Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei a publicat un protest impotriva OUG 83/2013, prin care au fost abrogate dispozitiile legii 146/1997 privind taxele de timbru, protest prin care acuza faptul ca “Justitia se privatizeaza” ca urmare a demersurilor ministrului Justitiei Robert Cazanciuc (foto). Iata materialul AMJ:

Justitia se privatizeaza

“Noul ministru al Justitiei, domnul Robert Cazanciuc, a promovat o Ordonanta de urgenta, aprobata de Guvern (OUG 83/2013), prin care au fost abrogate dispozitiile legii 146/1997 privind taxele de timbru, fiind modificate in sens radical atat cuantumul cat si situatiile la care se aplica acestea.

Intentia declarata a domnului ministru a fost de a stabili un echilibru “corespunzator” intre eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public si “obligatia cetateanului care foloseste acest serviciu de a contribui la sustinerea costurilor”, facand totodata referinta la un sistem de taxare neadecvat, cu consecinte negative pe planul situatiei justitiabililor si al nevoilor acute ale sistemului judiciar.

Problema trebuie sa fie tratata din trei perspective: a Justitiabilului, a Sistemului Judiciar si a Guvernului.

Justitiabilul

Noul act normativ creste nivelul taxelor de timbru si scade numarul situatiilor in care cererile sunt scutite de taxa de timbru. Concluzia generala si imediata este aceea ca se ingreuneaza, daca nu blocheaza, accesul la Justitie. Cresterea gradului de taxare in justitie trebuie privita in corelare cu scaderea nivelului de trai al populatiei si cu cresterea nivelului de coruptie din Administratie. Acest din urma fenomen nu poate fi reglementat decat prin Justitie, insa daca accesul la Justitie se ingreuneaza, prin orice mijloace, inclusiv fiscale, mecanismul de reglare democratic dintre cele trei puteri in stat, risca sa nu mai functioneze.

In Romania, credem ca Guvernul ar fi trebuit sa aiba o preocupare crescuta fata de nevoia de crestere a gradului de educatie civica al populatiei, accesarea serviciilor Justitiei fiind o masura a constientizarii drepturilor pe care cetatenii le au si asumarea unui efort, inclusiv financiar, in vederea apararii si impunerii respectarii acestor drepturi. In conditiile in care exista o problema recunoscuta de lipsa a informatiilor suficiente si accesibile societatii civile privind procedurile din domeniul Justitiei, este evident ca popularizarea si promovarea cresterii taxelor pentru accesarea serviciilor din Justitie duce la restragerea si mai mult a numarului de persoane care doresc si reusesc sa acceseze aceste servicii.

In acelasi timp, observam ca au fost eliminate din actuala forma a actului normativ prevederile privind scutirile de la plata taxelor de timbru pentru cererile reclamand atingerile aduse dreptului la imagine si reputatie, ca si a celor privind imobilelel nationalizate sau decurgand din perioada de detentie sau opresiune a fostilor detinuti sau persecutati politic in timpul regimului comunist.

Cum prin aceste prevederi s-a incercat sa se restabileasca raporturile juridice normale intr-o societate, in care normalitatea nu este aceea a atingerii dreptului de proprietate si al drepturilor fundamentale ale omului, excluderea facilitatilor fiscale prevazute pentru restabiliarea unui echilibru stricat de regimul comunist, inseamna abdicarea de la valorile care au fost reclamate in 1989 si care stau la baza oricarei societati democratice.

Remarcam de asemenea, cresterea taxelor privind cererile de pe parcursul proceselor, cum ar fi cele privind recuzarea judecatorilor. In conditiile in care, asa cum AMJ a aratat si anterior si cum se reflecta si in numeroasele raporte de tara, in Romania exista o Justitia are o problema legata de lipsa de independenta si impartialitate a magistratilor, care refuza, totodata, sa puna in aplicare prevederilor legale si procedurale privind recuzarea, existand un grad de aproape 100% de respingere a cererilor de recuzare, fara cale efectica de atac, noua prevedere este de natura sa descurajeze orice incercare de relevare a situatiilor de incompatibilitate ale magistratilor. Aceasta masura dubleaza practic modificarile prevazute in aceasta materie de Codul de procedura civila prin care se duce in derizoriu institutia incompatibilitatilor, prin tratarea sa nu ca un incident procedural dirimant, ci ca un avatar legislativ pastrat pentru linistea institutiilor europene, insa fara nici un fel de incidenta practica.

Sistemul Judiciar

Se sustine ca prin cresterea taxelor se are in vedere cresterea nivelului de calitate al serviciului judiciar. Este de mentionat ca taxele de timbru, in ciuda aparentei, nu au o destinatie speciala – Justitia. Ele sunt colectate prin intermediul autoritatilor locale, la bugetul de stat central si rerepartizate de Parlament conform nevoilor bugetare.

Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, in cursul anului 2012 sa promoveze independenta financiara a sistemului judiciar prin auto-finantarea sa din taxele de timbru. CSM a avut o pozitie de respingere a propunerii, considerand ca sistemul judicar trebuie sa fie sustinut de catre bugetul de Stat.

In aceste conditii, de ce aceste comunicate populiste si de dezinformare prin care societatii civile i se induce existenta unei interdependente intre cresterea nivelului taxelor de timbru si calitatea actului de justitie?

Deci, magistratii sunt platiti de la bugetul de Stat, chiar daca ordonator de credite este mai nou Inalta Curte de Casatie si Justitie si nu Ministerul Justitiei.

Legislatia prevede pentru magistrati o multitudine de sporuri de stres, de vechime, de grad de instanta, de mobilitate, etc, care, raportat la nivelul veniturilor medii pe cap de locuitor (dintre cele mai mici in Europa), sunt indestulatoare si de natura sa asigure nivelul calitativ dorit al actului de justitie, iar daca pana la acest moment el nu a fost atins, problema nu este una financiara, strategia Guvernului, daca exista una, in acest sens, trebuind a fi regandita.

Guvernul

Domnul Ministru Cazanciuc a propus modificarea legii taxelor de timbru din considerente de ordin practic.

Laudabil. Din pacate, propunerile domnului Cazanciuc, ca de altfel si premisele de la care pleaca, dovedesc necunoasterea sistemului judiciar si lipsa de contact cu profesiile juridice. Aceasta se explica si prin lipsa totala de experienta juridica practica a domnului ministru, din CV-ul dansului nereiesind daca a intrat vreodata intr-o instanta de judecata, fie ca procuror, fie ca justitiabil, si cu atat mai putin ca functionar, ceea ce este indispensabil pentru dobandirea unei experiente reale si pentru a putea ca masurile luate in Justitie sa aiba legatura cu realitatea din Justitie si nu cu planul cincinal.

Deci, de unde a ajuns domnul Ministru la concluzia ca ar exista o carenta calitativa a serviciilor instantelor de judecata? Si de ce a considerat ca aceasta problema poate fi rezolvata prin impunerea suplimentara a justitiabililor?

Credem ca se impune concluzia de la sine: noul act normativ nu are nici o legatura cu calitatea actului de justitie. El este rezultatul a doua influente: cea a instantelor de judecata, de ingreunare a accesului justitiabilului la Justitie si cea a Guvernului de a mari sumele care alimenteaza bugetul de Stat.

Cu alte cuvinte, nici in aceasta ecuatie, Justitiabilul nu a fost luat in consideratie, ceea ce nu ne mira avand in vedere ca acesta nu se gaseste in centrul nici unei strategii pe Justitie neelaborate de catre guvernanti.”