputernicit de catre colegii magistrati sa-i reprezint in negocierile care s-au purtat cu executivul si legislativul in privinta statului si salarizarii noastre. Realizarile au fost notabile: cresterea veniturilor magistratilor, conturarea Pactului pentru justitie intre puteri, redactarea unui proiect de lege privind trecerea taxelor de timbru in administrarea justitiei, alcatuirea unui calendar provizoriu pentru trecerea bugetului instantelor din administrarea ministerului justitiei in administrarea ICCJ. Din pacate vointa politica s-a dovedit a fi impotriva interesului de promovare a unei justitii independente, iar acesteia nu i se putea opune decat autoritatea formala a institutiei care trebuia sa ne reprezinte de drept, CSM-ul. Realizarea doar partiala a acestei agende m-a ambitionat si mai mult in a sustine nevoia unei independente administrativ-fianaciare a instantelor, obiectiv central in proiectul meu de candidat CSM.

Cetateanul se asteapta ca CSM sa fie nu numai un garant al independentei Justitiei, ci un garant al drepturilor sale ca justitiabil. Din pacate, practica neunitara omoara orice incredere in Justitie, intrucat nu confera nicio predictibilitate. Daca veti fi ales in viitorul CSM cum intentionati sa oferiti justitiabililor increderea ca CSM ii reprezinta si pe ei?

Nu CSM, ci judecatorul insusi este garantul drepturilor si libertatilor fundamentale ale justitiabilului. CSM are insa o responsabilitate cu privire la modul de recrutare si formare a magistratului. Iar cresterea competentei acestuia va constitui o prioritate absoluta in perioada urmatoare, mai ales in perspectiva intrarii in vigoare a noilor coduri. Justitiabilii trebuie sa stie ca responsabilitatea majora pentru ce se intampla astazi in justitie nu revine sistemului judiciar ci autoritatilor statului care tin justitia intr-o continua umilinta financiara, nu asigura necesarul de judecători si alt personal ori este incapabil sa aiba o viziune legislativa coerenta. Mecanismul de unificare a practicii judiciare prevazut in noile coduri este esential pentru recastigarea increderii populatiei in justitie, iar eu am si satisfactia personala ca un program ca Jurindex se va dovedi un instrument eficient in aplicarea imediata a acestor noi reguli. Sunt ferm convins ca un CSM care va sti sa comunice eficient va castiga relativ repede increderea populatiei fata de un sistem judiciar sufocat de dosare, cu un numar total insuficient de judecători si finantat doar atat cat sa nu se produca un blocaj al functionarii instantelor.

Toti magistratii de plang de reducerile veniturilor lunare. Aceasta este principala critica adusa Executivului. Cat trebuie sa castige pe luna un magistrat, pentru a fi incoruptibil si pentru a putea oferi un serviciu public de calitate? Poate dati si niste cifre...

Statul de drept presupune intangibilitatea salariilor magistratilor. In Romania Curtea Constitutionala a aratat clar ca salariile noastre trebuie sa revina incepand cu 1 ianuarie 2011 la cuantumul din luna iunie 2010. Decizia este obligatorie pentru toate autoritatile si nu suntem dispusi la nici un compromis in aceasta privinta. Nivelul salariului nu cumpara cinstea si corectitudinea unui magistrat, asa ca nu va dau cifre. El trebuie insa tratat, pentru sanatatea si siguranta societatii insesi, cu respectul si demnitatea functiei pe care o exercita. Stat de drept fara judecator nu exista, iar o societate care lasa politicul sa domine sistemul judiciar nu are nici o sansa sa atinga maturitatea si siguranta.

Societatea civila care monitorizeaza Justitia, ne referim la ONG-urile de pe acest segment, au devenit din timpul ministeriatului Macovei mult mai putin critice decat erau pana atunci la adresa neregulilor din instante si parchete, in schimb si-au facut o tinta predilecta din CSM, ca si cand aici s-ar concentra toate relele din sistemul judecatoresc. Cel putin aceasta este perceptia noastra. Se poate vorbi de o politizare pe acest segment, in scopul „cuceririi” CSM de anumite forte? DVS de ce parte a baricadei va situati in aceasta privinta?

Asteptarile de la CSM au fost deosebit de ridicate: era prima institutie care avea toate parghiile pentru a apara independenta justitiei si a gestiona corect cariera magistratilor. Prin urmare criticile au fost atat acceptabile cat si constructive. Acestea au fost cu atat mai justificate cu cat activitatea primului CSM a fost marcata de stangacii, greseli, arbitrar si chiar scandaluri. Nicidecum criticile societatii civile nu au depasit in intensitate nemultumirile magistratilor insisi fata de CSM-ul lor. Cat timp avem candidaturi pentru CSM sustinute public de un reprezentant al Guvernului Romaniei, fie el si ministru al justitiei membru de drept in CSM, cred ca ar trebui vorbit cu prioritate de exact acest lucru, adica de ceea ce se face la vedere. Mai stiu ca judecatorii care au dovedit ca au credibilitatea de reprezenta judecatorii intr-un protest total al justitiei, capacitatea de a mobiliza sau coordona instantele, sunt complet nedoriti de clasa politica intr-un CSM care chiar detine competentele si puterile pentru a apara cu adevarat independenta justitiei.

Ministerul Justitiei a prezentat proiectul “mica reforma”, adoptat recent de Parlament, ca pe un triumf, desi in Justitie magistratii sunt sceptici cu privire la eficienta proiectului de accelerare a proceselor. Cum vede candidatul la CSM Toni Neacsu entuziasmul MJ in raport de momentul ca proiectul va trebui aplicat in practica de zi cu zi a judecatorilor?

Proiectul este unul populist. El nu va produce nici unul din rezultatele scontate si in plus creaza in mod artificial o presiune nejustificata asupra instantelor si judecatorilor. Sunt si reglementari pozitive insa in mod gresit populatiei i s-a inoculat idea ca judecatorul ar fi culpabil de amanarea dosarelor si lungimea termenelor acordate, iar rezolvarea ar sta in aceste noi reglementari. Entuziasmul MJ este unul de fatada, pentru a bifa realizari pe linia obligatiilor fata de comisia europeana.

Credeti ca viitorul CSM va fi mai bun ca cel actual? Si daca veti deveni parte din el, ce veti schimba in bine, cu prioritate? Veti avea forta sa o faceti, daca ceilalti membri nu va vor sprijini initiativele?

Sunt convins ca viitorul CSM va fi mult mai bun decat cel actual. Corpul judecatorilor si al procurorilor, instantele si parchetele insele stiu ce trebuie sa faca acesta, iar presiunea lor va fi garantia pentru o activitate mai eficienta, corecta si transparenta. Imi propun cu prioritate recastigarea increderii judecatorilor in institutia care ii reprezinta, pentru ca aceasta este solutia pentru un CSM mai puternic si credibil in ansamblul statului roman. Adunarile generale ale judecatorilor trebuie aduse cat mai aproape de CSM si aceasta va fi masura fortei pe care o voi avea, eu, ca si orice alt posibil membru CSM. Reprezentarea reala si continua a instantelor si a judecatorilor este cheia pentru un CSM eficient si capabil sa se opuna presiunilor si amenintarilor de tot felul.

La 1 noiembrie are loc votul decisiv pentru viitorul CSM. Ce mesaj le transmiteti colegilor de la tribunale de la care asteptati votul?

Am deplina incredere in maturitatea la care a ajuns corpul nostru profesional. Imi rog colegii sa voteze nu pentru o reprezentare a lor de o zi, ziua votului, ci pentru una continua pe durata intregului mandat de 6 ani.