Motivarile copy-paste sunt in continuare un fenomen in instantele din Romania, chiar daca atat presa, cat mai ales avocatii au semnalat aceasta problema de-a lungul timpului. Practica este intalnita in mai toate instantele din tara, in toate fazele procesuale. Lumea Justitiei supune atentiei in editia de astazi cazul judecatorului Iacob-Catalin Marcu (foto 1), presedintele Judecatoriei Baia Mare, care nu s-a sinchisit sa vina cu argumente noi in mentinerea unei masuri preventive, motivand identic prelungirea ei.

Ne referim in primul rand la prelungirea unui arest preventiv, apoi la prelungirea unui control judiciar fata de acelasi inculpat. Singura diferenta tine doar de durata arestului preventiv. Cazul a fost semnalat de avocatul Cristian Gindac (foto 2), aparatorul inculpatului din dosar care a prezentat un nou caz-scoala despre cum se motiveaza in Romania si cat pret se pune pe libertatea unui om.

Avocatul Cristian Gindac a prezentat cazul pe blogul personal, unde s-a aratat nemultumit si de decizia din contestatie. Mai exact, Gindac a opinat ca judecatorii Codruta Violeta Alb si Ovidiu Francisc de la Tribunalul Maramures ar fi trebuit sa constate nelegalitatea incheierii emise de judecatorul Iacob-Catalin Marcu in 4 februarie 2022 si sa dispuna rejudecarea, pe motiv de lipsa unei motivari efective, incheierea din februarie fiind copy-paste dupa cea de la 11 ianuarie. In schimb (dupa cum veti citi in documentele anexate la final), completul Alb-Francisc a admis contestatia formulata de avocat doar pe temeiul de netemeinicie (temei pe care avocatul l-a invocat doar in subsidiar fata de cel de nelegalitate) si nu au dispus rejudecarea, ci doar inlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

Redam comentariul avocatului Gindac:

„La prima verificare de masura, pentru ca tot dosarul e o prostie, am solicitat in principal revocarea masurii arestului preventiv si punerea de indata in libertate, iar in subsidiar inlocuirea cu masura controlului judiciar. Degeaba ne spune CEDO ca judele are obligatia de a analiza gradual fiecare masura preventiva si de a motiva de ce se impune luarea unei masuri preventive si de ce sunt insuficiente celelalte mai blande. Degeaba. Oricum, omul nu motiveaza nimic, dar nimic, Inafara de copy-paste din cod, pas. Si acolo, aminteste de arest preventiv si control judiciar.

La urmatoarea verificare de masura, solicit in principal, revocarea masurii iar in subsidiar, inlocuirea cu o alta masura preventiva mai blanda, respectiv control judiciar sau arest la domiciliu. Se resping solicitarile noastre si se mentine masura arestului preventiv pe inca 30 de zile (nu s-a mai obosit distinsul sa indice si perioada in concret, de la data de... pana la data de ..., prea complicat). Era previzibila solutia pentru ca stiam din discutiile cu colegii mei ca distinsul nu a invatat sa inlocuiasca arestul preventiv cu o alta masura. Daca se inlocuieste de instanta de control judiciar, aia e. Dar el nu inlocuieste ca vezi Doamne o decizie de acest gen ii afecteaza imaginea (mai ales ca ocupa si o functie de conducere).

Citesc incheierea, mi se pare un deja-vu. Deschid si incheierea anterioara si le analizez in comparatie, paragraf cu paragraf. Cand colo, ce sa vezi? Singura diferenta intre cele doua incheieri (pe langa cele de ordin administrativ) este perioada in care inculpatul s-a aflat sub puterea masurii arestului preventiv, dupa cum se poate observa:

in prima „Inculpatul a fost arestat preventiv in data de 15.12.2021, acesta aflandu-se sub puterea masuri preventive de doar 28 zile.” vs. in a doua „Inculpatul a fost arestat preventiv in data de 15.12.2021, acesta aflandu-se sub puterea masurii preventive de mai putin de doua luni.” (a se vedea imaginea de mai jos).

In rest, nicio diferenta. Si cand spun asta, ma refer inclusiv la motivarea asupra cererii de inlocuire a masurii arestului preventiv cu cea a arestului la domiciliu. Dar ce conteaza? E bine si asa. (a se vedea imaginea de mai jos)

Ar fi fost relativ bine daca ar fi fost un caz izolat. Ajungem in contestatia impotriva celei de-a doua incheieri. Solicitarea primara a fost admiterea contestatiei, desfiintarea si trimiterea spre rejudecare, cu consecinta punerii in libertate a inculpatului, pe motiv de nelegalitate a incheierii prin prisma lipsei motivarii si abia in subsidiar pentru netemeinicie. Aveam un feeling ca se va admite contestatia pentru solicitarea primara pentru ca era mai mult decat evidenta.

Dar cand colo, ce sa vezi? Completul de la Tribunalul Maramures, ce-o fi zis? E prea de oaie, omul cam are dreptate. Dar daca o admitem pe nelegalitate si o trimitem spre rejudecare, parca ar fi prea nasol. Si atunci? Impacam si capra si varza. Admitem contestatia pe netemeinicie.

Am asteptat cu maxim interes sa vad motivarea pentru petitul principal. Cand colo, citeste daca ai ce. Motivarea era strict pe petitul subsidiar, si din nou o as jigni-o daca i-as spune motivare: „la acest moment constatam ca masura arestului preventiv este disproportionata, sens in care vom dispune inlocuirea acesteia cu masura arestului la domiciliu pe care o consideram suficienta si proportionala”.

Ah, era sa uit. Atat de bine a fost „citit” rechizitoriul macar, incat inculpatului i s-a impus interdictia de a comunica cu sotia acestuia, care are calitatea de martor in dosar (desi locuiesc impreuna). Deci esti plasat in arest la domiciliu, dar sotia sta la parinti pana cand se va inlatura obligatia. De nivelul ridicolului.

La urmatoarea verificare de masura la prima instanta, se admite solicitarea subsidiara si se dispune inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu masura controlului judiciar, pe acelasi stil de „lipsa motivare”.

In continuare, urmeaza alte doua verificari de masura. Cam stiam la ce sa ma astept, dar totusi speram intr-o minune. Bineinteles ca se mentine masura controlului judiciar pentru 60 de zile.

Dupa cea de-a doua incheiere, iar le analizez in antiteza. De data asta difera numai data si numarul incheierii. Mai ridicol de atat cred ca nu se poate”.

Prezentam in continuare exemplele evidente de copy-paste din speta expusa de avocatul Cristian Gindac: 

La 11 ianuarie 2022, judecatorul a scris in felul urmator (vezi facsimil 1):

„Inculpatul a fost arestat preventiv in data de 15.12.2021, acesta aflandu-se sub puterea masurii preventive de doar 28 zile. Aprecierea duratei rezonabile a detentiei se face luandu-se in considerare circumstantele concrete ale fiecarui caz, pentru a se vedea in ce masura exista indicii cu privire la un interes public real care, fara a fi adusa atingere prezumtiei de nevinovatie, are o pondere mai mare decat cea a regulii generale a judecarii in stare de libertate, or, in speta, presupusele fapte savarsite de inculpat aduc atingere bunei desfasurari a ordinii sociale si reclama mentinere a starii de arest preventiv a acestuia”.

In 4 februarie 2022, acelasi magistrat a scris (vezi facsimil 2):

„Inculpatul a fost arestat preventiv in data de 15.12.2021, acesta aflandu-se sub puterea masurii preventive de mai putin de doua luni. Aprecierea duratei rezonabile a detentiei se face luandu-se in considerare circumstantele concrete ale fiecarui caz, pentru a se vedea in ce masura exista indicii cu privire la un interes public real care, fara a fi adusa atingere prezumtiei de nevinovatie, are o pondere mai mare decat cea a regulii generale a judecarii in stare de libertate, or, in speta, presupusele fapte savarsite de inculpat aduc atingere bunei desfasurari a ordinii sociale si reclama mentinerea starii de arest preventiv a acestuia”.

Ulterior, in contestatie, Tribunalul Maramures a inlocuit arestarea preventiva cu controlul judiciar. Cauza iar a ajuns pe masa judecatorului Marcu, pentru ca acesta sa verifice legalitatea si temeinicia acestei din urma masuri preventive. In data de 12 mai 2022, magistratul a mentinut controlul judiciar timp de 60 de zile, motivand in felul urmator (vezi facsimil 3):

„In ceea ce priveste gravitatea infractiunilor, acest aspect reiese din modalitatea concreta de savarsire, respectiv trei infractiuni comise in concurs real, apreciindu-se ca, in raport de circumstantele cauzei, masura controlului judiciar este necesara pentru asigurarea scopului prevazut de art. 202 Cod procedura penala.

Judecatorul de camera preliminara retine, astfel, ca temeiurile care au fost avute in vedere la luarea acestei masuri preventive se mentin, impunandu-se in continuare o restrangere a libertatii de miscare a inculpatului pentru prevenirea savarsirii de noi infractiuni si pentru a se garanta ca buna desfasurare a procesului penal nu va fi impiedecata in niciun fel, sub aspectul legalitatii neconstatandu-se, de altfel, elemente de nelegalitate a luarii acesteia si nici nu s-au identificat imprejurari noi din care sa rezulte nelegalitatea masurii, temeiurile de fapt noi, invocate de inculpat, prin aparator, in sprijinul cererii de revocare a masurii preventive a controlului judiciar, tinand de fondul cauzei, urmand, deci, a fi analizate cu ocazia judecatii pe fond.

Constatand ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru mentinerea masurii controlului judiciar, care este necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia si pentru protejarea interesului public, care trebuie sa primeze fata de interesul personal, tinand seama, totodata, si de data la care a fost luata, judecatorul de camera preliminara apreciaza ca nu se pune problema depasirii termenului rezonabil, iar in raport de acuzatiile aduse inculpatului masura neavand un caracter excesiv, va dispune mentinerea acesteia pentru o perioada de 60 de zile, potrivit dispozitivului”.

Pasajul de mai sus a fost preluat identic in cea mai recenta incheiere (din 5 iulie 2022), prin care judecatorul Catalin Marcu a prelungit din nou controlul judiciar (vezi facsimil 4).

* Cititi aici intregul articol de pe blogul avocatului Cristian Gindac

* Cititi aici incheierile de la Tribunalul Maramures