In curand, Comisia Europeana va da publicitatii Raportul MCV, in care sunt asteptate si bilele albe dar si bilele negre ale acestui domeniu. In acest timp, la varful magistraturii, in cel mai inalt for, CSM, au loc conflicte interne si, mai mult, doua autoritati ale statului, ANI si DNA, au intrat in acest joc al disensiunilor majore. Europarlamentarul Norica Nicolai (foto) are propriile opinii despre felul in care se face justitie in Romania, dar si despre urgentele sistemului judiciar. Norica Nicolai reprezinta Romania de patru ani de zile in Parlamentul European, suficient de mult pentru a avea o viziune obiectiva asupra modului in care se fac politicile europene. A fost magistrat de cariera, avocat si membru PNL din anul 2000, este una dintre vocile cele mai credibile in materie de justitie.

Cum se vad de la Bruxelles convulsiile recente din interiorul sistemului judiciar din Romania? Mai pleaca urechea domnul Barosso si doamna Reading la vocile ”portocalii”?

Se pare ca nu, pentru ca decizia de a nu mai da proiectul de raport spre consultare Guvernului, motivata de faptul ca foarte multe din informatii au aparut pe presa inaintea publicarii, spune clar ca reprezentantii CE si-au schimbat optica. In plus, ministrul Justitiei, Mona Pivniceru tine permanent legatura cu Comisia si cu membrii Parlamentului pentru ca intotdeauna primim informari de acasa in privinta justitiei, si consider ca e o decizie buna. In Parlamentul european nu exista o mare preocupare cu privire la situatia din CSM-ul de la Bucuresti, intrucat consideram ca cei care trebuie sa rezolve situatia sunt insisi procurorii si judecatorii, pentru ca este o problema ce tine de comunitatea profesionala si nu cred ca e normal ca o alta autoritate sa arbitreze sau sa se imixtioneze in activitatea CSM-ului.

Raportul CE urmeaza sa fie dat publicitatii la finele acestei luni. La ce sa ne asteptam, doamna Nicolai?

Cred ca va fi un raport echilibrat, in care se vor evidentia si o serie de rezultate pozitive, dar si minusuri care treneaza de mai multa vreme. Ma refer in special la termenul de punere in aplicare a noilor Coduri. Pana la urma, marea problema a aplicarii lor tine de sustinerea financiara. Este nevoie de sedii, de judecatori, este nevoie de grefieri si personal auxiliar si toate acestea nu pot fi sustinute de un buget destul de limitat asa cum este cel al Justitei. In opinia mea, guvernele anterioare care s-au angajat sa puna in aplicare aceste Coduri au considerat ca e suficienta adoptarea lor, fara a se gandi ca orice lege e necesar sa fie implementata. Si lucrul acesta se sustine numai prin resurse financiare si umane. In plus, cred ca CSM-ul ar trebui sa se preocupe de realizarea regulamentelor de punere in aplicare a Codurilor, pentru ca altfel ar mai crea inca un obstacol in implementarea lor. Acesta, de fapt, este rolul lui, sa sprijine aplicarea legii, insa, din pacate, in tara asta si cei care n-ar trebui sa faca politica isi pierd timpul in dezbateri de acest gen.

Situatia de la CSM este una fara precedent, inca se cauta un judecator care sa pactizeze si sa faca echipa cu procurorul Oana Haineala la conducerea CSM. In acelasi timp, doi dintre judecatori sunt tinte ale ANI si DNA. Cum catalogati aceste doua actiuni ale ANI si DNA vizavi de cei doi membri CSM, la care adaugam situatia in care s-a aflat alt membru CSM, George Balan, in vara anului trecut?

E greu sa crezi ca e o simpla coincidenta. Ca om care a lucrat, insa, la modificarea Constitutiei, in 2003, pot sa spun ca niciodata nu m-am si nu ne-am gandit ca aceasta institutie poate fi condusa de un procuror. Pentru ca Justitia, conform textului constitutional, se realizeaza prin instantele judecatoresti. Actul prin care se finalizeaza procesul de justitie are forta de lege, si este ocrotit tot prin lege, prin incriminarea ca infractiune a nerespectarii hotararilor judecatoresti. Actele procurorilor sunt cenzurabile de catre instantele judecatoresti. Sa nu uitam ca pe actele procurorilor nu scrie ca antet special ”NOI, Presedintele Romaniei” ci doar pe cele emanate de la instanta.

Doamna Nicolai, e nevoie doar de revizuirea Constitutiei sau de o alta Constitutie? Pentru ca am ascultat pana acum destule variante chiar din partea unor politicieni ai USL...

Opinia mea este ca se impune revizuirea Constitutiei, intrucat avem o Constitutie moderna si aplicarea ei tine, insa, de calitatea oamenilor si nu de texte care se vor a fi citite uneori invers. Ceea ce e de revizuit e calitatea umana si nu neaparat Constitutia. Iti trebuie destul de mult bun simt ca sa citesti si sa aplici o Constitutie care, dincolo de orice, este un act juridic de buna credinta.

Deunazi, premierul Victor Ponta declara, in fata CSM-ului, ca in privinta statutului procurorilor va sustine varianta ca acestia sa aiba independenta totala. Dumneavoastra ati fost multa vreme procuror. Ce ar insemna independenta totala? E nevoie de control ierarhic in interiorul parchetelor sau nu?

Procurorii au independenta in ce priveste solutiile pe care le dau. Insa, cred ca trebui fixate prin lege limitele controlului ierarhic. Sunt multe cauze tergiversate si daca nu ar exista un control al lor, multe dosare ar putea zace ani de zile in sertarele procurorilor, iar asta nu inseamna infaptuirea justitiei. Cat am fost procuror, nu exista sa tii un dosar in sertar, in nelucrare mai mult de sase luni, si asta in situatia cauzelor complexe. Acum, presa a semnalat faptul ca in multe dosare au scapat nesanctionati o serie de cetateni la care se implinise termenul de prescriptie. Va amintesc aici dosarul ”Jimbolia”. Sau, amintiti-va cate dosare - vreo 270 – avea nelucrate fosta doamna procuror Monica Macovei, inainte de a demisiona din Procuratura...Eu optez pentru un control ierarhic strict reglementat, ca sa nu mai existe interpretari.

CEDO a atentionat de multa vreme ca este nevoie de schimbarea Legii sigurantei nationale. Cu toate acestea, legea a ramas aceeasi, din 1991 incoace, si perpetueaza tot felul de comportamente abuzive in materia interceptarilor telefonice. Cum si cine va trebui sa puna piciorul in prag si sa initieze un proiect de modificare a acestei legi?

Inca din 2007 in Parlament zace parchetul de legi ale sigurantei nationale. Cred ca trebuie reluata dezbaterea cat mai urgent daca vrem sa ne comparam cu tarile europene si sa garantam romanilor drepturile si libertatile prevazute in Constituie si in Conventia Europeana a Drepturilor Omului. In plus, cred ca Statul roman a platit mai mult decat suficient pentru abuzurile pentru care am fost condamnati de multe ori la CEDO, iar garantarea drepturilor este o chestiune care reclama urgenta. Eu am participat la redactarea acestor legi si ma mir de faptul ca vechiul Parlament a lasat lucrurile sa treneze si nici macar nu a incercat sa dezbata acest pachet. E in interesul tuturor, si al cetateanului, si al serviciilor de informatii, sa existe o reglementare clara si un suport juridic perfectionat. Altfel, situatiile conflictuale judiciare vor continua si asta va cantari greu in apreciarea standardelor democratice in Romania.

De ce anul trecut a fost posibila marea intoxicare din timpul referendumului la nivelul Parlamentului European?

Pentru ca, fiind in vacanta, mullti europarlamentari nu au fost informati, iar informarile primite erau absolut manipulatoare si mincinoase. Un coleg belgian mi-a spus ca a fost informat ca institutia suspendarii nu e prevazuta in Constitutie si ca Parlamentul de la Bucuresti, in mod abuziv, l-a suspendat pe Presedinte. In plus, se adauga lipsa de comunicare intre Bucuresti si institutiile europene. Cred ca in materie de manipulare publica unii sunt infractori de obicei si ar trebui atentionati ca afirmatii denigratoare la adresa institutiilor statului roman nu vor mai fi tolerate. Sper ca dupa aparitia Raportului MCV sa nu mai asistam la luari de pozitie neconforme cu realitatea sau la articole denigratoare in diverse publicatii europene. Aud ca nu numai ca vor fi astfel de luari de pozitie, dar se si pregatesc articole in presa germana care sa atace furibund Romania. Nu le doresc aparitia, pentru ca deja efectul lor nu mai este acelasi, multi colegi din Parlamentul European au realizat ca acestea sunt doar dezinformari destinate momentului... unui anume moment.

Doamna Nicolai, este o intreaga dezbatere pe tema unei noi proceduri care sa fie instituita pentru alegerea sefilor de parchete. Daca ati fi in locul ministrului Justitiei la ce tip de procedura ati recurge pentru a avea candidati la sefia Parchetelor? Credeti ca, dupa cele intamplate cu prima procedura, in cazul reluarii ei pe aceleasi coordonate, s-ar mai prezenta vreun procuror sa-si depuna candidatura?

Legea nu prevede o astfel de procedura, dar la insistenta Comisiei Europen ea s-a instituit asa cum stiti si a fost aplicata. Fix cum s-a cerut. Personal, cred ca e nevoie de o procedura, dar si de o consultare a ministrului cu procurorii. Ceea ce e insa regretabil, este faptul ca o institutie importanta a statului roman, respectiv Parchetul General, nu are inca o conducere stabila. Eu consider ca printre cei circa 2000 de procurori sunt oameni capabili profesional si moral sa conduca aceasta institutie. Daca nu ar fi asa, ar fi foarte trist ca dupa atatia ani in care suntem obligati sa suportam MCV-ul, dupa atatea reforme ale Justitiei, comunitatea profesionala sa nu produca resursa umana de inalt nivel. Pentru mine, ca om politic, nu este important cine conduce Parchetul, ci cum il conduce si cat de capabil este sa redea demnitatea si respectul cuvenit procurorului. In ce priveste implicarea CSM, nu pot vorbi decat pe legea in vigoare, care prevede ca avizul sau este consultativ. Cine vrea sa-i confere CSM-ului mai mult, trebuie sa schimbe legea. Iar asta tine de Parlament.

De ce Romania e singura tara in care exista o institutie precum ANI?

Colegii mei sunt surprinsi de existenta acestei proceduri pentru ca in statele europene controlul veniturilor se face prin Fisc. De altfel, nici regulamentele Parlamentului European nu solicita declaratii de avere, ci doar declaratii de interese.

Cat va mai ramane Romania o tara monitorizata?

Sper ca acesta sa fie ultimul an. In toata Europa sunt probleme in justitie, iar la CEDO nu suntem singurii sanctionati si nici singurii pe lista. Dar nicio tara nu a cerut UE sa fie monitorizata pentru ca e corupta, ci doar noi in 2005! Coruptie exista peste tot, in proportie mai mare sau mai mica, si depinde de politica fiecarui stat daca poate sa reduca acest fenomen. Este, cred eu, contra interesului national sa-ti pui aceasta eticheta pe o tara care nu-i profund corupta si in care majoritatea cetatenilor sunt cinstiti. Cat priveste problemele Justitiei, acestea se rezolva in Romania, iar plangerile catre Bruxelles nu fac decat sa ne puna in situatia delicata de tara marginala si nu onoreaza statutul de tara membra a Uniunii Europene.