Interceptarile realizate de “Binomul DNA-SRI” in dosare in care tinte erau judecatorii au fost folosite in dosarele disciplinare deschise respectivilor magistrati. S-a intamplat in anii de teroare, cand “Binomul DNA-SRI” conducea practic Romania si fabrica pe banda rulanta dosare magistratilor incomozi, asa cum a stabilit raportul Inspectiei Judiciare din 2019 care a devoalat ca peste 3.000 de judecatori si procurori au fost interceptati, monitorizati si supravegheati in cadrul un dosare penale fabricate cu scopul de presiune si santaj.

Dezvaluirea privind folosirea interceptarilor realizate de “Binomul DNA-SRI” in dosarele disciplinare ale magistratilor au fost facute de cunoscuta judecatoare Adina Ghita (foto dreapta) de la Curtea de Apel Bucuresti, invitata la “Dezbaterile Asociatiei Lumea Justitiei”.

Astfel, Adina Ghita arata ca au existat cazuri in care colegi de-ai sai au fost interceptati in dosare penale, care ulterior au fost clasate pentru ca nu s-a putut proba comiterea vreunei infractiuni, dar respectivele interceptari au fost trimise la Inspectia Judiciara si folosite apoi in cauzele disciplinare. Acest lucru poate fi usor probat prin lecturarea jurisprudentei in materie disciplinara, unde se evidentiaza chiar utilizarea ca mijloace de proba a interceptarilor din dosarele penale. Problema este ca, explica in mod corect Ghita, magistratul vizat de dosarul disciplinar nu avea nicio posibilitate de a contesta interceptarile si de a sti daca ele sunt sau nu autentice, in conditiile in care un asemenea mijloc de proba este specific unui dosar penal, nu unei cauze civile.

Altfel, in acelasi interviu acordat “Asociatiei Lumea Justitiei”, Adina Ghita vorbeste despre modificarile nocive facute in cazul pensiilor magistratilor, subliniind ca judecatorii si procurorii se simt inselati.

In ceea ce priveste viitorul magistraturii, acesta este unul sumbru, Adina Ghita atragand atentia ca exista riscul ca instantele din Romania sa nu mai fie considerate in statele europene drept unele impartiale din perspectiva CEDO.

Prezetam interviul acordat la “Dezbaterile Asociatiei Lumea Justitiei” de judecatoarea Adina Ghita de la Curtea de Apel Bucuresti, precum si cateva dintre afirmatiile acesteia:

Despre verdictul CCR pe legea taierii pensiilor magistratilor: “Exista in sistem o temere, practica CCR in compunerea anterioara era destul de stabila, acum exista o mare nedumerire pentru ca este clar ca are loc un reviriment de practica la nivelul Curtii Constitutionale, cum a aratat si decizia pe modificarile Codului de procedura penala si Codului penal. Practica CCR in materia salarizarii si pensiilor magistratilor este extrem de stabila si este extrem de veche. Teoretic, ea ar trebui mentinuta si ar trebui sa se dea eficienta criticilor CCR”

Despre modificarile la pensiile magistratilor: “Eu fac 25 de ani de profesie pe 1 noiembrie. Daca legea intra in vigoare sa zicem in octombrie, cu doua saptamani inainte se schimba regulile sub care am activat aproape 25 de ani. Este profund anormal, pentru ca eu mi-am indeplinit contractul social. Oamenii se vor simti inselati. Nu ai cum sa nu te simti inselat, atat timp cat ti-ai indeplinit obligatiile cat de bine ai putut, cat de corect ai putut”.

Despre impactul imediat al intrarii in vigoare a modificarilor privind pensiile magistratilor: “Foarte multi colegi au plecat in pensie, foarte multi alti colegi au deciziile emise. Ce va fi insa si mai dramatic va fi faptul ca nu se va mai recruta. O pensie calculata ca o medie a ultimelor 300 de luni de activitate este o pensie sub nivelul contributivitatii”.

Despre intentia de a fi inlaturati din sistem judecatorii cu verticalitate: “Uitandu-ne la istorie, lucrurile au mers cam asa: cand s-a urmarit sa se duca la pensie cei care au fost judecatori in perioada comunista s-au schimbat regulile; cand s-a urmarit sa se atraga persoane care erau in avocatura sau in alte parti s-au schimbart regulile, s-au imbunatatit conditiile de salarizare, de pensionare; acum se schimba regulile in sens invers, ce am putea sa credem altceva”.

Despre pericolul revenirii serviciilor in actul de justitie: “Da, cred ca este posibil. De fapt, cred ca este foarte probabil ca acest lucru sa se si doreasca, cel putin de o parte a celor care au promovat aceste modificari (n.r. - modificarile la Codul de procedura penala prin care se da liber la utilizarea interceptarilor SRI in toate dosarele penale, nu doar cele de siguranta nationala). Imi aduc aminte situatia unui coleg care era in pronuntare cu un dosar de mare coruptie, si care in perioada de amanare a pronuntarii a fost chemat ca martor la DNA. Genul asta de manifestari au un efect de intimidare. De asemenea, imi aduc aminte raportul Inspectiei Judiciare cu numarul mare...(n.r. - de judecatori monitorizati de DNA), si care nici macar nu a avut in vedere Curtea de Apel Bucuresti; numarul mare de interceptari pe siguranta nationala date, si numarul extrem de redus de cereri respinse in aceasta directie. Imi aduc aminte si un aspect care a disparut in aceasta perioada, si foarte bine ca a disparut: de foarte multe ori aceste interceptari erau folosite in dosarele disciplinare ale magistratilor la Inspectia Judiciara. Fusesera interceptati colegi, nu s-a dovedit ca ar fi savarsit vreo fapta penala, dar in aprecierea organului de parchet respectiv savarsiserea fapte disciplinare, sens in care au sesizat Inspectia Judiciara si ulterior CSM pentru faptele disciplinare respective, si au folosit ca probe interceptarile. In jurisprudenta disciplinara sunt o multime de cauze in care se evidentiaza aceste interceptari ca mijloace de proba. Desigur ca magistratii vizati nu aveau nicio modalitate de a contesta acest mijloc de proba, specific penal, folosit intr-un dosar civil in care nici macar nu figura ca posibilitate de proba. Nu aveai cu sa stii daca transcrierea respectiva corespundea, daca era integra sau fusese modificata sau alterata in vreun fel”.

Despre viitorul magistraturii: “In acest moment arata foarte rau. Imi aduc aminte ca au fost multi ani in care reunoasterea hotararilor judecatoresti pronuntate de magistratii romani, in statele europene erau o problema reala, multe instante europene apreciind ca o instanta romana nu este o instanta impartiala. In contextul in care se modifica atat de multe parghii ale organizarii profesiei, cat si cele ale statutului exista riscul destul mare, si care creste pe masura ce aceste modificari iau amploare, sa nu mai putem fi considerati instanta impartiala din perspectiva CEDO”