Reputatia Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi si a procurorului sef al DIICOT, Codrut Olaru, au fost aparate de Plenul CSM, dupa ce cei doi s-au plans Consiliului ca le-a fost afectata imaginea prin afirmatiile fostilor procurori Angela Ciurea si Ciprian Nastasiu. Acestia din urma au dezvaluit public faptul ca Kovesi si Olaru le-au interzis sa mai instrumenteze in conformitate cu legea dosarul privind fuga sirianului Omar Hayssam din tara, dar si alte dosare care vizau personaje importante.

Fostii magistrati Angela Ciurea si Ciprian Nastasiu i-au acuzat public pe Kovesi si Olaru ca ii chemau de zece ori pe zi in biroul sau, pentru a le spune ce trebuie sa faca in anchete, ca nu le permiteau sa faca niciun act procedural fara aprobarea lor si ca le luau dosarele importante atunci cand nu se conformau dispozitiilor lor. Inspectorii CSM au ajuns la concluzia ca afirmatiile celor doi fosti procurori nu sunt reale, desi este imposibil ca inspectorii sa fi putut verifica dispozitiile verbale date de Kovesi, sau de cate ori pe zi ii chema in biroul sau pe fostii procurori Ciurea si Nastasiu. Ratiunile ce au stat la baza albirii Procurorului General al Romaniei, si a lui Codrut Olaru nu sunt greu de descrifrat. Este insa limpede ca inspectorii CSM nu aveau cum sa stranga probe pro sau contra sustinerilor celor doi fosti magistrati, pentru simplul motiv ca dispozitiile Procurorului General si ale sefului DIICOT erau verbale. Prin urmare, de neverificat.

Kovesi, crezuta pe cuvant

In noiembrie 2009, procurorii Angela Ciurea si Ciprian Nastasiu au iesit public spunand ca Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi si procurorul sef al DIICOT, Codrut Olaru, s-au imixtionat in activitatea de urmarire penala efectuata in mai multe dosare. Angela Ciurea a sustinut intr-un interviu ca Laura Codruta Kovesi facea frecvent presiuni asupra sa in dosare, si ca „se intervenea in organizarea si desfasurarea anchetei” in dosarele intitulate sugestiv „Fuga lui Hayssam”, „Trafic de arme” si „Alro”. De asemenea, Ciurea explica, in acelasi interviu, ca in dosarul „Fuga lui Hayssam”, Procurorul General al Romaniei si seful DIICOT ii cereau insistent ca singura pista de cercetare sa fie fuga sirianului din tara la bordul navei „Iman T", „verificarea unei alte piste fiind prohibita”. Totodata, Ciurea a sustinut ca independenta sa a fost calcata in picioare prin solicitarea lui Kovesi de a nu face niciun act sau de a nu lua nicio masura in acest dosar fara aprobarea sa prealabila. In plus, Ciurea a explicat ca mai multe dintre propunerile de arestare din dosar au fost facute la cererea expresa a Procurorului General al Romaniei, in ciuda convingerii procurorului de caz potrivit careia probele administrate in cauza nu erau suficiente pentru a fi ceruta o masura privativa de libertate. Mai mult, fostul procuror a precizat ca „am fost silita sa las dosarul unui alt coleg”. Inspectia CSM a ajuns la concluzia ca “in niciun moment in acest dosar nu s-a cerut in scris sau verbal de catre Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ori de vreo alta persoana, sa se efectueze un anume act sau sa se ia o anumita masura procedurala”. Ca nu exista niciun act scris in care Kovesi sa ii fi cerut lui Ciurea sa efectueze un anume act nu este surprinzator. Dar sustinerea inspectorilor CSM cu privire la faptul ca procurorului Ciurea nu i “s-a cerut verbal” nimic de catre Kovesi este de-a dreptul ilara. O dispozitie verbala nu poate fi verificata, decat prin intrebarea partilor implicate. In acest caz insa, sustinerile celor doua parti erau contradictorii. Cum au ales inspectorii CSM cine minte si cine nu? De asemenea, cu privire la acuzatia adusa Procurorului General al Romaniei de catre fostul procuror Angela Ciurea, cum ca a fost obligata sa ii dea dosarul sau unui coleg, inspectorii CSM au concluzionat ca “nu se pot identifica elemente care sa contureze savarsirea unei abateri disciplinare, preluarea cauzei facandu-se cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la acordul procurorul care efectua urmarirea penala”. Nici acuzatiile lui Ciurea potrivit carora Olaru a refuzat sa semneze “mai multe documente avand ca obiect comisiile rogatorii cu Statele Unite ale Americii, Franta, Turcia, Liechtenstein, Cipru, Elvetia si Germania, precum si furnizarea catre mass-media a mai multor date aflate la dosarul cauzei, nu pot fi primite intrucat din verificarile efectuate (..) a rezultat ca procedura in ceea ce priveste comisiile rogatorii internationale a fost respectata, iar documentele si modul de solutionare a cererilor au fost primite in cursul anului 2008. Rezultatul comisiilor rogatorii cu Statele Unite ale Americii si Germania nu a fost comunicat inca”.

Presiunile pe interceptarile din dosarul “Alro”, inexistente in opinia CSM

De asemenea, fostul procuror Angela Ciurea a sustinut ca Procurorul General si procurorul sef al DIICOT „imi atrageau (...) atentia sa ma potolesc si sa o las putin mai moale cu acest dosar (...)”. Mai mult, Ciurea a spus ca „dupa obtinerea autorizatiilor de interceptare in acest dosar, am fost chemat la cabinetul procurorului general si mi s-a reprosat ca ar fi trebuit sa informez, in prealabil, despre acest demers pe care aveam de gand sa-l facem, cu a cui permisiune am cerut interceptarea unor astfel de persoane (...)”. Inspectorii CSM au facut verificari “prealabile” si au ajuns la concluzia ca „dosarul ALRO este inregistrat in evidentele Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si se afla in curs de solutionare. Din verificari a rezultat ca acest dosar nu a fost instrumentat de fostul procuror Ciurea Angela Elisabeta. Pe de alta parte, s-a apreciat ca solicitarea procurorului general de solutionare a dosarelor mai vechi aflate in lucru si de respectare a dispozitiilor legale de solutionare cu celeritate a cauzelor nu poate fi considerata ca o imixtiune in activitatea procurorilor”. De asemenea, inspectorilor CSM nu li s-a confirmat nici acuzatia lui Ciurea potrivit careia seful DIICOT a refuzat sa solicite mai multe documente si informatii de la Presedintia Romaniei.

Sustinerile fostului procuror Nastasiu, infirmate de inspectori

Fostul procuror Ciprian Nastasiu a sustinut public ca „in Romania se face o presiune extraordinara pe procurori la cazuri deosebite”, precizand ca „doamna Procuror General Kovesi a fost cea care a impiedicat momentul in care doream sa fac comisiile rogatorii in Siria, iar ordinul nu a mai continut si Damascul”. Inspectia CSM a constatat ca Nastasiu si-a sustinut acuzatiile impotriva lui Kovesi si in nota sa de relatii, opinand ca interventia Procurorului General al Romaniei in ancheta sa a fost nejustificata. Revocarea sa din functia de procuror al DIICOT in momentul in care efectua urmarirea penala intr-un dosar penal a fost considerata de Nastasiu tot o imixtiune nejustificata a procurorului general al Romaniei. Inspectia CSM a ajuns la concluzia ca nu Kovesi a fost cea care a impiedicat plecarea lui Nastasiu in Republica Araba Siriana, ci ca acesta nu a primit viza de la autoritatile siriene. Ba mai mult, inspectorii au constatat ca, pe referatul intocmit de Nastasiu in care cerea aprobarea deplasarii, Procurorul General a scris: „aprob deplasarea cu exceptia Siriei pentru ca nu avem viza”. Ca atare, inspectorii Consiliului au statuat ca Kovesi nu s-a imixtionat in activitatea acestuia in sensul de a nu-i permite deplasarea in Siria. In plus, inspectorii CSM au stabilit ca nici revocarea din functia de procuror al DIICOT a lui Nastasiu nu a fost un mijloc de presiune exercitat de Kovesi, ci o consecinta legala a sanctionarii acestuia de catre CSM, pentru o abatere disciplinara, sanctiune ramasa definitiva printr-o decizie a Completului de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Inspectia CSM: “Agresivitatea expunerii induce ideea coagularii unei coalitii oculte a Procurorului General si a procurorului sef al DIICOT pentru compromiterea lor si antrenarea raspunderii penale”

In final, inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii au concluzionat ca „afirmatiile din mass-media ale celor doi fosti procurori au ramas singulare si nu s-au coroborat cu nici un alt mijloc de proba, fapt pentru care nu s-au constatat indicii cu privire existenta abaterii disciplinare privind imixtiunea in activitatea altor procurori (...). Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut ca nu exista indicii cu privire la existenta vreunei forme de imixtiune in activitatea fostilor procurori Ciurea Angela Elisabeta si Nastasiu Calin Ciprian de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, doamna Laura Codruta Kovesi, si de catre procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, domnul Codrut Olaru. Afirmatiile facute in mass-media deruleaza in mod selectiv o incursiune in modul de indeplinire a procedurilor penale in mai multe dosare ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DIICOT, iar prin agresivitatea expunerii induc ideea coagularii unei coalitii oculte a procurorului general si a procurorului sef al DIICOT impotriva celor doi fosti procurori, pentru compromiterea lor si antrenarea raspunderii penale. Excede oricarui dubiu ca in acest mod s-a urmarit compromiterea imaginii si reputatiei profesionale a Procurorului General cat si a procurorului sef al DIICOT, prin prezentarea nuantata si tendentioasa, fara raportari probatorii credibile, a modului cum a fost coordonata activitatea de urmarire penala in cele trei cauze mai sus mentionate.