Lumea Justitiei prezinta un caz in care drepturile omului au fost trecute pe plan secund, judecatorii devoaland o lipsa de omenie ce nu are nicio legatura, credem noi, cu profesia de magistrat. Iar cazul este cu atat mai interesant, cu cat inculpatii nu au primit vreo condamnare, aflandu-se in faza judecatii in fata primei instante. Asadar, beneficiaza de prezumtia de nevinovatie.

Sigur ca hotararea care ne-a atras atentia nu a produs efecte juridice, dar este important de vazut rationamentul celor doi judecatori care au pronuntat-o – un rationament ce ridica semne de intrebare in privinta raportarii acestor magistrati la drepturile omului.

La 20 aprilie 2023, doi clujeni arestati sub acuzatia de trafic de droguri au solicitat Tribunalului Cluj permisiunea de a participa a doua zi, sub escorta, la slujba de inmormantarea unei rude (tata vitreg pentru unul dintre inculpati, respectiv socru pentru celalalt). In dimineata zilei de 21 aprilie, judecatorul Mihai-Stefan Ghica de la Tribunalul Cluj (foto 2) a admis solicitarea, permitandu-le celor doi participarea la funeralii, timp de patru ore, sub escorta si cu interdictia de a sta de vorba cu ceilalti participanti. Chiar daca magistratul a permis atacarea incheierii cu contestatie, i-a dat caracter executoriu. Pe cale de consecinta, arestatii au fost imediat scosi din arest si dusi la inmormantare (repetam: sub escorta politiei; deci nu in stare de libertate).

Iata minuta incheierii nr. 92/2023 din dosarul nr. 5408/117/2022/a4:

„Respinge exceptia lipsei competentei generale a instantelor judecatoresti invocata de reprezentantul Ministerului Public.

In temeiul art. 8 si 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 12 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului coroborat cu art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21 si art. 26 din Constitutia Romaniei si art. 203 alin. (6) din C. proc. pen., admite cererile formulate de inculpatii B.S. si B.B.S., arestati preventiv in cadrul Penitenciarului Gherla.

Incuviinteaza permisiunea participarii inculpatilor B.S. si B.B.S. la funeraliile decedatului V.C. (d. la data de 16.04.2023), sub escorta, funeralii desfasurate la data de 21.04.2023, incepand cu ora 13:00, la capela mortuara din localitatea Cheia, Comuna Mihai Viteazu, jud. Cluj, si pana la finalizarea ceremoniei, cel tarziu pana la ora 17.00.

Pe tot parcursul deplasarii de la Penitenciarul Gherla la capela mortuara si retur, inculpatii vor fi insotiti de lucratorii din cadrul Penitenciarului Gherla / lucratorii de politie care vor lua masurile considerate necesare. Inculpatilor nu li se vor permite conversatii cu persoanele participante la funeralii.

Executorie in ceea ce priveste admiterea cererii de participare la funeralii, aceasta dispozitie urmand a fi pusa in executare conform prezentei incheieri.

Copia dispozitivului se va comunica inculpatilor, Penitenciarului Gherla si organului de politie competent, in vederea luarii masurilor care se impun. In baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia. Cu drept de contestatie, in termen de 48 de ore de la comunicare, pentru procuror si inculpati. Pronuntata prin punerea minutei la dispozitia inculpatilor si a procurorului, prin mijlocirea grefei instantei, astazi, data de 21.04.2023”.

Ghica a invocat jurisprudenta CEDO si recomandarea CA Cluj de practica unitara

Dupa cum veti vedea in incheierea de mai jos, judecatorul Ghica a recunoscut ca nu exista cadru normativ care sa prevada explicit posibilitatea inculpatilor arestati de a solicita scoaterea de dupa gratii pentru participarea la unui eveniment de viata privata. Cu toate acestea, magistratul a aratat ca inca din 2021, la sedinta trimestriala de unificare a practicii judiciare, judecatorii de la instantele din circumscriptia Curtii de Apel Cluj au votat (e drept: in majoritate, nu unanim) ca solicitari precum cea de fata sa nu fie considerate inadmisibile, „caci s-ar pune problema unei ingradiri nejustificate a drepturilor persoanei arestate preventiv”.

„De asemenea, s-a apreciat ca procedurile administrative nu trebuie sa constituie un impediment”, mai noteaza Mihai Ghica.

In plus, judecatorul de la Tribunalul Cluj a invocat pasajele din din Constitutia Romaniei, Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Declaratia Universala a Drepturilor Omului care ocrotesc viata intima, familiala si privata, precum si doua hotarari pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin care CEDO a constatat incalcarea dreptului la viata privata si de familie:

- Gaciu impotriva Romaniei, care se refera la dreptul arestatului de a primi vizite intime;

- Kanalas impotriva Romaniei, vizand un condamnat caruia i-a fost refuzata participarea la inhumarea mamei.

E adevarat: Legea nr. 254/2013 (privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal) reglementeaza permisiunea detinutilor – nu a arestatilor – de solicitare a permisiunii de a se deplasa la o inhumare, dar arestatii trebuie cu atat mai mult sa poata beneficia de acest drept, din moment ce ei, spre deosebire de detinuti, beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, explica judecatorul Mihai Ghica.

„In lipsa caracterului executoriu, avand in vedere natura situatiiilor de acest gen, in niciun caz in care s-ar permite participarea la funeralii, nu ar mai fi posibila realizarea efectiva a dreptului”, incheie Ghica.

Altfel, in materie de ocolit restrictiile legislative (sau vidul legislativ, in cazul de fata), speta se aseamana cu cea din decembrie 2021, a avocatei Corina Ciuchi, in care judecatorul Amer Jabre de la Curtea de Apel Bucuresti a invocat direct Declaratia Universala a Drepturilor Omului ca sa poata suspenda certificatul de vaccinare (e adevarat: doar pentru reclamanti) – click aici pentru a citi. Amintim ca sentinta lui Jabre de anulare a certificatului verde a ramas definitiva la Inalta Curte de Casatie si Justitie (click aici pentru a citi).

CA Cluj: arestatii ar fi trebuit sa urmeze tot circuitul birocratic

Desi si-a investit incheierea cu titlu executoriu, magistratul de la Tribunalul Cluj a precizat ca ea este atacabila cu contestatie. Ceea ce DIICOT a si facut, dosarul ajungand pe masa judecatorilor Oana-Maria Ivanciuc si Vlad-Valentin Marian (foto 1) de la Curtea de Apel Cluj. Intre timp (repetam), cei doi inculpati arestati au participat la funeraliile rudei.

In 3 mai 2023 (aproape doua saptamani mai tarziu), completul Ivanciuc-Marian a refuzat sa declare speta ca ramasa fara obiect. In schimb, magistratii CA Cluj au analizat solutia data de Mihai-Stefan Ghica si au concluzionat ca judecatorul primei instante ar fi trebuit sa respinga cererea ca inadmisibila, pe motiv ca inculpatii nu parcursesera procedura reglementata de art. 98 si 99 din Legea 254/2013: adica sa depuna mai intai cerere la conducerea penitenciarului (sau, dupa caz, a centrului de retinere si arestare preventiva), iar in caz de refuz sa se adreseze judecatorului de supraveghere a privarii de libertate si abia apoi, daca nici aici n-ar fi avut castig de cauza, sa mearga in instanta.

Judecatorii Oana Ivanciuc si Vlad Marian nu au primit argumentele avocatei Linda Dubat – aparatoarea celor doi inculpati –, care a subliniat ca art. 98 si 99 din Legea 254/2013 li se aplica doar condamnatilor (nu si arestatilor) si ca o asemenea procedura ar fi durat prea mult pentru ca petentii sa aiba timp efectiv sa participe la evenimentul familial.

In aceeasi hotarare, cei doi magistrati de la CA Cluj si-au exprimat dezaprobarea fata de practica instantelor care admit astfel de solicitari.

Redam minuta deciziei nr. 102/2023:

„In temeiul art. 425 indice 1 alin. 7 pct. 1 lit. a, cu trimitere la art. 208 alin. 1 din C.pr.pen., admite contestatia declarata de Ministerul Public, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Cluj, impotriva incheierii penale nr. 92/21.04.2023 a Tribunalului Cluj, pronuntate in dosar nr. 5408/117/2022/a4, pe care o desfiinteaza in integralitate si, pronuntand o noua hotarare:

Respinge ca inadmisibila cererea inculpatilor B.S. si B.B.S. de acordare de catre instanta de fond a permisiunii de a parasi penitenciarul pentru a participa la funeraliile decedatului V.C..

In baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea contestatiei raman in sarcina statului.

Definitiva. Pronuntata in sedinta din data de 03.05.2023, in modalitatea punerii solutiei la dispozitia participantilor prin intermediul Grefei Curtii”.

Exista practica judiciara de 7 ani incoace

Precizam mai devreme ca judecatorul Mihai Ghica a invocat practica judiciara favorabila inculpatilor care cer participarea la inhumari. Este vorba despre incheierea nr. 731 din 23 iulie 2021, pronuntata de Tribunalul Cluj, precum si despre incheierea nr. 248 din 11 noiembrie 2016, emisa de Tribunalul Iasi.

Intre timp (adaugam noi), practica judiciara s-a imbogatit chiar la nivelul Curtii de Apel Cluj. Este vorba despre incheierea nr. 182 din 16 mai 2023 din cauza nr. 5520/117/2021/a17, prin care instanta (prin alt complet, format din magistratele Georgiana-Rodica Farcas-Hingan si Simona Trestian) a admis solicitarea altui inculpat de a lua parte la ingroparea mamei sale.

Prezentam minuta incheierii:

„In temeiul art. 8 si 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 12 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului coroborat cu art. 16, art. 20, art. 21 si art. 26 din Constitutia Romaniei, admite cererea formulata de inculpatul L.P.I., in prezent aflat in stare de arest preventiv in Penitenciarul Gherla, de a participa la funeraliile mamei sale L.M., in localitatea Lechinta, judetul Bistrita-Nasaud in data de 17.05.2023 la Capela Lechinta pe strada Garii si la Cimitirul Lechinta incepand cu ora 11:00 si pana la finalizarea ceremoniei, cel mult pana la ora 16:00.

Pe tot parcursul deplasarii de la Penitenciarul Gherla la funeralii si retur, inculpatul va fi insotit de lucratori de politie din cadrul IPJ Cluj sau din cadrul Penitenciarului Gherla, care vor lua masurile considerate necesare.

Executorie in ceea ce priveste admiterea cererii de participare la funeralii, aceasta dispozitie urmand a fi pusa in executare conform prezentei incheieri.

Copia dispozitivului se va comunica inculpatului, Centrului de retinere si arest preventiv din cadrul IPJ Cluj, precum si Penitenciarului Gherla, in vederea luarii masurilor care se impun. In baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia.

Definitiva. Pronuntata, azi, 16.05.2023, prin punerea solutiei al dispozitia participantilor prin intermediul grefei Curtii”.

Redam principalele fragmente din incheierea Tribunalului Cluj:

„Potrivit art. 21 din Constitutia Romaniei, 'orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept'.

Constitutia Romaniei prevede in capitolul II, intitulat 'Drepturile si libertatile fundamentale', la art. 26 (cu denumirea marginala 'Viata intima, familiala si privata'), faptul ca 'autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata'. Dreptul de a participa la funeraliile unei rude apropiate / afin tine de viata familiala si privata.

Conform art. 203 alin. (6) din C. proc. pen., in cursul judecatii, instanta de judecata se pronunta asupra masurilor preventive prin incheiere motivata. Astfel, in cursul judecatii, pana la pronuntarea hotararii definitive in cauza, instanta este competenta sa dispuna asupra dreptului la libertate, dreptului la viata privata (avand in vedere ca masurile preventive atrag restrangeri / limitari aduse acestui drept) si altor drepturi si libertati fundamentale ale inculpatilor decurgand din restrangerile si limitarile inerente masurilor preventive.

Intr-o alta perspectiva, notiunea de competenta a instantelor judecatoresti este aptitudinea recunoscuta de lege instantelor judecatoresti de a examina si solutiona o anumita pricina.

Competenta generala a instantelor judecatoresti reprezinta o notiune specifica in materie civila. Ori de cate ori legea nu prevede expres competenta altui organ jurisdictional, competenta de solutionare a litigiilor apartine instantelor judecatoresti, care au plenitudine de competenta in materie civila. Uneori, legea prevede ca instantele judecatoresti sunt competente sa controleze hotararile pronuntate de alte organe de jurisdictie.

O cerere care vizeaza incuviintarea parasirii locului unde se executa masura arestarii preventive (in speta, Penitenciarul Gherla) pentru o perioada determinata de timp are legatura cu executarea masurii arestarii preventive. Astfel, in ipoteza in care inculpatii nu ar fi fost arestati preventiv, ar fi putut participa la inmormantare fara a cere permisiunea cuiva.

Pe de alta parte, inculpatii au solicitat ca permisiunea parasirii locului de arest sa se realizeze sub escorta, astfel ca nu se ridica problema ca acestia sa se afle in stare de libertate temporara in cursul desfasurarii funeraliilor, ci doar ca pe o perioada scurta de timp, de cateva ore, sa fie prezenti, in stare de privare de libertate, la funeralii, intr-o localitate din acelasi judet cu locul unde se afla Penitenciarul Gherla.

Procurorul a sustinut ca nicio dispozitie legala nu atribuie in competenta instantei o astfel de chestiune, apreciind ca cererea trebuie solutionata in conformitate cu dispozitiile art. 98 din Legea nr. 254/2013, dispozitii la care face trimitere si art. 110 din acelasi act normativ. S-a evocat ca cererea ar trebui adresata unui organ administrativ, iar in masura in care ar exista o solutie nefavorabila, s-ar putea pune problema interventiei unui organ judiciar.

In primul rand, trimiterea realizata de procuror direct la prevederile art. 110 din Legea nr. 254/2013 este eronata, intrucat cei doi inculpati nu executa masurile preventive privative de libertate in centrele de retinere si arestare preventiva, ci in penitenciar.

Potrivit art. 115 alin. (1) din Legea nr. 254/2013, dupa trimiterea in judecata, persoanele arestate preventiv sunt transferate in penitenciar.

Conform art. 120 alin. (1) din Legea nr. 254/2013, in cursul judecatii, arestarea preventiva se executa in sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare sau in centrele de arestare preventiva de pe langa penitenciare, care se organizeaza si functioneaza in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

In conformitate cu art. 121 alin. (3) din Legea nr. 254/2013 (executarea arestarii preventive in cursul judecatii), dispozitiile art. 110 alin. (1) se aplica in mod corespunzator, cu exceptia lit. a).

Conform art. 110 alin. (1) din Legea nr. 254/2013:

'Prevederile titlului I, titlului II, precum si ale cap. II, IV-VI si IX din titlul III, in masura in care nu contravin dispozitiilor din prezentul titlu, se aplica in mod corespunzator, cu exceptia urmatoarelor dispozitii privind:

a) perioada de carantina si observare, prevazuta la art. 44;

b) abrogat;

c) dreptul la invatamant, prevazut la art. 79;

d) suplimentarea dreptului la vizita intima, prevazuta la art. 98 alin. (1) lit. d);

e) permisiunea de iesire din penitenciar, prevazuta la art. 75 alin. (7) si la art. 98 alin. (1) lit. e)-g);

f) cazarea temporara in camera de protectie'.

Conform art. 111 alin. (1) din acelasi act notrmativ, 'persoanele retinute sau arestate preventiv aflate in centrele de retinere si arestare preventiva se supun unui regim propriu de executare, in vederea unei bune desfasurari a procesului penal, cu respectarea drepturilor fundamentale'.

Pe de alta parte, textul de lege la care se face trimitere, anume art. 98 din acelasi act normativ, reglementeaza tipurile recompenselor:

'(1) Persoanelor condamnate care au o buna conduita si care au intreprins eforturile necesare in cadrul muncii prestate sau in cadrul activitatilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale li se acorda, prin procedura stabilita prin decizia directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, urmatoarele recompense:

a) ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate anterior;

b) suplimentarea numarului convorbirilor on-line;

c) suplimentarea drepturilor la pachete si/sau vizite;

d) suplimentarea dreptului la vizita intima, cu indeplinirea conditiilor prevazute la art. 69, cu exceptia alin. (1) lit. d);

e) permisiunea de iesire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;

f) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an;

g) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an'.

In baza art. 99 alin. (1) din aceeasi lege, permisiunea de iesire din penitenciar poate fi acordata, in conditiile art. 98, in urmatoarele cazuri: 'e) participarea persoanei condamnate la inhumarea sotului sau sotiei, unui copil, parinte, frate sau sora ori bunic sau bunica.

Ca atare, aceste texte de lege se refera la regimul recompenselor, incluzand, in cazul persoanelor condamnate, permisiunea de iesire din penitenciar. Or, cauza de fata se refera la permisiunea participarii sub escorta la funeraliile unei persoane apropiate celor doi inculpati arestati preventiv, fara legatura cu acuzatiile care se aduc acestora.

Ca atare, pentru incuviintarea parasirii sub escorta a Penitenciarului Gherla pe o durata de cateva ore in scopul participarii la funeralii nu este aplicabil regimul recompenselor, nefiind vorba de solicitarea aplicarii unei recompense de catre comisia constituita la nivelul penitenciarului, ci de o cerere de respectare a dreptului la viata privata in legatura cu masurile preventive privative de libertate dispuse in cauza.

In consecinta, instanta va respinge exceptia lipsei competentei generale a instantelor judecatoresti invocate de reprezentantul Ministerului Public.

Cu privire la fondul cererii, instanta retine ca inculpatii Balogh Bogdan Sebastian si Balogh Sorin se afla in stare de arest preventiv din data de 16.09.2022, adica de peste 7 luni, fiind acuzati de comiterea unor infractiuni grave la regimul drogurilor si produselor susceptibile de efecte psihoactive.

Conform documentelor de la dosarul de urmarire penala si de camera preliminara, coinculpata Vlad Elena Ana Maria, sotia inculpatului Balogh Bogdan Sebastian, este fiica numitului Vlad Constantin si a numitei Vlad Ana Sonia.

Inculpatul Balogh Sorin este fiul lui natural si al numitei Vlad Ana Sonia, mama acestuia fiind casatorita cu numitul Vlad Constantin de cand inculpatul era minor, relatiile dintre Balogh Sorin si Vlad Constantin fiind similare relatiei fiu-tata.

Numitul Vlad Constantin (n. 06.04.1968) a decedat la data de 16.04.2023, conform certificatului de deces seria D.12. nr. 603895 eliberat la 18.04.2023.

Conform adeverintei nr. 13/19.04.2023, slujba de inmormantare urma sa aiba loc la capela mortuara din satul Cheia, Comuna Mihai Viteazu, jud. Cluj, la ora 13:00.

Existenta raporturilor de familie a fost probata in cauza.

Potrivit art. 8 din Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale:

'1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora'.

Potrivit art. 8 din Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale, 'exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta Conventie trebuie sa fie asigurata fara nicio deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie'.

Prin Hotararea din data de 23 iunie 2015 pronuntata in cauza Costel Gaciu impotriva Romaniei (Cererea nr. 39633/10), definitiva la 23.09.2015, C.E.D.O. a hotarat ca a fost incalcat art. 14 din Conventie coroborat cu art. 8 din Conventie.

In argumentarea acestei solutii, C.E.D.O. a reliefat ca art. 14 din Conventie protejeaza persoanele aflate in situatii similare de a nu fi supuse unui tratament, fara justificare, diferit pentru a beneficia de drepturile si libertatile lor conform Conventiei. (...)

Remarcand argumentele C.E.D.O. in analiza situatiei reclamantului din cauza ante-mentionata, observam ca inculpatii arestati preventiv se afla intr-o situatie aproape similara cu cea a unei persoane condamnate, contrar celor sustinute de reprezentantul Ministerului Public in cadrul dezbaterilor orale.

Pe de alta parte, raporturile de familie sunt o componenta esentiala a dreptului la viata privata.

Acelasi rationament a fost aplicat si de Curtea Constitutionala a Romaniei prin Decizia nr. 222/2015 (publicata in M. Of. nr. 380 din 02.06.2015), prin care a admis exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca dispozitiile art. 69 alin. 1 lit. b) si 110 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 254/2013 (referitoare la exceptarea dreptului la viata intima pentru persoanele arestate preventiv) sunt neconstitutionale. Dreptul la viata intima era si el exceptat de la a fi permis persoanelor arestate preventiv, la fel ca si permisiunea de a parasi centrul de detentie.

Mai departe, prin Hotararea din data de 6 decembrie 2016, pronuntata in cauza Kanalas impotriva Romaniei (Cererea nr. 20323/14), C.E.D.O. a hotarat ca a fost incalcat art. 8 din Conventie prin faptul ca nu i s-a permis reclamantului aflat in stare de detentie sa participe la inmormantarea mamei sale. (...)

Instanta remarca de aceasta data ca C.E.D.O. a considerat ca refuzul de a permite persoanelor aflate in detentie sa iasa din mediul carceral pentru a participa la inmormantarea unor membri ai familiei trebuie sa fie considerat o ingerinta in dreptul persoanei in cauza la respectarea vietii sale de familie.

In plus, observam ca C.E.D.O. a avut in vedere explicit faptul ca regimul recompenselor nu putea fi opus persoanei detinute aflate in situatia de deces a unui membru al familiei.

Mai mult, C.E.D.O. a retinut obligativitatea ca autoritatile nationale sa analizeze temeinicia fiecarei cereri de permisiune a parasirii locului de detentie.

Daca avem in vedere si faptul ca, in lumina argumentelor ce decurg din motivarea hotararii pronuntate in cauza Gaciu c. Romaniei, persoanele arestate preventiv se afla intr-o situatie similara celor aflate in detentie, vom concluziona ca rationamentul din hotararea pronuntata in cauza Kanalas impotriva Romaniei se impune a se aplica si in situatia persoanelor aflate in stare de arest preventiv.

Potrivit art. 16 din Constitutia Romaniei, 'cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari'.

Conform art. 12 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, 'nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personala, in familia sa, in domiciliul lui sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri'.

Totodata, Recomandarea Rec(2006)2 a Comitetul de Ministri al Consiliului Europei catre statele membre referitoare la Regulile penitenciare europene (adoptata la 11 ianuarie 2006) precizeaza, in special, urmatoarele:

'Regula nr. 24.7

Ori de cate ori este posibil, detinutul trebuie sa fie autorizat sa paraseasca penitenciarul fie sub escorta, fie liber, pentru a vizita o ruda bolnava, pentru a participa la o inmormantare sau pentru alte motive umanitare'.

In acest cadru, instanta apreciaza ca regimul recompenselor stabilit in cazul persoanelor condamnate private de libertate sau al persoanelor private preventiv de libertate nu poate fi opus ca o limitare suplimentara adusa dreptului la viata privata in componenta sa reprezentata de posibilitatea de a participa la inmormantarea unei rude / afin, in masura in care exista raporturi stranse specifice familiei.

In conformitate cu dispozitiile art. 20 alin. (2) din Constitutia Romaniei, 'daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile'. Prioritatea dispozitiilor mai favorabile in materia drepturilor omului nu este conditionata de interventia vreunui organism national, cum este Curtea Constitutionala.

Pe de alta parte, asa cum am aratat anterior, nu exista niciun fel de justificare obiectiva pentru care o persoana arestata preventiv, posibil nevinovata, sa nu poata participa, sub escorta (in conditii de privare de libertate), la inhumarea unei rude / afin foarte apropiate / apropiat.

Cei doi inculpati care au formulat cererea sunt judecati, alaturi de alti 2 inculpati, pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, si efectuarea de operatiuni cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive, prev. de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, fara sa fi fost acuzati de comiterea infractiunii de constituirea unui grup infractional organizat. Pe de alta parte, ambii inculpati se afla in stare de arest preventiv de peste 7 luni.

Balogh Sorin are antecedente penale si Balogh Bogdan Sebastian nu are antecedente penale, iar privarea preventiva de libertate a acestora a fost dispusa pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica. Nu exista indicii (de altfel, nici nu s-a invocat de catre procuror) ca prezenta celor doi inculpati sub escorta la funeralii ar fi apta sa genereze vreun risc pentru ordinea publica.

Pe de alta parte, in ceea ce priveste riscurile pentru buna desfasurare a judecatii, acestea nu exista, cata vreme inculpatii ar urma sa fie condusi sub escorta la locul de desfasurare a funeraliilor, continuand starea de privare de libertate, si in conditiile in care nu li se permit inculpatilor niciun fel de conversatii cu persoanele prezente la funeralii.

In practica judiciara nationala, se regasesc solutii similare. Astfel, Tribunalul Cluj a admis o cerere similara prin incheierea penala nr. 731/23.07.2021. La fel, Tribunalul Iasi a admis o cerere similara prin incheierea penala nr. 248 din data de 11.11.2016.

In acelasi sens, in cadrul minutei intalnirii profesionale trimestriale privind problemele de practica judiciara neunitara in materie penala de la instantele din circumscriptia Curtii de Apel Cluj, din data de 08.04.2021, s-a stabilit, in majoritate, ca asemenea cereri nu trebuie considerate inadmisibile, caci s-ar pune problema unei ingradiri nejustificate a drepturilor persoanei arestate preventiv. De asemenea, s-a apreciat ca procedurile administrative nu trebuie sa constituie un impediment.

In concluzie, instanta va respinge exceptia lipsei competentei generale a instantelor judecatoresti invocata de reprezentantul Ministerului Public.

In temeiul art. 8 si 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 12 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului coroborat cu art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21 si art. 26 din Constitutia Romaniei si art. 203 alin. (6) din C. proc. pen., va admite cererile formulate de inculpatii BALOGH Sorin si BALOGH Bogdan Sebastian arestati preventiv in cadrul Penitenciarului Gherla.

Va incuviinta permisiunea participarii inculpatilor BALOGH Sorin si BALOGH Bogdan Sebastian la funeraliile decedatului Vlad Constantin (d. la data de 16.04.2023), sub escorta, funeralii desfasurate la data de 21.04.2023, incepand cu ora 13:00, la capela mortuara din localitatea Cheia, Comuna Mihai Viteazu, jud. Cluj, si pana la finalizarea ceremoniei, cel tarziu pana la ora 17.00.

Pe tot parcursul deplasarii de la Penitenciarul Gherla la capela mortuara si retur inculpatii vor fi insotiti de lucratorii din cadrul Penitenciarului Gherla / lucratorii de politie, care vor lua masurile considerate necesare.

Inculpatilor nu li se vor permite conversatii cu persoanele participante la funeralii, dispozitia fiind apta sa garanteze buna desfasurare a judecatii in cauza.

Executorie in ceea ce priveste admiterea cererii de participare la funeralii, aceasta dispozitie urmand a fi pusa in executare conform prezentei incheieri. In lipsa caracterului executoriu, avand in vedere natura situatiiilor de acest gen, in niciun caz in care s-ar permite participarea la funeralii, nu ar mai fi posibila realizarea efectiva a dreptului.

Copia dispozitivului se va comunica inculpatilor, Penitenciarului Gherla si organului de politie competent, in vederea luarii masurilor care se impun.

In baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia”.

Iata cel mai important pasaj din decizia CA Cluj:

„Examinand contestatia declarata in cauza prin prisma motivelor invocate si dispozitiilor legale incidente, Curtea retine urmatoarele:

Prin incheierea penala nr. 92/21.04.2023 a Tribunalului Cluj, pronuntata in dosar nr. 5408/117/2022/a4, a fost respinsa exceptia lipsei competentei generale a instantelor judecatoresti invocata de reprezentantul Ministerului Public, iar, in temeiul art. 8 si 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 12 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului coroborat cu art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21 si art. 26 din Constitutia Romaniei si art. 203 alin. (6) din C. proc. pen., s-au admis cererile formulate de inculpatii BALOGH Sorin si BALOGH Bogdan Sebastian, arestati preventiv in cadrul Penitenciarului Gherla, fiind incuviintata permisiunea participarii inculpatilor BALOGH Sorin si BALOGH Bogdan Sebastian la funeraliile decedatului Vlad Constantin (d. la data de 16.04.2023), sub escorta, funeralii desfasurate la data de 21.04.2023, incepand cu ora 13:00, la capela mortuara din localitatea Cheia, Comuna Mihai Viteazu, jud. Cluj, si pana la finalizarea ceremoniei, cel tarziu pana la ora 17.00.

In dispozitivul hotararii contestate, instanta de fond a dispus ca, pe tot parcursul deplasarii de la Penitenciarul Gherla la capela mortuara si retur inculpatii sa fie insotiti de lucratorii din cadrul Penitenciarului Gherla / lucratorii de politie care vor lua masurile considerate necesare. Inculpatilor nu li se vor permite conversatii cu persoanele participante la funeralii.

Prin acelasi dispozitiv, s-a instituit mentiunea ca hotararea este executorie in ceea ce priveste admiterea cererii de participare la funeralii, aceasta dispozitie trebuind pusa in executare.

Fiind intrebati daca au participat la funeraliile tatalui vitreg, respectiv socrului lor, ambii inculpati au confirmat acest aspect la termenul de judecata din data de 02.05.2023.

Totusi, imprejurarea ca instanta de fond a conferit dispozitiei de acordare a permisiunii parasirii penitenciarului caracter executoriu, desi nu se incadra in niciuna din situatiile expres prevazute de lege in cuprinsul art. 550 din C.pr.pen., nefiind vorba nici despre o hotarare definitiva, nici despre un caz in care legea dispune ca o hotarare, chiar nedefinitiva, este executorie, nu poate lasa fara obiect prezenta contestatie, promovata de Ministerul Public in conformitate cu disp. art. 206 alin. 1 din C.pr.pen., de vreme ce judecatorul de fond a solutionat cererea inculpatilor Balogh in acord cu disp. art. 203 alin. 6 din C.pr.pen.

Aceasta cu precadere in contextul faptului ca nu se critica, practic, temeinicia dispozitiei, Ministerul Public admitand ca inculpatii ar fi avut, prin raportare la disp. art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (astfel cum au fost interpretate aceste prevederi conventionale in jurisprudenta relevanta a Curtii EDO), dreptul de a participa la funeraliile tatalui vitreg, respectiv socrului lor, ci exclusiv legalitatea incheierii penale nr. 92/21.04.2023 a Tribunalului Cluj, sustinandu-se ca solutia corecta ar fi fost cea de respingere ca inadmisibila a cererii, pe considerente ce tin de necompetenta generala a instantelor romane.

Altfel spus, Ministerul Public nu critica temeinicia solutiei, ci calea procedurala urmata pentru a se acorda permisiunea de iesire din penitenciar in vederea participarii la funeraliile unei persoane apropiate inculpatilor arestati preventiv BALOGH Sorin si BALOGH Bogdan Sebastian.

Prin urmare, chiar daca masura dispusa de catre judecatorul fondului a si fost pusa in executare, Curtea nu va respinge ca ramasa fara obiect contestatia, cum au solicitat inculpatii, prin aparator, intrucat doar prin evaluarea criticilor de legalitate formulate de Ministerul Public se poate da eficienta prev. art. 425 indice 1 alin. 7 din C.pr.pen.

Aceste norme de procedura nici nu prevad, de altfel, posibilitatea de a se respinge ca ramasa fara obiect contestatia.

In masura in care Curtea ar respinge contestatia ca ramasa fara obiect, ar admite, implicit, ca judecatorul fondului poate, prin vointa sa, sa suprime posibilitatea exercitarii unei cai de atac in orice situatie in care hotararea ar urma sa produca efecte inainte de a fi posibila inaintarea dosarului instantei de control, prin simpla introducere a mentiunii privitoare la caracterul executoriu al masurilor dispuse.

Mai mult, o solutie de respingere a contestatiei ar implica ramanerea definitiva a dispozitiilor incheierii contestate, deschizand posibilitatea invocarii unei practici judiciare, care, asa cum vom arata, nu ar fi corecta si nu consideram ca ar trebui perpetuata.

Analizand in cele ce urmeaza admisibilitatea cererii formulate de inculpatii Balogh Bogdan Sebastian si Balogh Sorin, aflati in stare de arest preventiv la Penitenciarul Gherla, de a se deplasa in localitatea Cheia, Comuna Mihai Viteazu, jud. Cluj, la capela mortuara, in vederea participarii la data de 21.04.2023, incepand cu orele 13:00, la funeraliile decedatului Vlad Constantin (d. la data de 16.04.2023), tatal vitreg al inculpatului Balogh Sorin si socrul inculpatului Balogh Bogdan Sebastian, Curtea retine ca este inadmisibila, deoarece instanta de judecata investita cu solutionarea cauzei penale in care s-a dispus masura arestarii preventive a inculpatilor petenti nu are reglementata de lege o competenta pentru a analiza o asemenea solicitare.

Este real ca, potrivit art. 203 alin. 6 din C.pr.pen., 'In cursul judecatii, instanta de judecata se pronunta asupra masurilor preventive prin incheiere motivata', insa in limita atributiilor conferite prin normele de procedura penala. Or, legea procesual-penala confera instantei de judecata doar competenta de a statua cu privire la luarea, mentinerea, revocarea, inlocuirea sau constatarea incetarii de drept a arestarii preventive, nicidecum dispunerea unor masuri care tin de executarea masurii preventive, cum este cazul masurii solicitate de inculpatii petenti.

Din moment ce inculpatii Balogh Bogdan Sebastian si Balogh Sorin nu au solicitat revocarea sau inlocuirea arestarii preventive pentru a putea participa la funeraliile tatalui vitreg, respectiv socrului lor, ci doar o masura tinand de executarea arestarii preventive, cererea lor excede competentei instantei de judecata si trebuia respinsa ca inadmisibila, cum a solicitat Ministerul Public.

Competenta functionala a instantelor judecatoresti nu are o reglementare expresa in partea generala a Codului de procedura penala, fiind doar amintita in Titlul III, Capitolul II, dar este unanim acceptat ca, in masura in care se formuleaza cereri in privinta carora legea procesual-penala nu reglementeaza o procedura de solutionare in fata instantei de judecata, este incidenta sanctiunea inadmisibilitatii.

Conform doctrinei de specialitate, competenta functionala a instantelor de judecata este aptitudinea recunoscuta de lege de a desfasura activitatea de judecata in conditiile stabilite prin norme de procedura penala.

Dispozitiile procedurale care reglementeaza competenta functionala a instantelor judecatoresti sunt norme imperative, incalcarea lor atragand sanctiunea nulitatii absolute.

Sustinerea inculpatilor in sensul ca instanta de judecata are plenitudine de competenta si nu poate refuza sa se pronunte cu privire la o cerere de acordare a permisiunii parasirii penitenciarului pentru deplasarea la funeraliile unei persoane apropiate nu are suport juridic si nici nu poate fi acceptata. Chiar daca ca o asemenea cerere nu si-ar gasi reglementarea in Legea nr. 254 din 19 iulie 2013 (privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal) sau in vreun alt act normativ, instanta penala nu ar avea posibilitatea sa o judece, pentru ca nu exista o dispozitie procedurala care sa ii confere o asemenea competenta.

Potrivit art. 1 din C.pr.pen. 'Normele de procedura penala reglementeaza desfasurarea procesului penal si a altor proceduri judiciare in legatura cu o cauza penala', iar, in baza art. 2 din C.pr.pen. 'Procesul penal se desfasoara potrivit dispozitiilor prevazute de lege', ceea ce presupune ca judecata intr-un proces penal trebuie sa se incadreze in limitele clar delimitate prin norme de procedura penala, judecatorul neputand depasi cadrul legal in care au fost fixate atributiile instantei penale.

In speta, instantei de judecata pe rolul careia se afla dosarul penal nr. 5408/117/2022, in care au fost trimisi in judecata, in stare de arest preventiv, inculpatii BALOGH Sorin (pentru savarsirea infractiunilor de efectuare de operatiuni fara autorizatie prealabila cu produse stiind ca acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, prevazuta de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal si art. 41 al. 1 C.pen; trafic de droguri de mare risc prev.si ped. art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 35 alin.l Cod penal si art. 41 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal); si BALOGH Bogdan Sebastian (pentru savarsirea infractiunilor de efectuare de operatiuni fara autorizatie prealabila cu produse stiind ca acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, prevazuta de art.16 alin. l din Legea nr.19412011, cu aplic.art.35 alin. 1 Cod penal; trafic de droguri de mare risc prev.si ped. art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 35 alin.l Cod penal; cu aplic. art. 38 alin. l Cod penal), arestarea preventiva fiind mentinuta pe durata procedurii de camera preliminara si la inceperea judecatii, i s-a solicitat sa dispuna o masura care tine de modalitatea in care se executa, in penitenciarul Gherla, arestarea preventiva.

Or, instanta de judecata nu are atributii decat pentru luarea, mentinerea, revocarea, inlocuirea sau constatarea incetarii de drept a arestarii preventive, dupa cum spuneam si anterior. Strict pentru pronuntarea unor asemenea solutii, legiuitorul a reglementat o competenta functionala a instantei de judecata.

Regulile aplicabile in materie de executare efectiva a arestarii preventive sunt trasate de legiuitor prin Titlul IV din Legea nr. 254 din 19 iulie 2013. Deci, in raport de aceste dispozitii legale, trebuie evaluata admisibilitatea cererii cu care a fost investita instanta de fond in prezenta cauza.

Inculpatii BALOGH Bogdan Sebastian si BALOGH Sorin executa masura arestarii preventive intr-o sectie speciala de arestare preventiva din penitenciarul Gherla, dosarul fiind in cursul judecatii, sens in care sunt relevante pentru solutionarea prezentei contestatii disp. art. 121 alin. 3, cu trimitere la art. 110 alin. 1 din Legea nr. 254/2013, conform carora 'Prevederile titlului I, titlului II, precum si ale cap. II, IV-VI si IX din titlul III, in masura in care nu contravin dispozitiilor din prezentul titlu, se aplica in mod corespunzator'.

Capitolul IX din Titlul III al legii se refera la regimul recompenselor si face vorbire, prin art. 98 alin. 1 si 2, art. 99, despre posibilitatea acordarii permisiunii de iesire din penitenciar de catre 'o comisie formata din director, care este si presedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala, la propunerea personalului care desfasoara activitati directe cu persoanele condamnate, cu avizul sefului sectiei unde sunt detinute'.

Conform art. 56 alin. 2 si 9 din Cap. V al Legii nr. 254/2013:

'(2) Impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate pot face plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 10 zile de la data cand au luat cunostinta de masura luata. […]

(9) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii'.

Curtea nu identifica niciun motiv pentru care prev. art. 98-99, cu trimitere la art. 56 din Legea nr. 254/2013 sa nu fie aplicabile si persoanelor care executa masura arestarii preventive in sectiile special amenajate din cadrul penitenciarelor, atat timp cat nu contravin regulilor de executare a masurilor preventive privative de libertate in sectiile special amenajate din cadrul penitenciarelor si, in cazul executarii masurilor preventive privative de libertate in centrele de retinere si arestare preventiva, se face vorbire expresa despre regimul recompenselor.

Prin art. 110 alin. 4 din Legea nr. 254/2013, se prevede ca 'recompensele sunt acordate, iar sanctiunile disciplinare se dispun de o comisie desemnata, anual, de seful unitatii, formata din unul dintre adjunctii acestuia, in calitate de presedinte, seful centrului de retinere si arestare preventiva, un ofiter cu studii juridice, in calitate de membri, si un secretar'. O asemenea precizare nu era necesara in ceea ce priveste executarea masurilor preventive privative de libertate in sectiile special amenajate din cadrul penitenciarelor, de vreme ce s-a stabilit ca se aplica in mod corespunzator capitolul IX din Titlul III, iar componenta comisiei este cea prev. de art. 98 alin. 2 din lege.

Curtea retine, asadar, ca disp. art. 99 alin. 1 lit. e din Legea nr. 254/2013, conform carora poate fi acordata o permisiune de iesire din penitenciar pentru 'participarea persoanei condamnate la inhumarea sotului sau sotiei, unui copil, parinte, frate sau sora ori bunic sau bunica', de catre comisia prev. de art. 98 alin. 2 din lege, sunt aplicabile si in cazul arestatilor preventiv care executa masura privativa de libertate in sectiile special amenajate din cadrul penitenciarelor.

Rezulta ca procedura la care trebuiau sa recurga inculpatii Balogh este cea prevazuta de Legea nr. 254/2013 pentru acordarea permisiunii de iesire din penitenciar si care presupune adresarea unei solicitari comisiei prev. la art. 98 alin. 2 din lege, iar, in cazul unui refuz, formularea unei plangeri la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, urmata de contestatia la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul.

Sustinerea inculpatilor Balogh ca se justifica solicitarea adresata instantei de judecata pe considerente tinand de necesitatea asigurarii dreptului la viata privata, garantat de art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, intrucat urmarea unei asemenea proceduri nu ar fi putut garanta prezenta inculpatilor la funeralii, cererea neputand fi solutionata in timp util, nu poate justifica admisibilitatea demersului judiciar la care au recurs. Pe de-o parte pentru ca nu este permis a se adauga la lege si a se deschide cai procedurale neprevazute in normele de procedura penala, care exced competentei functionale a instantelor de judecata in virtutea respectarii asa-numitului principiu al umanismului (atat de mult invocat in sprijinul inculpatilor), iar, pe de alta parte, pentru ca nu se justifica sub nicio forma o asemenea diferenta de tratament intre persoanele condamnate definitiv care executa pedeapsa inchisorii in penitenciar si persoanele arestate preventiv care executa masura arestarii preventive in sectii special amenajate din cadrul penitenciarelor.

Cu alte cuvinte, daca, in cazul persoanelor condamnate definitiv care executa pedeapsa inchisorii in penitenciar, nu putem accepta ca ar fi admisibila o cerere adresata tribunalului, in calitate de instanta penala de fond, de acordare a permisiunii de iesire din penitenciar pentru participarea la funeraliile unei persoane apropiate pentru a avea garantia ca permisiunea ar fi acordata in timp util, nu vedem care ar fi considerentul pentru care ar trebui sa admitem ca, in cazul persoanelor arestate preventiv care executa masura arestarii preventive in sectii special amenajate din cadrul penitenciarelor, instanta de judecata ar avea competenta sa dispuna o asemenea masura, care tine de executarea masurii preventive privative de libertate.

Pe cale de consecinta, intrucat inculpatii nu au uzat de unica procedura prevazuta de lege pentru acordarea permisiunii de iesire din penitenciar in vederea participarii la funeraliile unei persoane apropiate, procedura in care instanta de judecata investita cu solutionarea procesului penal demarat impotriva lor, chiar daca a mentinut masura preventiva, nu are niciun fel de atributii reglementate de lege, cererea inregistrata in dosarul nr. 5408/117/2022/a4 este inadmisibila si va fi respinsa ca atare in urma admiterii contestatiei Ministerului Public, impotriva incheierii penale nr. 92/21.04.2023 a Tribunalului Cluj, ce va fi desfiintata in integralitate”.

* Cititi aici incheierea Tribunalului Cluj de acordare a permisiunii

* Cititi aici hotararea Curtii de Apel Cluj de desfiintare a incheierii