Viitoarea Lege privind organizarea judiciara, care va inlocui actuala Lege 304/2004, a fost trimisa la Plenul Camerei Deputatilor pentru vot. Comisia parlamentara speciala care dezbate noile Legi ale Justitiei a adoptat luni, 26 septembrie 2022, proiectul Legii privind organizarea judiciara, acesta urmand sa intre la vot in Camera Deputatilor, marti, 27 septembrie 2022.

Una dintre noutatile pe care le aduce viitoarea Lege privind organizarea judiciara prevede posibilitatea ca judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie sa fie mutati de la o sectie la alta, pe o perioada de un an, cu exceptia judecatorilor de la sectia penala. Decizia va fi dispusa de colegiul de conducere, la propunerea presedintelui ICCJ, astazi Corina Corbu (foto dreapta). In acest sens, comisia parlamentara a adoptat forma initiatorului (Ministerul Justitiei), modificata insa printr-un amendament al PSD si PNL, potrivit caruia judecatorii vor fi mutati de la o sectie la alta cu acordul acestora, daca nu prin tragere la sorti.

Iata forma adoptata de comisia parlamentara privind posibilitatea ca judecatorii ICCJ sa fie mutati de la o sectie la alta:

“Art. 21 - (6) In mod exceptional, in situatia existentei unui volum ridicat de activitate la nivelul unei sectii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care solutioneaza cauze in alte materii decat cea penala, pentru solutionarea acestora intr-un termen optim si previzibil, colegiul de conducere, la propunerea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, va putea dispune repartizarea temporara in cadrul acelei sectii, pe durata unui an, a unor judecatori de la alte sectii decat cea penala, desemnati cu acordul acestora, iar in lipsa acordului, prin tragere la sorti”.

Colegiile de conducere, sub controlul sefilor

De asemenea, o alta modificare importanta, pastrata in noua Lege privind organizarea judiciara, vizeaza cresterea puterii sefilor de instante si parchete, prin reducerea numarului judecatorilor si procurorilor alesi in colegiile de conducere de adunarile generale. Astfel, din colegiile de conducere ale instantelor vor face parte presedintele, vicepresedintele sau vicepresedintii, presedintii de sectie, plus doi judecatori alesi de adunarile generale ale instantelor. Diferenta fata de actuala Lege 304/2004 privind organizarea judiciara este ca in prezent din colegiile de conducere ale instantelor fac parte presedintele si sase judecatori, in cazul curtilor de apel, patru sau doi judecatori in cazul tribunalelor si judecatoriilor.

Practic, fata de actuala forma a Legii privind organizarea judiciara in colegiile de conducere au aparut vicepresedintii si presedintii de sectie, oameni numiti in functie la propunerea presedintelui (logic din randul celor in care presedintele are incredere sau a celor carora ii sunt loiali presedintelui), reducandu-se in schimb numarul judecatorilor alesi de adunarile generale de la patru la doi, sau chiar de la sase la doi.

Cu alte cuvine, structura colegiilor de conducere la instante va fi urmatoarea:

-presedintele instantei

-vicepresedintele/vicepresedintii instantelor, pusi in functie la propunerea presedintelui de instanta

-presedintii de sectie, pusi in functie la propunerea presedintelui de instanta

-doi judecatori alesi de adunarile generale

La fel stau lucrurile si in cazul parchetelor, acolo unde structura colegiilor de conducere va fi la fel cu cea a colegiilor de conducere din instante, odata cu intrarea in vigoare a noii Legi privind organizarea judiciara: seful parchetului, adjunctul sau adjunctii, sefii de sectie si doi procurori alesi de adunarea generala a procurorilor. Si in actuala Lege 304/2004 privind organizarea judiciara structura este la fel cu cea din cazul colegiilor de conducere de la instante: conducatorul parchetului plus sase, patru sau doi procurori alesi de adunarile generale ale procurorilor, in functie de gradul parchetului.

In plus, trebuie spus ca votul presedintelui de instanta sau a sefului de parchet va avea un rol decisiv, conform noii Legi privind organizarea judiciara.

Iata prevederile din noua Lege privind organizarea judiciara:

“Art.54 - (1) In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere ale instantei si indeplineste atributiile prevazute la art. 45.

(2) Colegiile de conducere au urmatoarea componenta:

a) la curtile de apel si tribunale: presedintele, vicepresedintele sau vicepresedintii, dupa caz, presedintii de sectie si 2 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor;

b) la tribunale specializate si judecatorii: presedintele, vicepresedintele sau vicepresedintii, dupa caz, presedintii de sectie, dupa caz, si 2 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor.

(3) In cazul in care, la judecatorii si tribunale specializate, numarul judecatorilor este de 5 sau mai mic, atributiile colegiului de conducere se exercita de presedinte.

(4) Dispozitiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator si in situatiile in care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui.

(5) Hotararile colegiului de conducere se adopta cu votul majoritatii membrilor sai. Votul presedintelui instantei este decisiv in caz de paritate de voturi.

(...)

Art.107 - (1) In cadrul parchetelor functioneaza colegii de conducere, care avizeaza problemele generale de conducere ale parchetelor.

(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe langa curtile de apel sunt constituite din procurorul general, adjunctul sau adjunctii acestuia, dupa caz, procurorii sefi sectie si 2 procurori alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a procurorilor. Votul procurorului general este decisiv in caz de paritate de voturi.

(3) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe langa tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt constituite din prim-procurorul parchetului, adjunctul sau adjunctii acestuia, dupa caz, procurorii-sefi de sectie, dupa caz, si 2 procurori alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a procurorilor. Votul prim-procurorului este decisiv in caz de paritate de voturi”.

Iata prevederile din actuala Lege 304/2004 privind organizarea judiciara:

“Articolul 49 – (1) In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere ale instantei si indeplineste atributiile prevazute la art. 41.

(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membri si au urmatoarea componenta:

a) la curtile de apel si tribunale: presedintele si 6 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor;

b) la tribunale specializate si judecatorii: presedintele si 2 sau 4 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor.

(2/1) In cazul in care, la judecatorii si tribunale specializate, numarul judecatorilor este de 5 sau mai mic, atributiile colegiului de conducere se exercita de presedinte.

(3) Hotararile colegiului de conducere se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.

(4) La sedintele colegiilor de conducere pot participa si presedintii de sectii.

(…)

Articolul 96 – (1) In cadrul parchetelor functioneaza colegii de conducere, care avizeaza problemele generale de conducere ale parchetelor.

(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe langa curti de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii au in componenta procurori care detin functii de nivelul celor prevazute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instantelor.

(3) Dispozitiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplica in mod corespunzator”.

* Cititi aici toate amendamentele adoptate la noua Lege privind organizarea judiciara