UPDATE - Sectia pentru judecatori a CSM va inainta presedintelui Traian Basescu propunerea de reinvestire a Liviei Stanciu in functia de presedinta a ICCJ. Decizia nu a fost luata in unanimitate, ci cu majoritate de voturi. Iata comunicatul CSM:

„In urma interviului organizat astazi, 09 septembrie, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat, cu majoritate de voturi, inaintarea Presedintelui Romaniei a propunerii de reinvestire a doamnei judecator dr. Livia –Doina Stanciu in functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Potrivit art 53, alin (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, numirea in functia de presedinte al ICCJ se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani.

Presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”.

Judecatoarea Livia Stanciu (foto), candidata la un nou mandat de presedinta al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a fost audiata luni, 9 septembrie 2013, de Sectia pentru judecatori a CSM. Interviul a inceput in jurul orei 11, iar din acel moment Livia Stanciu a vorbit neintrerupta timp de mai bine de trei ore. De altfel, a fost vizibil ca discursul lung al sefei ICCJ i-a extenuat pe membrii Sectiei de judecatori.

Dupa sute de minute de vorbit, presedintei instantei supreme i s-a cerut de catre vicepresedintele CSM, Adrian Bordea, sa isi termine discursul, in conditiile in care membrii Sectiei trebuiau sa ii adreseze si cateva intrebari: „Sa incercam sa sfarsim pentru ca domnul ministru la 3 si jumatate trebuie sa plece”.

Bordea a fost completat in acel moment de catre judecatorul Mircea Aron, acesta din urma fiind insa mult mai acid: „Este si o logica a discursului. Trebuie sa avem un dialog, pentru ca exista o diferenta intre a avea un discurs pentru un public larg si a va exprima fata de niste specialisti. Va intreb, acum dumneavoastra pentru cine va exprimati, pentru publicul larg sau pentru cei care suntem aici. Cred ca ar trebui sa gasiti si o forma adecvata de a va prezenta...„.

Livia Stanciu a raspuns: „Si pentru unii si pentru ceilalti”.

Dupa alte cateva minute in care Livia Stanciu a continuat sa vorbeasca, Mircea Aron i-a spus acesteia: „Ati inceput intr-un anumit ritm si acum va grabiti foarte tare si aveti o viteza extraordinara. Asta-i logica discursului. Nu ar trebui sa va gasim intr-un ritm extrem de rapid. Poate ca sunteti aproape disperata ca nu aveti timp suficient sa ne lamuriti. Eu zic ca e suficient sa mergeti pe ideile principale pe care doriti sa le aratati, ce doriti sa faceti in viitor, ce ati facut in trecut, noi stim de obicei si sa va exprimati fata de niste specialisti ai dreptului. Care e principala directie pe care vreti sa duceti Curtea Suprema?”.

A urmat raspunsul Liviei Stanciu, care din acel moment nu a mai fost atat de sigura pe ea: „Principala directie acum sau o directie extrem de prioritara pentru instanta suprema este obtinerea unui nou sediu pentru Inalta Curte. (...) La Inalta Curte au dat curs invitatiei atat domnul premier, cat si domnul ministru al Justitiei, ati fost invitat si dumneavoastra si ati fost prezent. (...) In demersurile care s-au derulat pana la acest moment, impreuna cu domnul ministru al Justitiei am facut o vizita la Palatul Parlamentului, care este preconizat a fi un viitor sediu pentru instanta suprema. Am solicitat un inventar al spatiului din cladirea Parlamentului care urmeaza a fi alocata instantei supreme. Am facut de asemenea un inventar al spatiilor necesare pentru instanta suprema. Am avut in vedere doua variante: o varianta in care in birouri sa stea cate un judecator si doi magistrati asistenti sau varianta in care sa stea doi judecatori si cate trei magistrati asistenti. (...) Suntem intr-adevar in etapa in care domnul prim-ministru ne-a dat asigurari ca vom prelua un spatiu care in prezent se afla in administrarea Camerei Deputatilor. (...) Disconfortul care este creat de desfasurarea activitatii in niste conditii necorespunzatoare pot diminua si apetitul in ceea ce priveste eficienta activitatii. Am facut am facut un inventar al spatiilor si a distribuirii personalului si avem birouri de cate cinci judecatori, multe de cate patru judecatori, magistrati asistenti care stacu cate 11, nu mai vorbesc de grefieri. Incercam acum sa ne desfasuram activitatea in conditiile pe care le avem. Un obiectiv extrem de important a fost obtinerea unui al doilea sediu secundar pentru instanta suprema. (...) Au avut loc discutii multe, ample, ce anume sectie sa se mute in acest sediu secundar”.

Iata si alte declaratii facute de Livia Stanciu in timpul interviului de la CSM:

„Asa cum am aratat si anterior, nu cred ca la acest moment suntem sau detinem toate argumentele necesare pentru a putea sustine ca se impune o lege proprie a Inaltei Curti. Unul este punctul de vedere pe care judecatorul Stanciu si-l poate exprima si altul este punctul de vedere pe care presedintele Inaltei Curti ar trebui sa il prezinte ca solutie pentru aceasta problema, avand in vedere punctele de vedere ale colegilor judecatori de la instanta suprema. (...) Inalta Curte nu este o alta instanta care trebuie sa fie rupta de celelalte instante judecatoresti. Foarte multe dintre demersurile ICCJ au avut loc nu numai pornind din interiorul instantei, ci si cu sprijinul major al colegilor din tara. Chiar daca la nivelul ICCJ s-a facut acel draft, trebuie adus, atat timp cat colegii nostri sustin acest demers, la cunostinta tuturor colegilor din tara. Trebuie dezbatut amplu in tara, pentru a cantari daca Inalta Curte trebuie sa continue pe acest demers sau sa il lase asa cum este. Nu as putea sa va dau un raspuns la acest moment. (...) Judecatorul poate sa aiba un punct de vedere de a nu se promova o lege, dar daca colegii isi doresc, in aceste conditii trebuie sa vin cu argumente, ca judecatorul Stanciu care indeplineste functia de presedinte Inaltei Curti trebuie sa isi insuseasca argumentele pentru sustinerea argumentului”.

„Daca ar fi sa privim retrospectiv ce au insemnat acesti trei ani de mandat, si cu deosebire ultimii doi ani, asupra sistemului judiciar in ansamblu, asupra Inaltei Curti, cred ca pot afirma fara teama de a gresi ca acesti ani au fost anii unor mari provocari pentru intreg sistemul judiciar, pentru instanta suprema. Au fost anii in care capacitatea sistemului judiciar de a face fata evolutiilor legislative si nu numai, inclusiv evolutiilor institutionale, a fost supusa unui test extrem de dificil, test pe care pot sa imi asum aceasta raspundere sa sustin ca intreg sistemul judiciar l-a trecut cu bine si aceasta gratie unor efoturi remarcabile, fara precedent facute de toti colegii nostri. (...) Intr-un context economic si socio-politic dificil, intreg sistemul judiciar a dat dovada de profesionalism, de maturitate. (...) Judecatorii, procurorii, magistratii asistenti de la instanta suprema, personalul auxiliar, toti acestia si-au indeplinit indatoririle cu foarte multa buna-credinta. Au dovedit profesionalism, foarte multa implicare, aceasta contribuind la atingerea multora dintre obiectivele strategice pe care sistemul judiciar si le-a asumat in cadrul MCV”.

„La nivelul acestei instante au fost luate o serie de masuri menite a eficientiza activitatea instantei supreme, masuri care au fost de asemenea menite a transforma instanta suprema intr-o veritabila instanta de casatie, intr-o instanta care sa aiba un rol esential in unificarea practicii judiciare”.

„Un prim obiectiv a fost de trecere la evaluari pozitive ale instantei supreme in cadrul rapoartelor intocmite de CE si mentinerea tuturor acestor evaluari pozitive pe toata durata mandatului. Un al doilea mare obiectiv propus a fost acela de reformare a instantei supreme, mai exact de reorganizare a instantei supreme in vederea transformarii ei intr-o veritabila instanta de casatie. Un alt mare obiectiv a fost ca ICCJ sa isi indelineasca rolul constitutional de unificare a jurisprudentei si am urmarit ca principalul mecanism sa functioneze la cei mai buni parametri. Un alt obiectiv a fost de accelerare a solutionarii cazurilor de coruptie la nivel inalt. Se inregistrau foarte mari intarzieri la momentul preluarii mandatului. Aceste obiective trebuie continuate in urmatorii trei ani in vederea consolidarii tuturor masurilor reformative luate la nivelul Inaltei Curti si pentru consolidarea tuturor reorganizarilor care vor mai avea loc”.

„Ceea ce si-a dorit presedintele Inaltei Curti pe toata aceasta perioada a mandatului a fost ca toate activitatile pe care instanta suprema le-a realizat sa fie sub semnul respectarii si consolidarii independentei justitiei. Aceasta valoare fundamentala pe care cu totii, si in cadrul CSM de multe ori, fiecare am urmarit a o apara. Am urmarit sa aratam tuturor cetatenilor ca apararea independentei justitiei nu reprezinta apararea unui privilegiu pentru magistrati, ci o garantie pentru cetateni ca acel judecator este unul impartial, obiectiv, in stare sa-i apere drepturile si libertatile. Pe intreaga perioada a mandatului, presedintele Inaltei Curti alaturi de ceilalti membri ai CSM a contribuit la apararea independentei sistemului judiciar”.

„Va asigur ca voi continua sustinerea, nu numai in cadrul CSM, dar si in cadrul Inaltei Curti, a tuturor demersurilor care au ca scop apararea independentei sistemului, in special in conditiile punerii in aplicare a noului Cod penal. Mi-am propus si continuarea organizarii intalnirilor cu reprezentantii colegilor nostri din tara”.

„Este bine sa avem un numar egal de magistrati asistenti cu numarul de judecatori”.

„Se impune ca Inalta Curte sa continue in acelasi ritm solutionarea recursurilor in interesul legii in termenul prevazut de lege si continuarea organizarii videoconferintelor cu CSM, cu reprezentantii Ministerului Justitiei. Vom continua publicarea deciziilor relevante ale Inaltei Curti in buletinul casatiei si pe pagina de internet a instantei supreme”.

„Functia de presedinte al Inaltei Curti o detii temporar. Functia de baza este aceea de judecator. Nu mi-as dori niciodata sa renunt la activitatea de judecata. Voi urmari insa ca aceasta activitate sa o desfasor avand in vedere si celelalte atributii care incumba presedintelui Inaltei Curti si cred ca se impune o mai mare delegare a unora dintre atributii pentru a putea asigura o functionare la cei mai buni parametri a tuturor compartimentelor de la Inalta Curte”.

„Sunt mai multe puncte slabe ale presedintelui Inaltei Curti. Poate unul dintre ele a fost evidentiat astazi. Nu am sa incerc sa-mi gasesc scuza, se refera la acea delegare de atributii. In general imi place ca o activitate sa fie desfasurata la cei mai buni parametri. De aceea am dezvoltat acel sistem al lucrului in echipa. Au fost si perioade in care anumite activitati nu au fost derulate conform celor care erau stabilite de comun acord de catre noi si acea activitate a fost initial sortita esecului. Si asta este o vulnerabilitate, am avut tendinta ca imediat sa fie refacuta activitatea in totalitate. Mi-am dorit ca ce comunica institutional Inalta Curte, indiferent de zbaterile din interior si ca pentru acel rezultat au loc multe lupte, pana la urma acel punct sa fie prezentat mai departe institutional. Nu am sa accept niciodata ca cineva care este delagat sa reprezinte Inalta Curte sa prezinte un alt punct de vedere decat cel care a reiesit in urma dezbaterilor. Astazi am inteles ca este bine chiar si in astfel de situatii ca atributia respectiva sa fie delegata unuia dintre cei care exercita activitati de conducere pentru a-l si responsabiliza”.