In perioada urmatoare, membrii Comisiei de aparare, ordine publica si siguranta nationala vor demara verificarile necesare pentru a se stabili care dintre servicile secrete – SRI, DGIPI – au fost autorizate sa-l intercepteze si sa-l monitorizeze pe judecatorul Adrian Neacsu. Sesizarea magistratului a ajuns la Comisia de aparare a Camerei Deputatilor. Intrucat in acest document exista pasaje care contin informatii ce nu ar putea fi date, deocamdata, publicitatii, redam din cuprinsul acestei solicitari facute de magistratul Neacsu, sarind peste datele ce ar putea impieta cursul anchetei parlamentare.

Iata sesizarea magistratului Adrian Neacsu, actualmente suspendat din CSM ca urmare a punerii in miscare a actiuni penale impotriva sa de catre procurorii anticoruptie:

"Subsemnatul Adrian Toni Neacsu, judecator, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, personal si prin avocatii mei alesi Alexandru Chiciu, Codrus Balas si Doru Constantinescu va solicit, in limitele atributiilor pe care le aveti, sa verificati daca, in exercitarea atributiilor ce revin Serviciului Roman de Informatii in domeniul sigurantei nationale sau oricarui alt serviciu special, au fost respectate prevederile Constitutiei si ale celorlalte acte normative, in masura in care organul de stat specializat în domeniul informatiilor privitoare la siguranta natională a Romaniei sau vreun alt serviciu special a interferat cu mandatul meu de demnitar al statului roman si membru al Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv cu activitatea Consiliului Superior al Magistraturii.

Va rog sa verificati, printre altele si in urma situatiei de fapt pe care o voi prezenta, urmatoarele:

1. daca subsemnatul Adrian Toni Neacsu, respectiv vreun alt membru al Consiliului Superior al Magistraturii am facut sau facem obiectul unui mandat (autorizare) pe securitate nationala in conditiile art 13 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei.

2. daca subsemnatul Adrian Toni Neacsu sau vreun alt membru al Consiliului Superior al Magistraturii am facut sau facem obiectul activitatilor prevazute in art 9 si 10 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, in vederea stabilirii unor amenintari la adresa sigurantei nationale.

3. ce serviciu de informatii a intocmit procesele verbale din datele de 10 si 17 ianuarie 2013 in dosarul nr. 3/P/2013 aflat la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justie – Directia Nationala Anticoruptie, in baza carei autorizatii si daca s-au respectat intocmai prevederile legale care reglementeaza activitatea acestuia, inclusiv in ce priveste folosirea acestora pentru a declansa un proces penal.

4. daca subsemnatul am fost supus unor activitati de felul celor prevazute in art 9 din Legea nr. 14/1992, respectiv privind fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare sau prin orice alte mijloace tehnice de catre cadre SRI sau de catre alte servicii secrete.

5. daca in perioada 14-18 ianuarie 2013 la sediul Consiliului Superior al Magistraturii s-au exercitat prin intermediul SRI operatiuni specifice unui atac informatic pentru a bloca comunicatiile electronice ale Sectiei pentru Judecatori a CSM

6. cine sunt salariatii serviciului de informatii care au divulgat si au folosit, inclusiv prin intocmirea a doua procese verbale depuse la DNA, a informatiilor privind viata mea particulara, onoarea si reputatia mea.

7. daca cu privire la persoana mea s-au desfasurat activitati privind securitatea nationala fara mandat, sau cu depasirea mandatului acordat.

Va solicit, totodata, sa fiu chemat in fata Domniilor-Voastre pentru a aduce lamuriri suplimentare in vederea stabilirii situatiei de fapt, a raspunde intrebarilor ce se pot ivi, ori a prezenta documentele relevante la care fac referire sau pe care le detin.

In masura in care veti considera ca pentru faptele descrise sau pentru cele constatate de dvs. competenta ar apartine vreunei alte comisii parlamentare, (de exemplu Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii sau vreunei comisii speciale sau de ancheta), va rog sa indreptati lucrarea catre aceasta si sa ma informati despre acest lucru. (….)

Situatia de fapt contextuala

In fapt, am fost validat ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotararea Senatului din 22 decembrie 2010, pentru un mandat de 6 ani, ca reprezentant al judecatorilor de tribunale din Romania. Potrivit art. 133 alin. 1 din Constitutia Romaniei “Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei”’ iar potrivit art 1 alin 2 din Legea nr 317/2004, republicata, “Consiliul Superior al Magistraturii este independent si se supune în activitatea sa numai legii.” De asemenea, potrivit art 51 alin 1 din Legea nr. 317/2004, republicata, membrii CSM au statut de demnitar si raspund pentru activitatea desfasurata in fata judecatorilor si a procurorilor. Consiliul este autoritatea constitutionala care garanteaza independenta justitiei si a judecatorilor si vegheaza, potrivit atributiilor ce-i sunt recunoscute, la respectarea separatiei si echilibrului puterilor in stat in cadrul democratiei constitutionale la care face referire art 1 alin 4 din Constitutia Romaniei.

In cursul anului 2012, in exercitarea mandatului meu de membru al Consiliului Superior al Magistraturii in limitele atributiilor incredintate prin votul judecatorilor de tribunal, am intrat in conflict public cu conducerea CSM, formata din d-na judecator Alina Ghica si d-na procuror Oana Schimdt Haineala. Conflictul s-a limitat initial la aspecte care tin de conducerea administrativa a CSM, eu criticand alaturi de alti membri ai Sectiei pentru judecatori a CSM lipsa de transparenta, samavolnicia si arbitrariul in exercitarea atributiilor recunoscute de lege presedintelui si vicepresedintelui CSM. Din aceasta perioada dateaza seria SMS-urilor facute publice recent in presa si a caror autenticitate, dupa cunostinta mea nu a fost contestata de expeditor si destinatar, sms-uri care denota pe langa modul incompatibil cu statutul functiei de magistrat de adresare la adresa unor colegi (“4-pezi”, “cretin” s.a.) si caracterul abuziv si nelegal in care se organiza activitatea Plenului CSM si se manipula incorect o majoritate convenabila conducerii.

Conflictul intern din CSM s-a acutizat in cursul evenimentelor politice din vara legate de referendumul pentru demiterea Presedintelui Romaniei, majoritatea membrilor Sectiei pentru judecatori a CSM acuzand atunci denaturarea rolului Consiliului si folosirea atributiilor si competentelor acestuia pentru a interveni partizan in conflictul politic curent. In ce ma priveste, am fost un critic acerb al acestor excese si denaturari ale rolului si competentelor Consiliului Superior al Magistraturii. Corpul profesional al judecatorilor a perceput in mod asemanator aceasta abjurare a conducerii Consiliului de la obligatia de impartialitate, rezerva si nepartizanat, astfel incat, dupa cum cunoasteti, d-na judecator Alina Ghica a fost “sanctionata” de catre corpul profesional al judecatorilor pentru comportamentul avut in calitatea sa de presedinte prin revocarea sa din functia de membru CSM, revocare confirmata de Plenul CSM prin Hotararea nr 163 din 26 februarie 2013.

In a doua jumatate a anului 2012 am primit mai multe semnale prin intermediul colegilor mei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dar si din partea unor reprezentanti ai presei, ca sunt monitorizat indeaproape si ca ar urma sa mi se “pregateasca” un dosar penal prin intermediul Directiei Nationale Anticoruptie. Toate referirile colegilor mei vizau in primul rand activitatea unor servicii speciale de informatii care ar strange informatii si date in legatura cu mine. La acel moment (octombrie-noiembrie 2012) am apreciat ca toate aceste eventuale actiuni nu pot avea legatura decat cu informatiile referitoare la faptul ca d-na procuror Haineala ar urma sa candideze pentru functia de presedinte al Consiliului, fortand astfel un conflict puternic in interiorul sistemului judiciar.

Obiectul verificarilor

1. La data de 24 ianuarie 2013 m-am prezentat la sediul DNA si am luat cunostinta de continutul rezolutiei de incepere a urmaririi penale impotriva mea in Dosarul nr. 3/P/2013. Potrivit transcrierii de mana efectuata de avocatul meu Codrut Balas, pe care o confirm, in rezolutia de incepere a urmaririi penale din data de 18 ianuarie 2013 se consemneaza in mod expres:

“La datele de 10 si 17 ianuarie 2013 serviciile specializate au intocmit procese verbale din care a rezultat ca in 2012, judecatorul Neacsu Adrian Toni, membru ales cu activitate permanenta al CSM ar fi savarsit, printre altele, infractiunile prevazute de:

-art 31 alin 2 c pen raportat la art 13/2 din Legea nr. 78/2000 cu 248 c pen si art 41 alin 2 c pen;

-289 rap la art 17 alin 1 lit c din Legea nr. 78/2000 cu 41 alin 2 c pen

-291 c pen rap la art 17 alin 1 lit c din Legea nr. 78/200 cu 41 al 2;

constand in aceea ca:

In lunile iulie, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 2012, in mod repetat si in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, l-a determinat cu intentie pe ordonatorul principal de credite din Consiliul Superior al Magistraturii sa-si incalce fara vinovatie atributiile de serviciu, in sensul aprobarii efectuarii platii drepturilor banesti aferente zilelor nelucrate in intervalul de timp mentionat, cu consecinta obtinerii de catre magistrat a unui avantaj material in acelasi echivalent.

In concret, a inserat date nereale in foile colective de prezenta, aferente lunilor iulie, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 2012 in sensul atestarii prezentei sale la locul de munca, inclusiv in zilele in care s-a aflat in localitatea de domiciliu (Focsani, Vrancea), absentand nemotivat. Inscrisurile oficiale astfel falsificate au fost predate de sus-numitul angajatilor din compartimentul de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii, care le-au inregistrat in evidentele contabile ale institutiei fara a avea reprezentarea caracterului nereal al acestora. A avut ca rezultat obtinerea unor avantaje constand in drepturi banesti necuvenite aferente unui numar de 50 de zile in care a absentat nemotivat.”

In cadrul unei discutii cu ofiterii de politie judiciara din dosar mi s-a confirmat expres ca notiunea de serviciu specializat desemneaza unul din serviciile de informatii din Romania. In mod neindoielnic rezulta ca serviciile specializate au intocmite doua procese verbale din care rezulta situatia de fapt, respectiv presupusele absente ale mele nejustificate de la serviciu si presupusa prezenta a mea in Focsani in timpul saptamanii de lucru, situatie de fapt care a stat la baza incadrarii juridice date de procurori.

Cele doua procese verbale ale serviciilor specializate sunt din datele de 10 ianuarie 2013, la o zi dupa data de 9 ianuarie 2013 cand intr-o sedinta de Plen a CSM extrem de tensionata impreuna cu alti colegi dar si asociatii profesionale ale judecatorilor am cerut revocarea Hotararii Plenului CSM prin care d-na Oana Schimdt Haineala fusese aleasa nelegal presedinte, dar si demisia acesteia, respectiv din data de 17 ianuarie 2013, cand impreuna cu ceilalti membri ai Sectiei pentru Judecatori ai CSM am refuzat, intr-o atmosfera de asemenea exploziva, sa participam la sedinta Plenului CSM pana cand nu se ia in discutie revocarea ca fiind nelegala a hotararii anterioare privind alegerea presedintelui. Tot in data de 17 ianuarie 2013 Sectia pentru Judecători a CSM a avut o intalnire cu toate asociatiile profesionale, impreuna cu care a decis sa informeze Comisia Europeana despre demersurile pe care adunarile generale ale judecatorilor le-au pornit pentru a revoca din functie unii membri din CSM.

In concluzie, datele de 10 si 17 ianuarie 2013 sunt doua zile cheie in conflictul deschis dintre Sectia pentru Judecatori a CSM si conducerea CSM.

Din chiar continutul lor rezulta ca procesele verbale au consemnat o situatie de fapt ce nu putea fi constata, probabil, decat prin monitorizare sau filaj direct exercitat pe o perioada mai mare de timp. Mai mult, toate actele contabile din CSM, foile colective de prezenta si alte mijloace de proba au fost ridicate ulterior datei de 18 ianuarie 2013, astfel incat acestea nu stateau la baza descrierii situatiei de fapt retinuta impotriva mea prin aceasta rezolutie.

2. In cursul lunii ianuarie 2013, imediat dupa ce s-a aflat public despre existenta unui dosar pe numele meu la DNA, am intrat in posesia unor informatii potrivit cu care in a doua parte a anului 2012 as fi fost monitorizat video si audio in apartamentul pe care il detineam cu chirie in Bucuresti (...). Informatiile mi-au fost transmise prin intermediul unei persoane care (...) si care la randul lui a transmis aceste informatii mai multor persoane, printre care unor membri CSM (...).

Din aceste relatari am inteles ca supravegherea video s-a realizat dintr-un apartament aflat intr-un imobil aflat in imediata apropiere a blocului in care locuiam, ca a avut caracter de continuitate, ca persoanele care s-au prezentat in apartament nu au prezentat vreun mandat sau vreun alt document. Nu cunosc exact perioada pe parcursul careia s-a realizat monitorizarea mea insa ea pare a fi avut loc in lunile octombrie-decembrie 2012. Mentionez ca in aceasta perioada am avut dese intalniri in apartamentul meu cu alti judecatori membri CSM, impreuna cu care analizam situatiile la zi in activitatea CSM, actiunile ulterioare si mai ales aspecte care tineau de posibila candidatura a d-nei Haineala pentru functia de presedinte al CSM. Consider ca astfel de discutii puteau face obiectul unei interceptari ambientale (...).

3. La data de 4 ianuarie 2013 au avut loc alegerile pentru conducerea Consiliului Superior al Magistraturii. Acestea au fost contestate sub aspectul legalitătii si legitimitătii atat de Sectia de Judecători, cu mare majoritate (7 membri din 9), cat si de instante si de catre asociatiile profesionale ale magistratilor. In acelasi timp, s-a luat decizia ca Sectia pentru Judecatori să trimita informari cu privire la ceea ce se intampla si cu privire la pozitiile oficiale ale CSM atat instantelor si parchetelor, cat si ambasadelor UE, USA si Norvegia, precum si reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti. Sectia pentru Judecatori a decis ca aceste comunicari sa fie efectuate sub coordonarea d-lui judecator Horatius Dumbrava, care in acea saptamana indeplinea rolul de presedinte de sectie desemnat”.