Patru luni de zile a fost interceptat, filat si supravegheat de DNA judecatorul Constantin Udrea (foto) de la Curtea Militara de Apel, cel care, impreuna cu colgul sau Radu Stancu, a pronuntat o decizie istorica, declarand ilegale Protocoalele PICCJ-SRI. Masurile au fost dispuse cu incalcarea grava a Codului de procedura penala intr-un dosar de trafic de influenta si cumparare de influenta pe care DNA l-a tinut “in lucru” vreme de sase ani. Ca sa nu mai spunem ca intreaga operatiune declansata impotriva colonelului magistrat Udrea a vizat o pretinsa fapta care in realitate nu exista. Toate aceste lucruri au fost constatate de Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie, care a dispus calsarea dosarului deschis de DNA impotriva judecatorului Udrea.

La finele anului trecut, mai exact in 3 decembrie 2018, procuroarea Adina Florea, adjuncta Sectiei speciale de investigare a magistratilor, a dispus solutia de clasare fata de judecatorul Udrea, precum si fata de alte persoane vizate in aceeasi cauza, printre care un judecator de la Curtea de Apel Bucuresti, o fosta procuroare si doi avocati. Decizia de clasare a fost data in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala - “fapta nu exista”.

Asa cum spuneam, inainte sa ajunga la Sectia de investigare a infractiunilor din Justitie dosarul a stat la DNA vreme de sase ani. Initial, el a fost inchis in 30 ianuarie 2014, insa redeschis in toamna aceluiasi an, dupa ce adjunctul DNA a dispus infirmarea rezolutiei de neincepere a urmaririi penale, iar ulterior un judecator de la Curtea de Apel Bucuresti a confirmat redeschiderea urmaririi penale. De atunci, din 2014, dosarul a stat in faza “in rem” la DNA, pana in 23 octombrie 2018, cand a fost trimis la noua sectie din cadrul PICCJ, cea de investigare a infractiunilor comise de magistrati. Cu aceasta ocazie, procuroarea Adina Florea a constatat ca dosarul nu era altceva decat o fabulatie, iar faptele retinute de procurorii DNA nu existau. Procuroarea Florea a mai constatat insa un alt aspect extrem de grav. Si anume ca valorificarea masurilor de supraveghere s-a facut cu incalcarea totala a Codului de procedura penala.

Notele DNA

Astfel, judecatorul Udrea a fost supravegheat tehnic in perioada 11 mai 2012 – 15 septembrie 2012, fiind dispuse interceptari ale intalnirilor si discutiilor/comunicarilor purtate in mediul ambiental, luarea de imagini privind intalnirile si localizarile sau urmarirea prin GPS. Valorificarea masurilor de supraveghere s-a realizat insa cu incalcarea art. 143 alin. 1 din Codul de procedura penala. Procuroarea Adina Florea a constatat ca la dosar nu exista niciun proces verbal care sa aiba regimul unui mijloc de proba obtinut in mod legal si care sa serveasca la documentarea activitatii presupus infractionale, singurele inscrisuri care fac dovada punerii in executare a mandatelor de supraveghere fiind intitulate “nota”. In ceea ce priveste aceste “note”, ele nu contineau niciunul din elementele obligatorii prevazute de articolul 143 alin. 1 Cod procedura penala, nu au fost asumate nici de procuror si nici de ofiterii de politie judiciara, nu au fost semnate de nicio persoana, astfel incat nu se poate atesta identitatea persoanei care le-a consemnat.

De asemenea, in aceleasi “note” sunt redate discutii care s-ar fi purtat in limba turca, dar traducerea acestor discutii nu a fost asigurata de un traducator autorizat asa cum prevede legea.

Iata fragmente din ordonanta de clasare a procuroarei Adina Florea, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“In vederea documentarii activitatii infractionale s-a procedat la obtinerea mandatelor de supraveghere tehnica constand in interceptari ale intalnirilor si discutiilor/comunicarilor purtate in mediul ambiental, luarea de imagini privind intalnirile si localizarile sau urmarirea GPS a numitilor Udrea Constantin (…).

Din examinarea modalitatii in care s-a procedat la valorificarea mandatelor de supraveghere tehnica emise de catre judecatorul competent, s-a constatat ca acestea nu indeplinesc exigentele prevazute de art 143 alin. 1 Cod procedura penala.

Conform dispozitiilor invocate: 'procurorul sau organul de cercetare penala intocmeste un proces verbal pentru fiecare activitate de supraveghere tehnica, in care sunt consemnate rezultatele activitatilor efectuate care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, datele de identificare ale suportului care contine rezultatul activitatilor de supraveghere tehnica, numele persoanelor la care se refera, daca sunt cunsocute, sau alte date de identificare, precum si, dupa caz, data si ora la care a inceput activitatea de supraveghere precum si data si ora la care s-a incheiat'.

La dosarul cauzei nu a fost atasat niciun proces verbal care sa aiba regimul unui mijloc de proba obtinut in mod legal si care sa serveasca la documentarea activitatii infractionale pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem la data de 25.11.2014.

Singurele inscrisuri care fac dovada punerii in executare a mandatelor de supraveghere sunt intitulate 'nota' iar aceste inscrisuri nu contin niciunul din elementele obligatorii prevazute de articolul 143 alin. 1 Cod procedura penala, nu sunt asumate nici de procuror si nici de ofiterii de politie judiciara detasati sa-si desfasoare activitatea in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie intrucat nu se atesta identitatea persoanei care le-a consemnat si nu sunt semnate de nicio persoana.

Mai mult, in cuprinsul unei parti din inscrisurile intitulate 'note' sunt redate discutii care s-ar fi purtat in limba turca dar traducerea acestor discutii nu a fost asigurata de un traducator autorizat in sensul Legii 178/1997 cu modificarile si completarile ulterioare, privind autorizarea si plata interpretilor si traducatorilor folositi de Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, de organele de urmarire penala, de instantele judecatoresti, de birourile notarilor publici, de avocati si executori judecatoresti.

In conditiile expuse, discutiile care s-ar fi purtat in limba turca au fost redate in limba romana fara respectarea exigentelor Legii nr. 178/1997 si ale Codului de procedura penala si, prin urmare nu pot fi primite ca mijloace de proba administrate in conditii de legalitate.

(…)

Dincolo de aceste 'note' prin care s-a apreciat, in mod nelegal, de catre procuror, ca s-a procedat la punerea in executare a mandatelor de supraveghere care au fost emise in baza incheierii unui judecator, la dosarul cauzei nu au fost identificate alte mijloace de proba din care sa rezulte banuiala rezonabila ca o anumita persoana ar fi savarsit vreo fapta cu caracter penal. Nu exista niciun inscris si/sau probe testimoniale care sa contureze elementele constitutive ale infractiunilor sub aspectul carora s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem.

Din examinarea materialului probator existent la dosarul cauzei se constata ca nu este necesara administrarea altui probatoriu iar infractiunile sub aspectul carora s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem nu exista, nefiind savarsite in materialitatea lor, urmand sa se dispuna clasarea cauzei”.