Centrul de Resurse Juridice (CRJ) atrage atentia ca in Romania are loc un proces prin care democratia este inlocuita de institutiile de forta, scapate de sub controlul civil. Avertismentul a fost lansat intr-o analiza publicata joi, 16 iunie 2022, intitulata “Cand totul se intampla, in tacere, la Cotroceni, desi nu acolo este locul”.

Analiza Centrului de Resurse Juridice, condus de directoarea executiva Georgiana Iorgulescu (foto), fosta membra CSM, priveste raspunsul acordat miercuri, 15 iunie 2022, de Serviciul de Informatii Externe (SIE), care a dezvaluit ca a fost consultat de Departamentul Securitatii Nationale din cadrul Administratiei Prezidentiale si de Secretariatul General al Guvernului in legatura cu noile legi ale securitatii nationale, raspuns care practic devoaleaza implicarea Presedintiei in conceperea respectivelor proiecte, SIE lucrand cu Administratia Prezidentiala la proiectele de legi privind securitatea nationala (click aici pentru a citi). Or, arata CRJ, nici Departamentul Securitatii Nationale, nici Secretariatul General al Guvernului nu au drept de initiativa legislativa, ceea ce face ca procesul de elaborare a respectivelor proiecte de legi sa fie profund viciat.

Prezentam analiza Centrului de Resurse Juridice:

“Am aflat ieri ca Serviciul de Informatii Externe a fost consultat de Departamentul Securitatii Nationale din Administratia Prezidentiala si de Secretariatul General al Guvernului, proiectele postate fiind variante de lucru rezultate din aceste consultari, ce urmeaza a parcurge procesele legislative prevazute de lege.

Daca lucrurile stau asa, analizand prerogativele legale ale institutiilor enumerate mai sus, rezulta urmatoarele:

1) Departamentul Securitatii Nationale (DSN) din cadrul Administratiei Prezidentiale NU ARE INITIATIVA LEGISLATIVA

Pe site-ul Administratiei Prezidentiale, acest aspect este prezentat dupa cum urmeaza: in cadrul procesului legislativ, la nivelul Departamentului Securitatii Nationale sunt formulate propuneri privind acordarea avizelor de catre CSAT pentru proiectele de acte normative initiate de Guvern, care reglementeaza activitatile privind apararea tarii si securitatea naţionala. De asemenea, Departamentul evalueaza actele normative care reglementeaza probleme din aceste domenii si urmeaza sa fie promulgate de Presedinte, prezentand propuneri in acest sens.

Deci, potrivit propriei descrieri, DSN are doar doua atributii in materie de acte normative: ofera propuneri CSAT in procedura de avizare a anumitor acte normative sau propuneri inainte de promulgarea unor legi de catre Presedinte.

De fapt, DSN nu are cum sa aiba initiativa legislativa intrucat institutia Presedintelui Romaniei nu o are. Si, cum acesta nu o are, cu atat mai putin nu are cum sa o aiba aparatul sau de lucru organizat in cadul Administratiei Prezidentiale.

2) Secretariatul General al Guvernului (SGG), NU ARE nici acesta initiativa legislativa, el facand parte din aparatul de lucru al Guvernului. Asa fiind, acesta se ocupa de respectarea procedurilor in procesul de elaborare, avizare si adoptare a proiectelor de acte normative. Adica exact ceea ce nu a facut cu privire la acest pachet de propuneri de lege.

In ceea ce priveste Serviciul Roman de Informatii (o suma de unitati militare), acesta este definit (art.1 din Legea nr.14/1992) ca serviciul organizat de stat specializat in domeniul informatiilor privitoare la siguranta nationala a Romaniei, parte componenta a sistemului national de aparare, activitatea sa fiind organizata si coordonata de Consiliul suprem de Aparare a Tarii. Acesta se afla sub control parlamentar. Din punctul nostru de vedere, SRI nu este o autoritate administrativa autonoma intrucat, printre altele, nu are aptitudinea de a emite acte normative cu caracter individual sau normative in vederea executarii legii.

Serviciul de Informatii Externe (o alta suma de unitati militare) este definit ca organul de stat specializat in domeniul informaţiilor externe privind siguranta nationala si apararea Romaniei si a intereselor sale (art.1 din Legea nr.1/1998), aflat sub control parlamentar, activitatea sa fiind organizata si coordonata de catre CSAT (art. 2 si 3 din Legea nr.1/1998). Nici acesta nu prezinta atributele unei autoritati autonome, fie aceasta administrativa sau nu.

In ceea ce priveste Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), conform art.2, lit.d), pct.1 din Legea nr.415/2002 privind organizarea si functionarea CSAT, acesta avizeaza proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind securitatea nationala, prin urmare nu are drept de initiativa legislativa.

In concluzie, niciuna dintre autoritatile ori serviciile enumerate anterior nu are drept de initiativa legislativa, acest proces, indiferent de parcursul legal ori modificarilor intervenite, fiind profund viciat.

Cu privire la Parlament, ca unica autoritate legiuitoare a tarii, acesta nu poate sustine ca nu a stiut ceea ce va urma si, in acest sens, aducem doua argumente:

1. Conform aceleiasi surse, SIE si precizeaza ca modificarea legii sale de functionare 'se circumscrie' obiectivelor propuse prin Strategia Nationala de Aparare a Tarii pentru perioada 2020-2024, aprobata prin Hotararea nr. 22 a sedintei comune a Senatului si Camerei Deputatilor din 30 iunie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 574 din 1 iulie 2020.

2. Paragrafele 213 si 214 din amintita strategie aprobata de Parlamentul Romaniei sustin: Din perspectiva operationalizarii prezentei Strategii Nationale de Aparare a Tarii, o conditie complementara tuturor celorlalte valori si principii care au stat la baza elaborarii acestui document programatic o reprezinta asigurarea unui cadru legislativ coerent si aplicat, menit a contribui la consolidarea culturii de securitate si modernizarea institutiilor cu atributii in domeniul securitatii nationale. Desi in Romania cadrul legislativ exista, iar institutiile sunt functionale, reglementarile in domeniul securitatii nationale au fost obiectul mai multor propuneri de modificare si completare, fara finalitate concreta.

   Precum si faptul ca:

   Pentru perioada 2020-2024 se impune adaptarea cadrului legislativ in domeniul securitatii, pentru a oferi institutiilor nationale responsabile instrumentele necesare racordarii prompte si flexibilitatea de a gestiona provocarile la adresa securitatii nationale.

Desi Parlamentul a adoptat aceasta strategie, acesta nu a intreprins niciun demers in vederea adoptarii legislatiei si cu atat mai putin sa fi realizat o evaluare cu privire la modalitatea concreta de redesenare a unor servicii de informatii moderne.

Centrul de Resurse Juridice nu va antama, la acest moment, fondul propunerilor de lege, acesta fiind de acord cu majoritatea punctelor de vedere exprimate de organizatii neguvernamentale sau organizatii media.

Atragem atentia, insa, asupra faptului ca aceste lucruri nu se intampla dintr-odata, ci reprezinta un proces de cedare a spatiului democratic catre institutii de forta, necontrolate civil, proces care a fost, de cele mai multe ori, aplaudat frenetic de catre lideri de opinie si organizatii”.

* Cititi aici mai multe detalii oferite de Centrul de Resurse Juridice