Incercarile judecatorilor Alina Ghica (foto) si Cristi Danilet de a se mentine cu orice pret in jilturile de la CSM si de a impiedica organizarea de noi alegeri pentru posturile din care au fost revocati, au determinat Asociatia Magistratilor din Romania sa se adreseze Inaltei Curti cu o cerere de interventie. In dosarul nr. 1388/1/2013, cu termen la 21 mai 2013, aflat pe rolul Sectiei contencios administrativ a Inaltei Curti, AMR a depus o cerere de interventie accesorie in interesul paratului CSM, prin care solicita sa se respinga ca inadmisibila actiunea judecatoarei Alina Ghica, care a solicitat anularea Hotararii Planului CSM nr. 163 din 26.02.2013, prin care aceasta a fost revocata din functia de membru al CSM ca urmare a votului masiv in acest sens dat de judecatorii de la curtile de apel din tara.

In cererea sa, AMR arata in esenta ca hotararea CSM privind revocarea nu este una care priveste cariera magistratului, si ca revocarea nu poate fi privita ca o sanctiune disciplinara, acest act fiind unul de retragere a mandatului de incredere acordat pentru ocuparea postului de membru al CSM de reprezentant al judecatorilor curtilor de apel din tara.

AMR conchide ca „Legiuitorul nu a cuprins masura revocarii printre sanctiunile disciplinare, neputand fi, deci, asimilata acestora (respectiv excluderii din magistratura). Fata de enumerarea limitativa a sanctiunilor disciplinare, extinderea acestora, prin analogie, este lipsita de suport legal (...) In consecinta, atata timp cat, potrivit dispozitiilor art. 133 alin. 7 din Constitutie, hotararile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile, cu exceptia celor prevazute la art. 134 alin. 2, iar revocarea nu poate fi interpretata, nicidecum, ca fiind o sanctiune disciplinara, ea reprezentand doar retragerea mandatului de incredere si, prin urmare, incetarea calitatii de membru al Consiliul Superior al Magistraturii inainte de expirarea mandatului, prezenta cerere, care vizeaza modalitatea de derulare a procedurii de revocare, este inadmisibila.”

Prezentam in continuare, in integralitate cererea de interventie a AMR:

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), organizatie neguvernamentala, apolitica, nationala si profesionala a judecatorilor si procurorilor - cu sediul in municipiul Bucuresti, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5 -, reprezentata legal de judecator conf. univ. dr. Dan Spanu, formuleaza, in temeiul dispozitiilorart. 63 din Noul Cod de Procedura Civila (N.C.P.C.),

CERERE DE INTERVENTIE ACCESORIE IN INTERESUL

paratului Consiliului Superior al Magistraturii

prin care solicita:

- stabilirea instantei competente sa solutioneze cauza, respectiv declinarea competentei materiale in favoarea unei curti de apel limitrofa Curtii de Apel Bucuresti, instanta la care isi desfasoara activitatea reclamanta, in temeiul dispozitiilor art. 132 alin.1 si 3 raportat la dispozitiile art.127 alin.1 din N.C.P.C.

- admiterea in principiu a cererii de interventie, in temeiul dispozitiilor art. 64 alin. 2 N.C.P.C., cu consecinta dobandirii, de catre A.M.R., a calitatii de parte in proces;

- admiterea, in temeiul dispozitiilor art. 246 alin. 1, art. 248 alin. 1 N.C.P.C., art. 133 alin. 7 din Constitutie, a exceptiei inadmisibilitatii cererii formulate de reclamanta Ghica Nicoleta Alina - cu domiciliul proceduralin municipiul Bucuresti, Calea Plevnei nr. 141 B, sector 6 – in contradictoriu cu paratul Consiliul Superior al Magistraturii – cu sediul in municipiul Bucuresti, Calea Plevnei nr. 141 B, sector 6 -, cu consecinta respingerii acesteia ca inadmisibila

1. Aspecte prealabile

Potrivit dispozitiilor art. 61 alin. 1 si 3 N.C.P.C.,,Oricine are interes poate interveni intr-un proces care se judeca intre partile originare… Interventia este accesorie, cand sprijina apararea uneia dintre parti.”

Conform dispozitiilor art. 63 alin. 1 si 2 N.C.P.C., ,,Cererea de interventie accesorie va fi facuta in scris si va cuprinde elementele prevazute la art. 148 alin. 1, care se va aplica in mod corespunzator.Interventia accesorie poate fi facuta pana la inchiderea dezbaterilor, in tot cursul judecatii, chiar si in caile extraordinare de atac.”

Prin cererea inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de Contencios administrativ si fiscal, sub nr. 1388/1/2013, reclamanta Ghica Nicoleta Alina a atacat Hotararea nr. 163 din 26.02.2013 emisa de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, act prin care s-a dispus revocarea acesteia din functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ales din partea curtilor de apel, in procedura derulata in anul 2011.

2. Referitor la interesul A.M.R. de a interveni in cauza

Interesul Asociatiei Magistratilor din Romania de a invoca aceasta exceptie rezulta din art. 5 al Statutului A.M.R., potrivit caruia Asociatia are drept scop „reprezentarea intereselor magistratilorin raporturile cu celelalte subiecte de drept pe plan intern si international”.

Pentru realizarea scopului sau constitutiv, Asociatia are ca obiective, conform art. 6 pct. 2 din Statut, promovarea libertatii si demnitatii profesiei, apararea statutului magistratilor in statul de drept si independenta justitiei fata de celelalte puteri ale statului.

De asemenea, potrivit art. 6 pct. 4 din Statut, A.M.R. are ca obiectiv apararea libertatii, demnitatii sistatutului profesional al magistratilor, sens in care AMR isi exprima pozitia fata de deciziile luate de organele de justitie, astfel cum sunt prevazute in legea de organizare judiciara, in ceea ce priveste profesia de magistrat si cei care o exercita.

Prin raportare concreta la rolul conferit Consiliului Superior al Magistraturii, conform dispozitiilor art. 133 alin. 1 din Constitutie, art. 1 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicata, art. 1 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, republicata, si anume acela de a fi garantul independentei justitiei, AMR justifica un interes legitim, pretinzand respectarea vointei magistratilor, manifestata in conditii de vot similare procedurii de alegere, manifestare de vointa transpusa de Consiliul Superior al Magistraturii in Hotararea nr. 163 din 26.02.2013, ca o conditie primordiala pentru garantarea independentei justitiei si respectarea statutului magistratului.

Asadar, in realizarea scopului anterior evocat, A.M.R. justifica un interes legitim si, pe cale de consecinta, calitatea procesuala de a interveni in prezenta cauza, in interesul Consiliului Superior al Magistraturii,in apararea intereselor magistratilor pe care ii reprezinta, Asociatia fiind imputernicita chiar prin actul constitutiv sa actioneze in numele lor.

In calitate de organizatie profesionala nationala a judecatorilor, procurorilor si magistratilor-asistenti, AMR invoca incalcarea unui interes legitim, fiind o asociatie profesionala de interes public, ce apara drepturile si interesele magistratilor. Revocarea unui membru al Consiliul Superior al Magistraturii, prin vointa a doua treimi din judecatori, reprezinta un drept al magistratilor si, astfel, AMR justifica, potrivit legii, interesul in apararea acestuia. De altfel, AMR a sustinut cererea de revocare si a fost prezenta – prin reprezentanti -, in fata Consiliul Superior al Magistraturii, pe toata durata derularii procedurii revocarii reclamantei.

3. Referitor la exceptia inadmisibilitatii cererii

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus comunicarea Hotararii nr. 163/2013 - privind revocarea din functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a doamnei judecator Ghica Nicoleta Alina– catre judecatorul vizat, precum si catre Curtea de Apel Cluj.

In considerentele Hotararii s-a retinut ca, prin adresa nr.291/28.01.2013, inregistrata la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 2604/1154/2013, Curtea de Apel Cluj a sesizat Consiliul, ca urmare a derularii procedurii de revocare a unui membru ales al CSM, solicitand Plenului sa dispuna revocarea din functia de membru ales de curtile de apel, a doamnei judecator Ghica Nicoleta Alina.

In sedinta publica din data de 26 februarie 2013, Plenul Consiliului Superior ai Magistraturii a dezbatut sesizarea inaintata de aceasta instanta si actele anexate, scrisoarea deschisa a Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania si a Asociatiei Magistratilor din Romania, inregistrata sub nr. 2977 /1154/2013, consideratiile Asociatiei Magistratilor din Romania - filiala Cluj, inregistrate sub nr. 3614/1154/2013, adresa nr. 58/25.02.2013 a Curtii de Apel Alba Iulia si adresa nr. 55/25.02.2013 a Asociatiei Magistratilor din Romania, sustinerile formulate dedoamna judecator Ghica Nicoleta Alina, de reprezentantii asociatiilor profesionale ale judecatorilor si procurorilor si ai instantei initiatoare a procedurii de revocare.

Astfel, constatand ca sunt indeplinite cerintele prevazute de lege pentru revocarea doamnei judecator Ghica Nicoleta Alina din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, fiind intrunit numarul minim de curti de apel (stabilit de lege) care, in adunarile generale, cu majoritatea de cel putin doua treimi din numarul judecatorilor fiecarei instante, au hotarat revocarea acesteia, Consiliul a emis Hotararea ce face obiectul acestui dosar.

Hotararea nr. 163 din 26.02.2013 nu este supusa niciunei cai de atac, motiv pentru care Asociatia Magistratilor din Romania a invocat, cu precadere, exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata.

Potrivit dispozitiilor art. 133 alin. 7 din Constitutie, ,,Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile, cu exceptia celor prevazute la articolul 134 alineatul (2)”.

Conform dispozitiilor art. 134 alin. 2 si 3 din Constitutie, ,,Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. In aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.

Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie.”

Revocarea unui judecator din functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii reprezinta o institutie distincta de cea a raspunderii disciplinare, acest aspect de drept fiind confirmat de jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de Legea nr. 317/2004, dar si de argumentele aduse expuse in considerentele Hotararii nr. 163/2013.

Potrivit prevederilor speciale cuprinse in Legea nr. 317/2004, atributiile C.S.M. si procedura in materia raspunderii disciplinare a magistratilor sunt reglementate in Cap. IV– Sectiunea a 4-a, in mod distinct de institutia revocarii, pe care legiuitorul a reglementat-o in Cap. V al Legii. Raspunderea disciplinara si revocarea unui membru al CSM sunt doua institutii juridice distincte, cu reglementari, proceduri si finalitati diferite, conform vointei legiuitorului.

In acest context legal, Asociatia Magistratilor din Romania arata ca, in vederea aplicarii principiului stabilitati juridice, se impune, respectarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la efectele promovarii unei actiuni in anularea hotararilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii vizand calitatea de membru. Potrivit jurisprudentei constante a instantei supreme, calitatea de membru nu reprezinta o etapa necesara in parcursul profesional al unui judecator sau procuror si in sensul prevederilor legale nu se circumscrie in mod expres continutului notiunii de cariera – Decizia nr. 879/4 martie 2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In consecinta, atata timp cat, potrivit dispozitiilor art. 133 alin. 7 din Constitutie, hotararile Consiliului Superior al Magistraturiisunt definitive si irevocabile, cu exceptia celor prevazute la art. 134 alin. 2, iar revocarea nu poate fi interpretata, nicidecum, ca fiind o sanctiune disciplinara, ea reprezentand doar retragerea mandatului de incredere si, prin urmare, incetarea calitatii de membru al Consiliul Superior al Magistraturii inainte de expirarea mandatului, prezenta cerere, care vizeaza modalitatea de derulare a procedurii de revocare, este inadmisibila.

A.M.R. subliniaza ca membrii CSM care au calitatea de judecator sau procuror raspund disciplinar, potrivit art. 56 din Legea nr. 317/2004, pentru abaterile prevazute in art. 99 din Legea nr. 303/2004, rep., privind Statutul judecatorilor si procurorilor. Prin urmare, abaterile disciplinare ale membrilor Consiliul Superior al Magistraturii sunt identice cu cele ale judecatorilor si procurorilor – pentru care sunt aplicabile sanctiunile disciplinare prevazute limitativ in art. 100 din Legea nr. 303/2004, rep.

Legiuitorul nu a cuprins masura revocarii printre sanctiunile disciplinare, neputand fi, deci, asimilata acestora (respectiv excluderii din magistratura). Fata de enumerarea limitativa a sanctiunilor disciplinare, extinderea acestora, prin analogie, este lipsita de suport legal.

Exceptia inadmisibilitatii cererii reclamantei, invocata de A.M.R., este de ordine publica, in sensul dispozitiilor art. 246 alin. 1 N.C.P.C., avand ca temei art. 133 alin. 7 din Constitutie.

Analizarea cu precadere a exceptiei inadmisibilitatii, potrivit dispozitiilor art. 248 alin. 1 N.C.P.C., urmata de admiterea exceptiei, face inutila cercetarea in fond a cauzei - potrivit dispozitiilor art. 243 N.C.P.C.

Motivul referitor la faptul ca, recent, instanta constitutionala a pronuntat o decizie (dos. nr. 177D/2013) prin care a stabilit ca dispozitiilor art. 55 alin. 4 si 9 din Legea nr. 317/2004 sunt neconstitutionale, nu poate avea efecte in prezenta cauza, dat fiind ca argumentele Curtii Constitutionale nu pot fi retinute ca obligatorii, aceste argumente vizand fondul cauzei, iar, in speta, Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost investita cu o actiune inadmisibila.

Examinarea admisibilitatii contestatiei primeaza, indiferent de substanta apararilor indicate in cuprinsul cererii.

Avand in vedere argumentele expuse, solicitam incuviintarea in principiu a cererii de interventie – art. 64 alin. 2 N.C.P.C.,admiterea exceptiei inadmisibilitatii – art. 246 alin. 1, art. 248 alin. 1 N.C.P.C., art. 133 alin. 7 din Constitutie, coroborat cu art. 134 alin. 2, 3 din Constitutie, art. 100 din Legea nr. 303/2004, rep. -, cu consecinta respingerii cererii formulate de reclamanta Ghica Nicoleta Alina.

Totodata, va solicitam sa aveti in vedere ca, intrucat nu ne aflam in situatia unei contestatii privind o procedura disciplinara, astfel cum am argumentat mai inainte, instanta sesizata, respectiv Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de Contencios administrativ si fiscal nu este competenta material sa solutioneze cauza, motiv pentru care in temeiul dispozitiilor art. 132 alin.1 si 3 raportat la dispozitiile art.127 alin.1 din N.C.P.C se impune ca in situatia de fata sa declinati competenta de solutionare a cauzei in favoarea unei curti de apel limitrofa Curtii de Apel Bucuresti, instanta la care isi desfasoara activitatea reclamanta.

In conformitate cu dispozitiilor art. 411 alin.1 pct. 2N.C.P.C., solicitam judecarea cauzei in lipsa.” - Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, Judecator conf. univ. dr. Dan Spanu