In pragul alegerilor prezidentiale, Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei a realizat, pe baza propriilor rapoarte pe Justitie, o scurta, dar sumbra radiografie a sistemului judiciar romanesc la finalul celor 10 ani de regim Traian Basescu. Intr-un articol publicat, luni 27 octombrie 2014, pe site-ul amjust.ro, intitulat "Pentru o relatie sanatoasa cu Justitia", AMJ deplange starea jalnica in care a ajuns sistemul judiciar, in special dependenta acestuia de politic.

AMJ avertizeaza ca parchetele si instantele sunt "aservite unor interese de facturi diferite si departe de a fi independente" si ca cele doua mandate ale presedintelui Traian Basescu "au fost caracterizate printr-un interventionism neconstitutional, prin aservirea serviciilor secrete si, prin intermediul acestora, a institutiilor-cheie din Justitie – CSM, Parchetul General, DNA si conducerile instantelor". Criticile Asociatiei nu s-au limitat la Traian Basescu, ci l-au vizat si pe prim-ministrul Victor Ponta - principalul favorit in lupta pentru Cotroceni, care, in opinia AMJ, "nu ofera garantiile necesare unei persoane care ocupa functia de Presedinte".

Este pentru a doua oara in decursul acestei luni cand Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei acuza vehement principalele institutii ale statului, Presedintia si Guvernul, ca au adus grave atingeri sistemului judiciar. La 9 octombrie 2014, AMJ condamna imixtiunea in actul de justitie a primilor doi oameni in stat, respectiv, afirmatiile publice pe care presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta le-au facut pe seama dosarului de evaziune fiscala deschis impotriva concernului rusesc Lukoil.

Prezentam integral articolul Asociatiei pentru Monitorizarea Justitiei:

"Pentru o relatie sanatoasa cu Justitia

Rapoartele pe justitie intocmite de AMJ au aratat ca Justitia se afla intr-o stransa, prea stransa, dependenta de celelalte puteri in stat si de serviciile secrete.
Initiativele din spatiul social sau normativ, pe care institutiile Statului, Presedintia sau Guvernul, le-au avut, cu scopul declarat de a apara independenta Justitiei, au fost de fiecare data fie o incercare de intimidare, fie de manipulare a acesteia.
Din pacate, chiar evolutia recenta confirma ca Parchetele si instantele de judecata sunt aservite unor interese de facturi diferite si departe de a fi independente.
Nu dorim sa comentam daca, din perspectiva politica, o astfel de actiune este binevenita, insa ea constituie o imixtiune in activitatea Justitiei si, pe termen lung, nu poate decat sa fie daunatoare.
Aducem in discutie acest lucru deoarece persoana care va fi aleasa Presedinte in urmatorul scrutin are un rol deosebit de important, atat prin prisma atributiilor constitutionale, cat si prin raportare la evolutia institutiei in perioada celor doua mandate ale domnului Traian Basescu.
Asa cum aratam si anterior, mandatele domnului Basescu au fost caracterizate printr-un interventionism neconstitutional, prin aservirea serviciilor secrete si, prin intermediul acestora, a institutiilor cheie din Justitie – Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, Directia Nationala Anticoruptie si conducerile instantelor. Si nu in ultimul rand, prin infiltrarea agentilor printre magistrati.
In timpul mandatelor sale, organele de cercetare si instantele de judecata in materie penala au pus accent intr-un mod quasi-exclusiv pe informatiile obtinute prin mijloace de siguranta nationala, in special interceptari ambientale si telefonice, chiar si dupa ce Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca legislatia privind interceptarile se afla in conflict cu prevederile Conventiei.
Presiunile pe care Presedintele Traian Basescu le-a pus asupra institutiilor din Romania au condus la pervertirea ideii de Stat de drept si a principiului separatiei puterilor in Stat.
Recent, cercetarile penale in curs au relevat ca interventiile Presedintelui s-au realizat mai ales in scopul ocrotirii unor grupari de interese economice si nu in scop constitutional.
In acest context, ascensiunea neo-comunistilor reprezentati de Partidul Social Democrat se datoreaza in cea mai mare masura abuzurilor institutionale si antidemocratice pe care Presedintele Traian Basescu le-a facut in timpul mandatelor sale si mai putin afinitiatilor doctrinare ale electorilor.
Domnul Victor Ponta, credibilizat de catre mass-media ca fiind candidatul la Presedintie cu cele mai mari sanse de castig, este astfel beneficiarul acestei situatii conflictuale calchiata pe starea de demoralizare a societatii civile.
Aceasta cu toate ca, evolutia sa nu ofera garantiile necesare unei persoane care ocupa functia de Presedinte.
Din perspectiva respectarii normelor de drept civil, domnul Ponta a incalcat legislatia privind dreptul de autor, insusindu-se in mod nedrept opera unor alte persoane.
Plagiatul a fost constatat in mod transant de catre Universitatea Bucuresti, chiar daca, din punct de vedere penal, pe considerente de ordin procedural, fapta sa nu a putut face obiectul unei condamnari.
Viitorul Presedinte al Romaniei ar putea sa fie o persoana care a nu are nici un respect pentru proprietatea intelectuala, insusindu-si opera unei alte persoane.
Din perspectiva respectarii normelor de drept penal, in cadrul dosarului de cercetare privind organizarea si desfasurarea referenumului, domnul Ponta s-a autodenuntat ca ar fi savarsit infractiunile incriminate de Codul penal.
Este evident ca, in calitate de fost procuror si avocat, domnul Ponta a facut denuntul cunoscand atat norma legala cat si fapta savarsita, cel mai grav fiind faptul ca la momentul savarsirii faptei domnul Ponta avea calitatea de Prim-ministru.
Recentele controverse privind pretinsa calitate a domnului Ponta de agent SIE in perioada in care era Procuror pe langa Parchetul General ridica serioase semne de intrebare cu privire la profilul sau real pentru ca, din perspectiva respectarii normelor de drept constitutional, declaratiile Presedintelui Traian Basescu sa reveleze un conflict legal in care s-a aflat domnul Ponta in perioada in care era procuror.
Dispozitiile constitionale care interzic unui procuror sa fie in acelasi timp agent in cadrul unui serviciu de informatii sunt de maxima importanta deoarece ele creeaza o separatie neta intre cei care conduc tara pe baze elective si structurile secrete dintr-un stat.
Or, daca o persoana care in calitatea sa de Procuror este chemata sa apere respectarea legii, incalca norma fundamentala intr-un mod atat de flagrant, se pune intrebarea care sunt sansele ca sa o respecte, odata ajuns Presedinte, cand va beneficia de imunitate!
Toate acestea contureaza un profil deloc de invidiat al candidatului creditat in prezent cu cele mai mari sanse la castigarea alegerilor prezidentiale si promit o era si mai intunecoasa sub aspectul respectarii Statului de drept decat a ultimii decade".