Pozitie de forta a presedintilor curtilor de apel din tara in problema posibilei taieri a pensiei de serviciu a magistratilor si a posibilei cresteri a varstei de pensionare. Cei 16 sefi ai curtilor de apel au dat publicitatii marti seara, 1 noiembrie 2022, un comunicat de presa comun, ca urmare a adunarilor generale derulate in cursul zilei, adunari in care s-a discutat despre modificarile pe care Guvernul doreste sa le faca in legatura cu pensiile magistratilor.

Astfel, prin comunicatul comun, cei 16 presedinti de curti de apel (foto, la intalnirea cu sefii ICCJ) anunta ca vor utiliza de orice mijloace legale pentru a apara statutul judecatorilor in fata atacului factorilor decidenti care conduc Romania impotriva principiilor care stau la baza statului de drept: „Sanctionarea, de catre factori decizionali de autoritate, a principiilor ce stau la baza statului de drept, democratic, ne determina sa actionam prin toate mijloacele puse la dispozitie de lege pentru a sustine stabilitatea statutului judecatorului, esenta a puterii judecatoresti, garantata constitutional, in scopul asigurarii dreptului cetatenilor la un proces echitabil, cu componentele pe care acest concept le include”.

Iata comunicatul comun al celor 16 presedinti curtilor de apel:

„Avand in vedere intalnirea de lucru a presedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitiei cu presedintii curtilor de apel, din data de 28 octombrie 2022, problemele dezbatute si rezolutia adoptata, continand aspecte punctuale vizand stabilirea Statutului judecatorilor – garantie a independentei justitiei si calitatea actului de justitie, au fost convocate adunarile generale ale judecatorilor de la curtile de apel, conform art. 7 alin. (1) lit. p) din  Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea CSM nr. 1375/2015.

Intruniti in adunari generale, azi, 1 noiembrie 2022, judecatorii curtilor de apel au dezbatut aspecte de actualitate privind statutul judecatorilor si organizarea instantelor. Asadar, au fost discutate probleme importante si concrete tinand de independenta judecatorului, principiu care, astfel cum a statuat Curtea Constitutionala, "reprezinta o garantie destinata infaptuirii unei justitii independente, impartiale si egale, in numele legii. (...) independenta judecatorilor - indiferent de aspectele sub care aceasta poate fi abordata - nu este reglementata ca un scop in sine si, cu atat mai putin, un privilegiu al acestora, ci, slujind infaptuirii justitiei, reprezinta o garantie oferita cetatenilor. Acestia trebuie sa aiba certitudinea ca magistratii sunt independenti (...)" (Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, pct. IV).

Legiuitorul a afirmat ca stabilirea drepturilor judecatorilor se face tinandu-se seama de locul si rolul justitiei in statul de drept, de raspunderea si complexitatea functiei, de interdictiile si incompatibilitatile prevazute de lege si urmareste garantarea independentei si impartialitatii acestora (art. 73 din Legea nr. 303/2004).

Elementele principale ce structureaza conceptul de independenta si pe care judecatorul isi poate fundamenta activitatea, au fost subliniate si in documentele internationale. Formularile principale, in acest sens, ce vin in sprijinul judecatorului, pornesc de la realitatea potrivit careia judecatorii „au sarcina deciziei finale asupra vietii, libertatilor, drepturilor, obligatiilor si proprietatii cetatenilor” [Avizul CCJE nr. 1(2001) - referitor la standardele privind independenta puterii judecatoresti si inamovibilitatea judecatorilor, pct. 10].

Prin hotararile adoptate astazi, adunarile generale ale judecatorilor de la curtile de apel au sustinut demersul initiat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, concretizat in Hotararea nr. 5 din data de 31 octombrie 2022, atat judecatorii instantei supreme, cat si judecatorii curtilor de apel solicitand celorlalte puteri ale statului: sa respecte statutul constitutional al judecatorilor, ale carui repere se regasesc in prevederile art. 124 alin. (3) si art. 125 din Constitutia Romaniei, si sa isi asume principiile stabilitatii si previzibilitatii acestui statut; sa respecte principiul cooperarii loiale intre puterile statului, astfel incat orice demers legislativ privind modificarea conditiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecatorilor sa fie facut cu consultarea reala si efectiva a sistemului judiciar, evitand afectarea statutului judecatorilor in functie prin masuri intempestive si populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar si garantiile de independenta ale acestuia.

In hotararile adunarilor generale au fost subliniate, in esenta, urmatoarele aspecte privind statutul judecatorilor si organizarea judiciara, privite in legatura cu dreptul cetateanului la un proces echitabil:

·                avand in vedere ca statutul judecatorilor este unul de rang constitutional – reperele sale fiind consacrate in prevederile art. 124 alin. (3) si art. 125 din Constitutia Romaniei -, se considera necesara asumarea de catre toate puterile statului a principiilor stabilitatii si previzibilitatii acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative;

·                Curtea Constitutionala a retinut, in Decizia nr. 153 din 6 mai 2020, „preocuparea organismelor care le-au adoptat de a promova independenta si impartialitatea judecatorilor, tinand seama ca judecatorii se pronunta asupra vietii, libertatilor, drepturilor, indatoririlor si bunurilor cetatenilor”; in acelasi timp, a subliniat relatia directa intre statutul si drepturile magistratilor si prevederile art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si cu cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricarei persoane de a fi judecata de un tribunal competent, independent si impartial, stabilit prin lege;

·                autoritatile ar trebui sa-si aprofundeze politica de management a resurselor umane, pentru a implementa un management de perspectiva, evitand orice risc de reducere a numarului de magistrati si necesitatea de a gestiona un numar important de dosare. O modificare a varstei de pensionare ar avea, fara indoiala, repercusiuni atat asupra dezvoltarii carierei magistratilor, cat si asupra organizarii instantelor. Orice modificari privind cresterea varstei de pensionare ar trebui sa nu afecteze drepturile judecatorilor in functie, sa fie graduale, etapizate si corelate cu ritmul de imbunatatire a conditiilor de munca;

·                in contextul procesului legislativ privind adoptarea noilor „Legi ale justitiei”, in luna octombrie 2022, Parlamentul Romaniei a reconfirmat in linii fundamentale aceleasi conditii de obtinere a pensiei ocupationale, actualmente in vigoare;

·                repunerea in discutie, periodic, la intervale scurte de timp si in lipsa unor justificari obiective, intotdeauna in sens negativ, a statutului judecatorilor agraveaza situatia resurselor umane, prin cresterea presiunii si incarcaturii psihice a acestei functii si are, in final, un efect negativ asupra calitatii actului de justitie, in detrimentul cetateanului. Prin pierderea judecatorilor cu experienta, care sunt astfel descurajati sa ramana in functie, in situatia in care indeplinesc actualele conditii de pensionare, respectiv prin reducerea plajei de selectie pentru viitorii judecatori, este cert ca se vor produce efecte negative profunde asupra calitatii actului de justitie, in detrimentul cetateanului;

·                imbunatatirea progresiva a conditiilor de munca la nivelul instantelor judecatoresti trebuie asumata printr-un document strategic cu caracter concret, care sa cuprinda in mod detaliat obiectivele de investitii asumate, termenele de finalizare si sursele de finantare. La stabilirea vechimii necesare pentru pensia de serviciu au fost avute in vedere aspecte obiective din realitatea sistemului judiciar, precum: conditiile de munca inadecvate/necorespunzatoare, volumul excesiv de munca cauzat de numarul insuficient de judecatori si personal auxiliar, in raport cu numarul de dosare aflate pe rolul instantelor, insuficienta fondurilor banesti pentru desfasurarea si administrarea activitatii de judecata;

·                un element esential al independentei sistemului judiciar este securitatea financiara a magistratilor, aspect retinut la nivel international de Comisia de la Venetia in raportul adoptat in sesiunea plenara nr. 82 din 12-13 martie 2010 si in documentul intitulat „Rule of law checklist”, adoptat la sesiunea plenara din 11-12 martie 2016. Necesitatea securitatii financiare pentru asigurarea independentei magistratilor se refera si la dreptul de pensie [de exemplu, Principiile de la Bangalore privind Conduita Judiciara, Principiile fundamentale privind independenta magistraturii, adoptate de cel de-al Vll-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor (Milano, 26 august-6 septembrie 1985) si confirmate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin Rezolutiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr. 40/146 din 13 decembrie 1985].

Sanctionarea, de catre factori decizionali de autoritate, a principiilor ce stau la baza statului de drept, democratic, ne determina sa actionam prin toate mijloacele puse la dispozitie de lege pentru a sustine stabilitatea statutului judecatorului, esenta a puterii judecatoresti, garantata constitutional, in scopul asigurarii dreptului cetatenilor la un proces echitabil, cu componentele pe care acest concept le include.

Judecator Liviu Gheorghe Odagiu, presedintele Curtii de Apel Alba Iulia

Judecator Loredana Albescu, presedintele Curtii de Apel Bacau

Judecator Mihaela Darabana, presedintele Curtii de Apel Brasov

Judecator Luminita Cristiu-Ninu, presedintele Curtii de Apel Bucuresti

Judecator Dana-Cristina Girbovan, presedintele Curtii de Apel Cluj

Judecator Alina Gabriela Jurubita, presedintele Curtii de Apel Constanta

Judecator Adrian Gluga, presedintele Curtii de Apel Craiova

Judecator Cosmin-Razvan Mihaila, presedintele Curtii de Apel Galati

Judecator Diana-Mihaela Cheptene-Micu, presedintele Curtii de Apel Iasi

Judecator Laura Simona Baican, presedintele Curtii de Apel Oradea

Judecator Emilia Raluca Trandafir, presedintele Curtii de Apel Pitesti

Judecator Paul Mihail Fratilescu, presedintele Curtii de Apel Ploiesti

Judecator Cristinel Grosu, presedintele Curtii de Apel Suceava

Judecator Mircea Cretu, presedintele Curtii de Apel Timisoara

Judecator Andreea Ciuca, presedintele Curtii de Apel Targu-Mures

Judecator general maior Victor Chitu, presedintele Curtii Militare de Apel Bucuresti"