Municipalitatea Bucuresti poate fi pusa sa plateasca daune materiale de peste 100 milioane euro, plus alte zeci de milioane lucrari de demontare, in cazul in care in Justitie se va decide irevocabil ca turnul Cathedral Plaza - proprietate a SC Millenium Building Development SRL – trebuie demolat.

Dupa ce in iunie 2009 Curtea de Apel Ploiesti, judecand in ultim grad procesual, a confirmat valabilitatea autorizatiei si a permis finalizarea constructiei/investitiei de 60 de milioane de euro, printr-un demers procedural avand caracter de exceptie, o alta instanta, in mod absolut contradictoriu, a declarat la 3.11.2010 nevalabilitatea autorizatiei de construire emisa in februarie 2006 de catre Primarul Sectorului 1.

Ajuns intr-o situatie de neconceput, investitorul SC Millenium Building Development SRL s-a adresat in decembrie 2011 Municipiului Bucuresti si Primarului General pentru ca in urma evaluarilor tehnice asupra cladirii existente sa se dispuna regularizarea administrativa a situatiei prin asa zisa procedura de intrare in legalitate reglementata de legea constructiilor. Ulterior, refuzul nejustificat al Primarului General in a solutiona cererea administrativa a Millennium a determinat investitorul sa se adreseze Tribunalului Bucuresti cu o actiune in care sa oblige Primaria Capitalei sa emita autorizatia de regularizare cu justificarea ca imobilul indeplinste toate rigorile legale pentru a fi recunoscut din punct de vedere administrativ. Temeiul legal invocat este art. 59 din Legea 51/1991 a constructiilor potrivit caruia: “In situatia in care constructia realizata fara autorizatie de construire intruneste conditiile urbanistice de integrare in cadrul construit preexistent, autoritatea administratiei publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizatii de construire in vederea intrarii in legalitate, in coroborare cu luarea masurilor legale care se impun, numai in baza concluziilor unui referat de expertiza tehnica pentru cerinta esentiala de calitate 'rezistenta mecanica si stabilitate' privind starea structurii de rezistenta in stadiul fizic in care se afla constructia, precum si pentru cerinta esentiala de calitate 'securitatea la incendiu', numai dupa emiterea Acordului de mediu, in conditiile legii”.

Primaria Capitalei admite ca posibilitate emiterea unei noi autorizatii de construire

SC Millenium Building Development SRL a aratat ca a actionat ca un proprietar de buna credinta edificand cladirea in baza unei autorizatii de construire emisa de autoritatile ce detin competente generale in materie (Primarul sectorului 1), urmare a indrumarilor PMB care a declinat emiterea acest act administrativ din motive ce tineau de o gresita dispozitie legala, imposibil de pus in practica si care la momentul 2006 stabilea ca emitent pentru autorizatiile de construire din zone de protectie a monumentelor istorice, un organ administrativ deliberativ - Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Din 2009 legea a fost modificata si competenta apartine acum unui organ administraiv cu atribute executive, respectiv Primarului General al Municipiului Bucuresti. Mai mult, SC Millenium Building Development SRL a anuntat ca, pentru ipoteza in care demolarea va fi realizata contrar oricaror ratiuni de oportunitate si de logica, va da statul roman in judecata si va cere daune materiale de peste 100 milioane de euro, intrucat vina pentru situatia creata apartine in exclusivitate autoritatilor administrartive si Statului insusi. In plus, investitorul a aratat ca actuala hotarare judecatoreasca prin care s-a ordonat initierea procedurilor pentru eventuala demolare a Cathedral Plaza, reprezinta un simulacru de proces, la care nu a putut sa ia parte desi in discutie era cladirea a carei proprietara necontestata este, fiind pusa in imposibilitatea de a se apara. Dezvoltatorul arata ca hotararea respectiva nu ii este prin urmare opozabila, astfel ca orice procedura de demolare va trebui declarara fara dubii ca ilegala.

In dosarul aflat in prezent pe rolul Tribunalului Bucuresti si de care depinde regularizarea situatiei administrative a cladirii Cathedral Plaza ,, Primaria Capitalei s-a opus prin intampinare admiterii actiunii, insa a recunoscut ca indiferent de ce solutie se va da ea poate dispune intrarea in legalitate pe motiv ca: “Perioada de 4 ani in care s-a analizat legalitatea autorizatiei emise de catre o alta enititate administrativa a Bucurestiului (Primaria Sectorului 1) stabilit judiciar ca necompetenta, a facut ca acum, in fata subscrisului, sa se afle o procedura deja parcursa, dar care impune verificari de ordin tehnic din care sa rezulte daca cererea de intrare in legalitate este intemeiata. Pentru emiterea unei analize complete si corecte din punct de vedere legal ne sunt necesare documentele mentionate in certificatul de urbaanism, dar si noi evaluari legate de situatia particulara a cazului ce tin de siguranta constructiei si impactul ei posibil asupra constructiilor invecinate. In prezent, tinand cont si de decizia Curtii de Apel Suceava prin care s-a anulat prima autorizatie de construire, apreciem castigate cauzei in totalitate acele acte obtinute in virtutea certificatului de urbanism initial emis de catre Municipiul Bucuresti, precum avize, acorduri etc dar incercam sa evaluam in conformitate cu art. 59 mai sus indicat respectarea de catre constructia existenta a parametrilor urbanistici preexistenti si a conditiilor de siguranta impuse de legislatia in vigoare la acest moment.

Din punct de vedere al cerintelor tehnice impuse de art. 59, alin. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii 50/1991, la intrarea in legalitate sau regularizare trebuie stabilite conditiile privind 'rezistenta mecanica si stabilitatea' cladirii, dar si cele privind 'securitatea la incendii', ceea ce implica nu numai pezentarea de catre beneficiar al lucrarilor tehnice respective, dar si efectuarea unor analize proprii, de specialitate, de catre Autoritatea implicata pe care urmeaza sa le evaluam in perioada imediat urmatoare”.

Expertii avertizeaza ca demolarea cladirii va pune in pericol structura de rezistenta a Catedralei Sf. Iosif

Pe de alta parte, Primaria Capitalei nu are baza legala sa aloce fonduri de zeci de milioane pentru demontarea constructiei Cathedral Plaza din surse proprii (acestea ridicandu-se conform expertizelor administrate la costuri cuprinse intre 17 si 73 milioane euro) neexistand in acest sens o hotarare expresa a instantei de judecata. In plus, expertizele realizate la cererea proprietarei cladirii arata ca in caz de demolare pune in pericol toate cladirile invecinate, inclusiv structura de rezistenta a Catedralei romano catolice Sf. Iosif. Conform expertizei realizate in decembrie 2013 de expertii Mihai Dragomir si Serban Dima in cazul demolarii sunt: “posibile aparitii a unor aspecte, fenomene si situatii ce pot conduce la modificari ale capacitatii contructiei atat pentru cladirea care se demoleaza, cat si pentru cladirile invecinate, de a indeplini cerintele de rezistenta si stabilitate”, precum si “posibile aparitii a unor parametri sau aspecte care se pot manifesta pe masura ce se demoleaza cladirea, cu implicatii asupra modificarii starii de deformatie a terenului pe care se afla cladirea, cat si a terenului aferent cladirilor invecinate” (vezi facsimil).

Arhiepiscopia a refuzat si continua sa refuze accesul expertilor tehnici pe terenul si in incinta Catedralei

Intre proprietara cladirii SC Millenium Building Development SRL si Arhiepiscopia Romano Catolica Bucuresti exista un adevarat razboi al expertizelor, dupa ce incepand cu 2006 Arhiepiscopia a refuzat permanent accesul expertilor judiciari, in pofida faptului ca a fost obligata de Judecatoria Sectorului 1, iar apoi obligata la penalitati de 20 lei/zi/intarziere, prin hotararea irevocabila din 25 mai 2006 (dosar 14178/299/2006).

Interesant este ca actuala si singura hotarare care aparent dispune obligarea Primarului General sa initieze procedurile de ar putea fi finalizate prin demolare, a fost pronuntata de Tribunalul Dambovita (si nu la o instanta din Bucuresti cum ar fi fost normal) la cererea a doua enoriase cu domiciliul in Tragoviste reprezentate de avocatii Arhiepiscopiei, care au invocat un “interes legitim”. La fel de interesant este si faptul ca in perioada respectiva au fost initiate 4 cereri identice, de catre patru grupuri de enoriasi reprezentati de aceeasi avocati ai ARCB : două la Tribunalul Gorj si două la Tribunalul Dambovita. Ulterior ARCB si enoriasele au renuntat la 3 dintre cereri unde Millennium putea sa intervina pentru a-si prezenta apararile, luptand sa protejeze hotararea obtinuta la Tribunalul Dambovita, fara prezenta dezvoltatorului. S-a ajuns astfel la pronuntarea unei hotarari vizand cladirea Cathedral Plaza fara ca proprietara cladirii sa fie parte in dosar, astfel incat sa i se dea posibilitatea de a se apara

Despre aceasta situatie anormala, omul de afaceri Ioannis Papalekas, investitorul care detine cladirea, a declarat public: “In mod absurd, decizia de demolare dispusa in iunie 2012 de Tribunalul Dambovita s-a luat fara ca Millennium sa fie parte din proces, ceea ce pune sub semnul intrebarii justetea unei astfel de hotarari pe care o consideram un abuz si care nu este opozabila Millennium. Reamintim ca in mai 2012 Tribunalul Bucuresti a respins o cerere de demolare a cladirii noastre formulata de ARCB in contradictoriu cu Millennium (dosarul nr. 70868/3/2011), hotarare deopotriva irevocabila si care anuleaza efectele celei ulterioare, obtinute de ARCB fara informarea Millennium. Cathedral Plaza a fost construita pe baza unei autorizatii de constructie emisa in mod legal de catre autoritatile responsabile, cu acordul si sprijinul total al vecinului care, la acea vreme, a recunoscut contributia cladirii la patrimoniul construit al orasului, pozitie sustinuta de altfel si de comunitatea arhitectilor si urbanistilor.”

Azi, in procesul de la Tribunalul Bucuresti in care se solicita Primariei Capitalei sa asigure regularizarea administrativa a cladirii prin emiterea unei noi autorizatii de construire in baza Legii 51/1991 au aparut cetateni care au formulat cereri de interventie declarandu-si sustinerea pentru cladire si opozitia fata de o eventuala procedura de demolare. Motivul acestora este acela ca bucurestenii sunt in realitate cei care vor trebui sa plateasca costurile uriase ale demolarii si despagubirilor. Acestia au atras atentia asupra dezordinii administrative in capcana careia a cazut investitorul, acesta nefiind vinovat in opinia cetatenilor intervenienti de faptul ca, primaria de sector a emis autorizatia in locul Primariei Capitalei, in conditiile in care, in anul 2006, legea nu stabilea clar cine are competenta emiterii. Deja a aparut si un blog in care autoarea uneia dintre cererile de interventie isi prezinta public motivele demersului. Cititi-l integral in continuare:

Draga Concitadinule,

Astazi Blogul de caine rau a iesit din spatiul virtual si a intrat in lumea reala. Pentru ca nu este suficient sa scrii. Pentru ca atitudinea si parerile trebuie sustinute si cu actiune. Desigur, cu mijloacele aflate la indemana simplului cetatean. Am depus astazi, 23 septembrie 2015, o cerere de interventie intr-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti ( http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000524756&id_inst=3 ) de a carui solutionare depinde o felie generoasa din Bugetul viitor al urbei noastre, adica o gaura in buzunarul fiecarui contribuabil din oras. Si care poate crea un precedent foarte periculos sau o cadere de domino. Am mai semnalat acest caz asta vara pe blog (aici https://blogdecainerau.wordpress.com/2015/07/14/uite-popa-nu-e-popa-sau-hocus-pocus-cu-o-cladire-de-60-de-milioane-de-euro/ si aici https://blogdecainerau.wordpress.com/2015/08/10/romanika-o-administratie-dementa-pe-banii-nostri/ ) numai ca intre timp am inteles ca pot, daca instanta imi va permite admitand interventia simplului contribuabil, sa le spun in fata partilor si instantei ce gandesc si ca, sa faca ce-or face, dar eu nu accept ca obstinatia unui vecin si ingalaciunea din actele administratiei sa produca orasului o paguba pe care, desigur, noi o vom plati.

Istoria unei gafe administrative istorice

Pe scurt, o societate, Millenium Building, a cladit un bloc de birouri. Vecinul sau, Arhidiceza Romano-Catolica si-a dat initial acordul si proiectul a demarat. Pentru a obtine Autorizatia de Constructie (AC), investitorul s-a adresat Primariei Municipiului Bucuresti. Consiliul General i-a trimis o adresa prin care i-a zis ca nu e de competenta sa, deci sa se adreseze Primariei Sectorului 1, care a si eliberat documentul in 2006. Intre timp, insa, vecinul s-a razgandit si a vrut sa-si retraga acordul. A inceput o lunga batalie pentru anularea AC, cerere respinsa definitiv de Curtea de Apel Ploiesti in anul 2009. Astfel, in octombrie 2010, cladirea a fost gata si s-a semnat receptia. Dar nu si procesele. Arhidiceza a cerut revizuirea pana ce Curtea de Apel Suceava a anulat AC, pe un motiv pur administrativ: Consiliul General era acela care trebuia sa elibereze AC si nu primaria de sector. In aceasta situatie, Arhidiceza a mers si mai departe, cerand demolarea turnului nou-nout de 18 etaje. Tribunalul Dambovita a pronuntat o hotarare, in care judecatorul explica limpede: ”Legea nu confera Primarului Municipiului Bucuresti atributia de a dispune direct printr-o decizie desfiintarea constructiei, ci ii confera atributiile privind demararea procedurilor legale, la finalul carora se decide emiterea unei autorizatii de demolare, stiut fiind ca, in vederea emiterii unei autorizatii de demolare, se parcurg procedurile obligatorii prevazute de lege, ce implica inclusiv obtinerea tuturor avizelor si acordurilor prevazute de lege, fiind posibila si intrarea in legalitate in sensul prevederilor art. 59 alin. (2) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, aprobate prin Ordinul 839/2009”.

De ce m-am enervat

Primaria Bucurestiului a ignorant suveran in 2012 cererile repetate ale investitorului de intrare in legalitate, adica emiterea Autorizatiei de Constructie, astfel ca in 2013, Millenium Building actioneaza primaria in judecata ca nu isi indeplineste atributiile. Suntem in 2015! Iar dosarul este inca pe rol.

Romania este tara in care, la 5 ani dupa ce ai terminat o constructie, la care ai avut toate documentele necesare, umbli dupa o noua AC pentru ca ai fost trimis in 2005 de la Anna la Caiafa cu dosarele. Ca veni vorba, daca, dupa 2000 de ani, descoperim ca Anna nu avea dreptul sa decline judecata catre Caiafa si, in consecinta, nici Pilat din Pont nu avea calitate in dosar? Ce facem? Crucificarea este revizuita? Cum facem sa-l aducem pe Iisus inapoi?

Sau, mai simplu, se descopera la o verificare ca functionarul care a semnat AC a blocului in care stai si-a falsificat actele de studii si nu putea indeplini functia respectiva. Deci semnatura sa este nula de drept ca si actul pe care l-a semnat. Urmand matricea exemplului de mai sus, vine un vecin si cere demolarea blocului in care stai. N-ai nicio vina, dar ajungi homeless. Daca nu vrei asta, trebuie sa umbli in tribunal, sa intri in legalitate si sa nu te trezesti cu buldozerul la usa.

Oare nu e normal ca o administratie care a gafat sa dreaga degraba din proprie initiativa propria eroare/viciu procedural/prostie gogonata? Sau era la acea vreme o practica? As vrea sa vad si eu o Autorizatie de Constructie emisa de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in anii 2005-2006. Daca exista.

Ce se poate intampla?

-Scenariul pesimist este ca pana la urma, in bezna colectiva a mintii, se decide demolarea unei cladiri nou-noute. Care, normal, se va face pe cheltuiala primariei, neputand sa-l silesti pe proprietar sa faca aceste cheltuieli intrucat nicio Hotarare judecatoreasca nu i-a stabilit vreo vina. Sumele avansate sunt de la 7 milioane de euro (Arhidieceza dixit), 17 milioane euro conform evaluarii primariei, la 73 milioane de euro (opinia unor experti ai investitorului) – aici http://www.mediafax.ro/social/primaria-bucuresti-despre-demolarea-cathedral-plaza-respectam-legea-ne-supunem-dispozitiilor-instantelor-12686910. Demolarea unui gigant aflat in mijlocul orasului nu se poate face prin implozie, ca ar darama totul in jur, dar nici cu penseta. Ceva trepidatii, zgomot si praf vor aparea inevitabil si nu doar cateva zile. Catedrala pe care o apara Arhidieceza ar putea sa sufere abia acum daunele de care se temea in timpul constructiei, temere care a fost piatra de temelie a tuturor proceselor. Ca veni vorba, nu am reusit sa aflu nici pana acum ce fel de daune a suferit Arhidieceza, poate aflu in timpul procesului. In schimb, am aflat ca proprietarul plateste anual cateva sute de mii de euro impozit pe cladirea de care nu poate dispune. Cine plateste?

-Scenariul pesimist al scenariului pesimist Nu cred ca in fata unei asemenea eventualitati, investitorul sta cu mainile in san si accepta mioritic paguba. Se va indrepta in instantele romanesti si europene, sau la Curtile de Arbitraj Internationale impotriva Primariei Bucuresti, reclamand nu numai despagubirea pentru cladire, dar si pentru cifra de afaceri neincasata din 2010 incoace. Ambele cifre se numara cu zecile de milioane de euro. Cine plateste?

-Scenariul pesimist-apocaliptic: Nu vad de ce numai lui Millennium Building sa-i fie demolata constructia pentru ca autorizatia nu i-a fost data de CGMB (care nu a dat niciodata, nimanui, autorizatii); trebuie mers pana la ultimele consecinte ale “legalitatii” si trebuie demolate toate constructiile aflate in situatii similare (zeci la numar) care nu au fost autorizate de CGMB, desi ar fi trebuit sa fie! Nu putem “salva” Bucurestiul doar pe portiunea convenabila (pana la urma, pentru care prejudicii reale?) Arhidiecezei Romano-Catolice; sa-l “salvam” cu totul! Nu stam la discutii cu nimeni, ce proiecte a avut, ce avize a obtinut, ce cheltuieli a facut etc, etc; nu ai autorizatia data de CGMB, ia concert de buldozer si baroase, concitadinule! Festivalul Pickhammer, sub Inaltul Patronaj al Primarului Bucurestiului. Sponsor principal Caterpillar. Cine plateste lautarii?

-Scenariul Optimist. Primaria Bucuresti (re)emite AC si litigiul se incheie aici, fara alte dosare si judecati, iar investitorul nu cere nimanui daune materiale pentru 5 ani de stat degeaba (da, da, si iadul e doar o sauna) cu cladirea goala.

N-as fi deloc optimist, mai ales in privinta incheierii Odiseei juridice, pentru ca Arhidieceza pare decisa sa isi dedice toata energia si resursele financiare procesomaniei, dar, nu-i asa, e o tara libera!

O tara atat de libera ca orice prostie face Administratia, tot contribuabilul plateste. In cazul de fata, imi explica si mie Primaria Bucuresti de unde ii mai luam pe consilierii din 2005, care au decis sa trimita investitorul la Primaria Sectorului 1 pentru AC?

Cazuri ca asta mai sunt o gramada. E un mod de viata in Romania. Si, pentru asta, noi, simplii cetateni, platim. Nu trebuie sa te raliezi, concitadinule, acestei cauze. Am facut eu si pentru tine. Doar un lucru te rog: nu trece indiferent pe langa astfel de cazuri. Fa, in putinul tau, ceva. O administratie eficienta si corecta este o administratie pe care cetatenii stau permanent cu ochii si nu o lasa sa alunece in paguboase actiuni si nepasari. Banii din Bugetul de Stat, banii din bugetul fiecarui sat de oriunde sunt platiti de contribuabil, nu izvorasc de nicaieri. Pana si Fiscul se chinuie sa ne bage in cap ca Romania functioneaza cu taxe letale.

PS1 – Din 2008, lucrez ca project-manager la un complex rezidential care se intinde pe 8 hectare. Deci stiu pe pielea mea cat alergi dupa avize si autorizatii ca sa ridici fie si un gard, deci imi imaginez cata munca si bani au fost necesare pentru o cladire gen Cathedral Plaza. Nu-mi imaginez, insa, cum ar fi sa-i comunic proprietarului ca trebuie sa daramam o casa pentru ca s-a anulat autorizatia din cine stie ce viciu administrativ.

PS2 – Am multa simpatie pentru comunitatea catolica si sunt mare fan al Papei Francisc. In schimb, am ceva cu faptul ca in Romania cultele nu platesc nicio taxa, in conditiile in care primesc bani de la Bugetul de Stat, si cu lacomia si trufia unor membri ai clerului. Si ma intristeaza ingrozitor cand prind un inalt prelat cu minciuna. (http://www.cathedralplaza.ro/istoric/).

PS3 – Primul proprietar al cladirii s-a lipsit si a vandut-o in 2013, lichidandu-si afacerile din Romania si a plecat. Bine ai venit, investitorule! Marca banul si apoi farewell. „Proprietatea privata este un moft”. Si nu uita sa vorbesti de bine Romania!