Incredibil! Magistratii din Romania au fost supravegheati in masa de DNA, cel putin sub mandatele Laurei Kovesi (foto), iar totul s-a intamplat cu ajutorul anumitor judecatori care au aprobat pe banda rulanta cererile parchetului anticoruptie de emitere a unor mandate de supraveghere si astfel si-au tradat menirea, fara sa faca un control real al solicitarilor DNA. Desi ar parea greu de crezut la prima vedere, 97% din solicitarile DNA de aprobare a unor mandate de supraveghere tehnica a judecatorilor si procurorilor au fost admise de instante la nivel national, in perioada 2014-2018. Datele reies din devastatorul raport al Inspectiei Judiciare privind dosarele deschise de catre DNA fata de aproape 3.000 de magistrati din intreaga tara.

Astfel, in cei patru ani analizati au fost formulate 5.935 solicitari DNA, dintre care, atentie, 5.762 au fost aprobate. Nu inseamna insa ca au fost filati si interceptati doar 5.762 de judecatori si procurori. Numarul lor poate fi insa mai mare, in conditiile in care un mandat putea viza mai multi magistrati. Pe de alta parte, dovada ca am avut parte de o supraveghere in masa a judecatorilor si procurorilor de catre DNA este confirmata de faptul ca in perioada 2014-2018 au fost trimisi in judecata cativa zeci de magistrati, buna parte dintre ei achitati. Deci undeva in jur de 1% din numarul urias de magistrati pusi sub supraveghere.

Verificarile efectuate de inspectorii judiciari au scos la iveala faptul ca au existat chiar si instante unde judecatorii responsabili cu solutionarea cererilor de emitere a unor mandate de supraveghere pentru colegi de-ai lor, judecatori si procurori, nu au respins nici macar o solicitare din partea parchetului anticoruptie. Asa au stat lucrurile la curtile de apel si instantele teritoriale de pe raza acestora din Cluj, Pitesti si Timisoara. In ceea ce priveste Inalta Curte de Casatie si Justitie, procentajul de aprobare a cererilor DNA privind emiterea unor mandate de supraveghere a magistratilor este urias, ajungand la 98,85%, ceea ce inseamna ca instanta suprema a respins sub 2% din solicitarile procurorilor.

Copy-paste din referatul DNA. Controlul efectiv al judecatorului nu exista

Foarte grav este ca multe dintre aceste mandate au fost emise cu incalcarea Codului de procedura penala. In acest sens, Inspectia Judiciara a constatat ca o buna parte dintre incheierile instantelor nu cuprind motivele de fapt si/sau de drept, care au fost avute in vedere de judecatorul de drepturi si libertati, in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor prevazute de Codul de procedura penala. De asemenea, s-a constatat ca in considerentele hotararilor era copiat in intregime referatul procurorului cu propunere de dispunere a masurilor de supraveghere, motivarea judecatorului fiind inexistenta, la fel si controlul efectiv al judecatorului in legatura cu indeplinrea conditiilor pentru emiterea mandatelor. Ceea ce reprezinta o vulnerabilitate majora pentru actul de justitie, inclusiv din perspectiva respectarii dreptului la viata privata si familie: “Un prim aspect constatat este acele ca, la o parte din instantele verificate, majoritatea incheierilor prin care s-au dispus solutii de admitere a cererilor formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitiei – Directia Nationala Anticoruptie – Structura Centrala si Structura Teritoriala, nu cuprind motivele de fapt si/sau de drept, care au fost avute in vedere de judecatorul de drepturi si libertati, in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor prevazute de art. 139 si urmatoarele Cod procedura penala.

Astfel, verificarile efectuate prin sondaj la dosarele inregistrate in perioada 2014-2018, avand ca obiect masuri speciale de supraveghere tehnica au relevat ca, in foarte multe cazuri, in considerentele hotararilor prin care s-au admis cererile formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie era copiat in intregime referatul procurorului cu propunere de dispunere a masurilor in discutie, dupa care era mentionata, eventual (nu in toate cazurile), ordonanta prin care s-a dispus inceperea urmaririi penale si era inserat continutul dispozitiilor procedurale care reglementau conditiile prevazute de lege pentru a se putea dispune masura solicitata, controlul efectiv al judecatorului fiind rezumat la o fraza in care se constata indeplinirea acestor conditii.

In hotararile respective nu exista o motivare efectiva, care sa vizeze fiecare persoana si masura dispusa si in care sa se faca trimitere la probele din dosarul de urmarire penala sau la filele la care se regaseau acestea, astfel incat sa se poata constata ca ar fi existat un control efectiv al judecatorului cu privire la indeplinirea cumulativa a conditiilor prevazute de art, 139 Cod procedura penala.

(…)

In privinta solutiilor pronuntate de instantele investite cu privire la solictarile de dispunere a unor masuri de supraveghere tehnica formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Structura Centrala si Structurile Teritoriale, din datele transmise a rezultat ca cele mai multe dintre aceste cereri au fost admise, procentajul de admitere fiind situat intre 90,86 (pentru cererile inregistrate la Curtea de Apel Iasi si instantele arondate acesteia) si 100% (pentru cererile inregistrate pe rolul instantelor din raza teritoriala a Curtii de Apel Cluj, Curtii de Apel Pitesti si Curtii de Apel Timisoara – 4 cereri au fost admise in parte), procentajul mediu de admitere la nivel national fiind de 97,08% (din totalul de 5935 de cereri formulate, pentru 5762 de cereri s-au pronuntat solutii de admitere).

(…)

Ori, in conditiile in care procentul mediu de admitere la nivel national al cererilor cu acest obiect este de 97,08%, consideram ca lipsa unor minime argumente care sa faca trimitere la probele din dosarul de urmarire penala, pentru fiecare persoana/masura vizata, duce la concluzia ca nu a existat un control efectiv al judecatorului cu privire la indeplinirea cumulativa a conditiilor prevazute de art. 139 si urmatoarele Cod procedura penala, fapt ce constituie o vulnerabilitate majora pentru actul de justitie, din perspectiva echitatii procedurii, dar si a respectarii dreptului la viata privata si de familie a persoanelor vizate de aceste masuri“.

Iata procentele in care au fost admise de instante cererile de emitere a unor mandate de supraveghere pentru judecatori si procurori:

Inalta Curte de Casatie si Justitie – 98,85%;

Curtea de Apel Alba Iulia si instantele arondate – 97,13%;

Curtea de Apel Bacau si instantele arondate – 99,55%;

Curtea de Apel Brasov si instantele arondate – 98,14%;

Curtea de Apel Bucuresti si instantele arondate – 98,46%;

Curtea de Apel Cluj si instantele arondate – 100%;

Curtea de Apel Constanta si instantele arondate – 98,82%;

Curtea de Apel Craiova si instantele arondate – 99,28%;

Curtea de Apel Galati si instantele arondate – 97,53%;

Curtea de Apel Iasi si instantele arondate – 90,86%;

Curtea de Apel Oradea si instantele arondate – 98,16%;

Curtea de Apel Pitesti si instantele arondate – 100%;

Curtea de Apel Ploiesti si instantele arondate – 93,33%;

Curtea de Apel Suceava si instatele arondate – 93,72%;

Curtea de Apel Targu Mures si instantele arondate – 98,28%;

Curtea de Apel Timisoara si instantele arondate – 100%;

Curtea Militara de Apel si instantele arondate – 94,73;

Prezentam fragmente din raportul Inspectiei Judiciare:

“La Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost inregistrate in total 953 de cereri formulate de Directia Nationala Anticoruptie, avand ca obiect masuri speciale de supraveghere: 314 cereri in anul 2014 (313 admise si una respinsa), 413 cereri in anul 2015 (412 admise si una trimisa instantei competente), 148 de cereri (toate admise) in anul 2016, 52 de cereri in anul 2017 (48 admise si 4 respinse) si 26 de cereri in anul 2018 (21 admise, 3 respinse si 2 trimise instantelor competente).

(…)

Din analiza datelor puse la dispozitie a rezultat ca din totalul de 953 de cereri inregistrate, 942 de cereri au fost admise, reprezentand un procent de 98,85%.

La Curtea de Apel Alba Iulia, in anul 2014 au fost inregistrate 5 cereri avand ca obiect masuri speciale de supraveghere (toate admise), in anul 2015 fiind inregistrate 29 astfel de cereri (28 admise si una respinsa). In anii 2016, 2017 si 2018 au fost inregistrate 14 cereri, 3 cereri si respectiv o cerere, toate fiind admise. Prin urmare, in total la Curtea de Apel Alba Iulia au fost inregistrate 52 de cereri avand ca obiect masuri speciale de supraveghere tehnica, la cererea DNA-Serviciul Teritorial Alba.

De asemenea, la Tribunalul Alba, in anul 2014 au fost inregistrate 65 de cereri (toate admise), in anul 2015 un numar de 44 de cereri (41 admise, una admisa in parte si doua respinse), in anul 2016 un numar de 37 de cereri (35 admise, una admisa in parte si una respinsa), iar in anii 2017 si 2018 au fost inregistrate 8 cereri si respectiv 3 cereri (toate admise). Totalul cererilor cu obiectul analizat, inregistrate pe rolul Tribunalului Alba este de 157.

La Tribunalul Hunedoara si Tribunalul Sibiu nu au fost inregistrate cereri de natura celor analizate.

Prin urmare, la Curtea de Apel Alba Iulia si instantele din raza teritoriala a acesteia au fost inregistrate, in total, 209 cereri formulate de DNA – Structura Teritoriala Alba, avand ca obiect masuri speciale de supraveghere, din care 203 cereri au fost admise.

(…)

Rezulta ca un procent de 97,13% din cererile avand ca obiect masuri de supraveghere cu care au fost investite instantele din raza teritoriala a Curtii de Apel Alba Iulia au fost admise.

La Curtea de Apel Bacau au fost inregistrate in total 13 cereri adresate judecatorului de drepturi si libertati de catre DNA – Structura Teritoriala Bacau: 8 cereri in anul 2014 (7 admise si una respinsa), 4 cereri in anul 2015 (toate admise), o cerere admisa inregistrata in anul 2017, in anii 2016 si 2018, nefiind inregistrate astfel de cereri.

Din raza teritoriala a Curtii de Apel Bacau se constata ca la Tribunalul Bacau au fost inregistrate, in total, in perioada de referinta, 208 cereri cu obiectul analizat, formulate de DNA-Serviciul Teritorial Bacau, toate admise (24 de cereri in anul 2014, 79 de cereri in anul 2015, 48 de cereri in anul 2016, 52 de cereri in anul 2017 si 5 cereri in anul 2018), iar la Tribunalul Neamt au fost inregistrate in total numai 2 asemenea cereri, ambele in anul 2014 si ambele admise.

Din analiza datelor de mai sus, rezulta ca la Curtea de Apel Bacau si tribunalele din raza sa de competenta au fost inregistrate in total 223 de cereri, din care au fost admise 22 de cereri (un procent de 99,55%).

La Curtea de Apel Brasov au fost inregistrate in total, in perioada de referinta, 51 de cereri formulate de DNA-Structura Teritoriala Brasov, avand ca obiect metode speciale de supraveghere tehnica; 6 cereri in anul 2014 (5 admise si una respinsa), 31 de cereri in anul 2015 (toate admise), 4 cereri in anul 2016 (toate admise), 6 cereri in anul 2017 (toate admise), 4 cereri in anul 2018 (3 admise si una trimisa la instanta competenta).

La Tribunalul Brasov, in perioada de referinta, au fost inregistrate in total 150 de cereri cu obiectul analizat, din care 149 au fost admise (31 in anul 2014, 55 in anul 2015, 22 in anul 2016, 26 in anul 2016 si 16 in anul 2018), iar la Tribunalul Covasna au fost inregistrate in total 14 asemenea cereri, din care 13 au fost admise si una admisa in parte (o cerere in anul 2014, nicio cerere in anul 2015, 10 cereri in anul 2016, 2 cereri in anul 2017 si o cerere in anul 2018).

(...)

Din datele prezentate rezulta si ca, din numarul total de cereri inregistrate pe rolul Curtii de Apel Brasov, Tribunalul Brasov si Tribunalul Covasna, au fost admise 211 cereri, reprezentand un procent de 98,14%.

La Curtea de Apel Bucuresti, pe rolul celor doua sectii penale au fost intregistrate, in perioada de referinta, in total 326 de cereri formulate de DNA – Structura Centrala sau structurile teritoriale, avand ca obiect dispunerea unor masuri speciale de supraveghere tehnica (175 de cereri pe rolul Sectiei I penala – 16 cereri in anul 2014, 72 de cereri in anul 2015, 44 de cereri in anul 2016, 34 de cereri in anul 2017 si 9 cereri in anul 2018 – si 151 de cereri pe rolul Sectiei a II-a penala – 19 cereri in anul 2014, 86 de cereri in anul 2015, 26 de cereri in anul 2016, 12 cereri in anul 2017 si 8 cereri in anul 2018). Din numarul total de 326 de cereri au fost admise 319, pentru 2 cereri dispunandu-se solutii de admitere in parte si pentru 4 cereri solutii de respingere.

La Tribunalul Bucuresti, in perioada de referinta au fost inregistrate in total 1565 de cereri avand obiectul analizat (374 de cereri in anul 2014, 683 de cereri in anul 2015, 327 de cereri in anul 2016, 152 de cereri in anul 2017 si 29 de cereri in anul 2018), din acestea pentru 1505 cereri fiind pronuntate solutii de admitere, pentru 35 de cereri solutii de respingere, pentru 21 de cereri solutii de admitere in parte si 4 cereri fiind retrase.

Pe rolul Tribunalelor Calarasi, Ialomita, Giurgiu, Ilfov si Teleorman nu au fost inregistrate in perioada de referinta, cereri cu obiectul analizat.

(…)

Se observa si ca, la Curtea de Apel Bucuresti, pentru 98,46% din cererile inregistrate au fost dispuse solutii de admitere, iar la Tribunalul Bucuresti acest procent este de 96,17%.

La Curtea de Apel Cluj, in perioada de referinta au fost inregistrate, in total, 24 de cereri formulate de DNA – Structura Teritoriala Cluj Napoca, avand ca obiect masuri speciale de supraveghere tehnica (11 cereri in anul 2014, 2 cereri in anul 2015, 6 cereri in anul 2016, 4 cereri in anul 2017 si o cerere in anul 2018), in toate situatiile dispunandu-se solutii de admitere.

Din raza teritoriala a Curtii de Apel Cluj au fost investite cu cereri avand obiectul analizat numaiu Tribunalul Cluj si Tribunalul Maramures, la Tribunalul Bistrita-Nasaud si Tribunalul Salaj nefiind inregistrate cereri cu acest obiect.

In perioada de referinta, Tribunalul Cluj a fost investit, in total, cu 181 de cereri formulate de Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj (56 de cereri in anul 2014, 79 de cereri in anul 2015, 41 de cereri in anul 2016, 5 cereri in anul 2017 si nicio cerere in anul 2018), pentru toate cererile formulate fiind dispuse solutii de admitere.

La Tribunalul Maramures au fost inregistrate in total 84 de cereri cu obiectul analizat, toate admise (16 cereri in anul 2014, 30 de cereri in anul 2015, 18 cereri in anul 2016, 12 cereri in anul 2017 si 8 cereri in anul 2018).

(…)

Procentul de admitere a cererilor cu obiectul analizat, inregistrate pe rolul Curtii de Apel Cluj, Tribunalului Cluj si Tribunalului Maramures este de 100%, toate cele 289 de cereri cu care au fost investite cele trei instante fiind admise.

Pe rolul Curtii de Apel Constanta au fost inregistrate, in perioada de referinta, in total, 27 de cereri avand ca obiect solicitari ale DNA – Serviciul Teritorial Constanta (4 cereri in anul 2014, 11 cereri in anul 2015, 8 cereri in anul 2016, 4 cereri in anul 2017 si nicio cerere in anul 2018), pentru 25 din aceste cereri dispunandu-se solutii de admitere (un procent de 92,6%).

Din raza teritoriala a acestei curti, din relatiile transmise rezulta ca pe rolul Tribunalului Tulcea nu au fost inregistrate cereri cu obiectul analizat, iar la Tribunalul Constanta au fost inregistrate, in total, 143 de asemenea cereri (14 cereri in anul 2014, 77 de cereri in anul 2015, 29 de cereri in anul 2016, 12 cereri in anul 2017 si 11 cereri in anul 2018), pentru toate fiind dispuse solutii de admitere.

Din analiza datelor statistice mai sus prezentate rezulta ca (…) procentajul mediu de admitere a unor asemenea solicitari este de 98,82% (din numarul total de 170 de cereri cu care au fost investite cele doua instante, 168 fiind admise).

Din datele transmise rezulta ca la Curtea de Apel Craiova, in perioada de referinta, au fost inregistrate in total 10 cereri avand ca obiect solicitari ale DNA – Serviciul Teritorial Craiova de dispunere a unor masuri speciale de supraveghere tehnica (5 cereri in anul 2014 si 5 cereri in anul 2015, in ceilalti ani nefiind formulate astfel de cereri), 9 dintre acestea fiind admise (un procent de 90%).

La Tribunalul Dolj au fost inregistrate in total 130 de cereri cu obiectul specificat (16 cereri in 2014, 68 de cereri in 2015, 20 de cereri in 2016, 19 cereri in 2017, 7 cereri in 2018), pentru toate dispunandu-se solutii de admitere. La celelalte tribunale din raza Curtii de Apel Craiova nu au fost inregistrate cereri cu obiectul analizat. Se observa ca la Tribunalul Dolj numarul cel mai mare de cereri s-a inregistrat in 2015, in anii urmatori numarul cererilor scazand semnificativ, iar procentul mediu de admitere a solicitarilor in discutie, la nivelul Curtii de Apel Craiova si instantelor arondate este de 99,28% (din cele 140 de cereri inregistrate in total, 139 au fost admise).

La Curtea de Apel Galati au fost inregistrate, in perioada de referinta, 39 de cereri avand ca obiect metode speciale de supraveghere tehnica, la solicitarea DNA – Serviciul Teritorial Galati (3 cereri in 2014, 14 cereri in 2015, 15 cereri in 2016, 6 cereri in 2017 si o cerere in 2018). In privinta solutiilor dispuse, se constata ca 35 din cele 39 de cereri au fost admise (un procent de 89,74%), pentru 3 cereri dispunandu-se respingerea si pentru una admitere in parte. Din circumscriptia teritoriala a acestei curti de apel, cereri cu obiectul analizat au fost inregistrate numai pe rolul Tribunalului Galati, Tribunalul Vrancea nefiind investit cu asemenea cereri.

Pe rolul Tribunalului Galati s-au inregistrat 326 de cereri formulate de DNA – Serviciul Teritorial Galati avand obiectul specificat mai sus (118 cereri in 2014, 90 in 2015, 50 in 2016, 35 in 2017 si 23 in 2018), 98,16% (320 de cereri) din acestea fiind admise, in timp ce pentru 6 sesizari s-au dispus solutii de respingere.

Se observa ca numarul cererilor cu care au fost sesizate cele doua instante a inceput sa scada semnificativ incepand cu anul 2016, iar procentajul mediu de admitere a acestor cereri este de 97,53% (din numarul total de 364 de cereri, 355 au fost admise).

In perioada de referinta, Curtea de Apel Iasi a fost investita cu 46 de cereri formulate de DNA – Serviciul Teritorial Iasi, avand ca obiect dispunerea unor masuri speciale de supraveghere tehnica (9 in 2014, 14 in 2015, 15 in 2016, 6 in 2017 si 2 in 2018), pentru 39 de solicitari (un procent de 84,78%) dispunandu-se solutii de admitere, 3 solicitari fiind admise in parte si 4 solicitari respinse. Din raza de competenta a Curtii de Apel iasi, ka Tribunalul iasi s-au inregistrat 177 de cereri avand obiectul specificat (16 cereri in 2014, 58 in 2015, 56 in 2016, 38 in 2017 si 9 in 2018), pentru 150 de cereri dispunandu-se solutii de admitere (un procent de 84,75%), pentru 18 solicitari solutii de admitere in parte si pentru 9 solicitari solutii de respingere.

La Tribunalul Vaslui, in perioada de referinta, au fost inregistrate in total 149 de cereri (46 in anul 2014, 73 in 2015, 22 in 2016, 8 in 2017, niciuna in 2018), toate solicitarile de acest tip fiind admise.

Din analiza datelor statistice rezulta ca la Curtea de Apel iasi si Tribunalul iasi numarul cel mai mare de solicitari a fost inregistrat in anii 2015 si 2016, iar la Tribunalul vaslui in anul 2015, in anii urmatori numarul acestor solicitari inregistrand o scadere semnificativa. Procentul mediu de admitere a solicitarilor formulate de DNA – Serviciul Teritorial Iasi, avand ca obiect dispunerea unor masuri speciale de supraveghere tehnica, cu care au fost investite instantele din raza teritoriala a Curtii de Apel Iasi a fost, in perioada de referinta, de 90,86% (din 372 de solicitari inregistrate, 338 au fost admise).

La Curtea de Apel Oradea au fost in inregistrate solicitari de dispunere a unor masuri speciale de supraveghere formulate de DNA – Serviciul Teritorial Oradea, in numar total de 36 (5 in anul 2014, 19 in anul 2015, 6 in anul 2016, 6 in anul 2017 si niciuna in 2018), 33 dintre acestea fiind admise (un procent de 91,67%), iar pentru 2 cereri fiind dispuse solutii de admitere in parte si pentru o cerere solutie de respingere.

Din raza Curtii de Apel Oradea, numai pe rolul Tribunalului Bihor au fost inregistrate cereri avand obiectul analizat, pe rolul Tribunalului Satu-Mare nefiind inregistrate astfel de cereri.

Astfel, pe rolul Tribunalului Bihor au fost inregistrate 127 de solicitari privind emiterea unor masuri speciale de supraveghere tehnica (43 in 2014, 58 in 2015, 19 in 2016, 4 in 2017 si 3 in 2018), pentru toate dispunandu-se solutii de admitere.

Pentru ambele instante (Curtea de Apel Oradea si Tribunalul Bihor), anul cu cele mai multe solicitari a fost 2015, in anii urmatori solicitarile scazand semnificativ ca numar, iar procentul mediu de admitere este de 98,16% (din cele 163 de cereri, 160 au fost admise).

La Curtea de Apel Pitesti, DNA – Serviciul Teritorial Pitesti a investit instanta in perioada de referinta cu 5 cereri privind dispunerea unor masuri de supraveghere tehnica (cate o cerere in 2014 si 2016 si 3 cereri in 2015, in 2017 si 2018 nefiind inregistrate astfel de cereri), pentru toate solicitarile dispunandu-se solutii de admitere.

In ceea ce priveste tribunalele din raza teritoriala a acestei curti, la Tribunalul Arges au fost inregistrate in perioada de referinta 98 de cereri cu obiectul analizat (29 in 2014, 25 in 2015, 25 in 2016, 8 in 2017 si 11 in 2018), in toate situatiile dispunandu-se solutii de admitere. La Tribunalul Valcea, in perioada de referinta, nu au fost inregistrate astfel de cereri. Se constata, din analiza datelor transmise, ca in anul 2017 si 2018 a scazut numarul solicitarilor DNA pentru dispunerea unor masuri de supraveghere tehnica, fata de perioada anilor 2014-2016 si ca procentul de admitere a cererilor inregistrate este de 100% (toate cele 103 cereri inregistrate au fost admise).

In perioada de referinta, Curtea de Apel Ploiesti a fost investita cu 26 de cereri formulate de DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, privind dispunerea unor masuri de supraveghere tehnica (13 in 2014, 6 in 2015, 5 in 2014, 2 in 2017, niciuna in 2018), numarul solicitarilor scazand constant de la an la an. Pentru 25 din cele 26 de solicitari de tipul celor analizate s-au dispus solutii de admitere, iar pentru una o solutie de admitere in parte, procentul de admitere fiind de 96,15%.

La Tribunalul Prahova s-au inregistrat in total 189 de cereri de natura celor analizate (31 in 2014, 78 in 2015, 39 in 2016, 34 in 2017 si 7 in 2018) din totalul cererilor inregistrate, pentru 185 fiind dispuse solutii de admitere (un procent de 97,88%), pentru o cerere solutie de admitere in parte, pentru 2 cereri solutie de respingere si pentru o cerere solutie de trimitere la instanta competenta.

Se constata ca la Tribunalul Prahova cel mai mare numar de cereri s-a inregistrat in 2015, cand numarul solicitarilor s-a dublat fata de anul 2014, iar ulterior anului 2015 numarul solicitarilor a scazut constant, o scadere semnificativa fiind inregistrata pentru anul 2018. Procentul mediu de admitere a cererilor formulate de DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti pentru dispunerea unor masuri de supraveghere, la nivelul Curtii de Apel Ploiesti, este de 93,33% (din totalul de 225 de cereri, 210 au fost admise).

La Curtea de Apel Suceava, in perioada de referinta au fost inregistrate 37 de cereri formulate de DNA – Serviciul Teritorial Suceava, pentru dispunerea unor masuri de supraveghere tehnica (in 2014 nici o cerere, 9 cereri in 2015, 13 cereri in 2016, 11 cereri in 2017 si 4 cereri in 2018), pentru 31 dintre acestea (un procent de 83,78%) dispunandu-se solutii de admitere, pentru 2 cereri solutii de admitere in parte si pentru 4 cereri solutii de respingere.
Dintre tribunalele din raza teritoriala a acestei curti, in perioada de referinta, la Tribunalul Botosani nu au fost inregistrate cereri formulate de DNA, iar la Tribunalul Suceava au fost inregistrate in total 154 de cereri de acest tip (27 in 2014, 29 in 2015, 39 in 2016, 44 in 2017, 16 in 2018), pentru 148 dintre acestea (un procent de 96,1%) fiind dispuse solutii de admitere, pentru 5 solutii de admitere in parte si pentru o cerere solutie de respingere. Din analiza datelor transmise rezulta ca la Curtea de Apel Suceava numarul cererilor formulate de DNA 0 Serviciul Teritorial Suceava, pentru dispunerea unor masuri speciale de supraveghere tehnica a fost relativ constant in perioada 2015-2017, in 2018 fiind inregistrata o scadere a numarului acestor cereri, iar la Tribunalul Suceava numarul cererilor a crescut in perioada 2014-2016 cu cate doua cereri pe an, iar in 2017 cu 5 cereri fata de anul anterior, o scadere a numarului cererilor fiind inregistrata pentru anul 2018. Procentul mediu de admitere al cererilor din categoria analizata pentru Curtea de Apel Suceava si Tribunalul Suceava este de 93,72% (din cele 191 de cereri inregistrate au fost admise 179).

In perioada de referinta, Curtea de Apel Targu Mures a avut pe rol 13 cereri formulate de DNA – Serviciul Teritorial Mures (o cerere in 2014, 5 in 2015, 2 in 2016, 2 in 2017, 3 in 2018), dintre acestea 10 fiind admise (un procent de 76,92%), 2 respinse si una admisa in parte.

Din raza teritoriala a acestei curti, la Tribunalul Harghita au fost inregistrate doar 2 cereri cu obiectul analizat, ambele in 2014 si ambele admise, iar la Tribunalul Mures au fost inregistrate 218 cereri (86 in 2014, 83 in 2015, 36 in 2016, 9 in 2017 si 4 in 2018), din aceste cereri fiind admise 207 (un procent de 94,95%), iar pentru 7 dispunandu-se solutii de admitere in parte si pentru 4 solutii de respingere. Din analiza datelor statistice rezulta ca un numar relativ mic de cereri s-au inregistrat pe rolul Ccurtii de Apel Targu Mures, fara ca acest numar sa sufere variatii semnificative de la un an la altul, in timp ce la Tribunalul Mures numarul cererilor de tipul analizat s-a redus semnificativ in 2017 si 2018 fata de perioada 2014-2016. Procentul mediu de admitere a cererilor la nivelul instantelor din raza teritoriala a acestei curti este de 98,28% (din totalul de 233 cereri, s-au admis 229).

La Curtea de Apel Timisoara au fost inregistrate in perioada de referinta 45 de cereri (23 in 2014, 8 in 2015, 8 in 2016, 6 in 2017, niciuna in 2018), procentajul de admitere fiind de 100% (cu precizarea ca 4 cereru ai fost admise in parte). Din raza teritoriala a acestei curti, numai la Tribunalul Timis au fost inregistrate cereri cu obiectul analizat, la celelalte tribunale ( Tribunalul Arad, Tribunalul Caras-Severin) nefiind inregistrate asemenea cereri. La tribunalul Timis au fost inregistrate in total 127 cereri (31 in 2014, 39 in 2015, 22 in 2016, 17 in 2017 si 18 in 2018), procentul de admitere fiind de 100%. Din analiza datelor rezulta ca la CA Timisoara un numar mare de cereri s-a inregistrat in 2014, ulterior numarului annual al cererilor fiind relativ constant, fara variatii semnificative, iar la Tribunalul Timis s-a constatat o scadere a numarului cererilor inregistrate, pentru anul 2017 si 2018, fata de anii 2014-2016, fara insa ca aceasta scadere sa fie una semnificativa. Procentul de admitere a cererilor la nivelul Curtea de Apel Timisoara si Tribunalului Timis este de 100% (toate cele 172 de cereri inregistrate au fost admise/admise in parte – 4 cereri).

La Curtea Militara de Apel nu au fost inregistrate cereri formulate de DNA, aceeasi situatie fiind intalnita si in cazul Tribunalului Militar Iasi, Tribunalului Militar Cluj si Tribunalului Militar Timisoara.

La Tribunalul Militar Bucuresti au fost inregistrate 19 cereri formulate de DNA (3 in 2014, 10 in 2015, 2 in 2016, 4 in 2017), 18 dintre acestea fiind admise (un procent de 94,73%). Din datele statistice anterior prezentate rezulta ca aceeasi instanta a fost investita cu un numar mic de cereri, in 2018 nefiind inregistrata nicio cerere de acest tip”.