Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti treneaza de mai bine de trei ani dosarul in care doi fosti angajati ai Operei Romane sunt acuzati de abuz in serviciu. Expertiza finalizata in urma cu o luna arata producerea unui prejudiciu de peste doua miliarde de RON. Cu toate ca in acest caz au fost facute trei anchete distincte, de catre trei institutii ale statului, nu a fost recuperat niciun leu din prejudiciu si nu a fost tras nimeni la raspundere, iar cauza zace la Politie.

La randul sau, directorul Operei Catalin Alexandru Ionescu, a fost gasit responsabil de debandada din institutie, in urma anchetelor Corpului de Control al Ministerului Culturii si auditorilor Curtii de Conturi. Opera s-a dovedit a fi o institutie greu de controlat, exact in perioada efectuarii anchetelor, laptopurile auditorilor Curtii de Conturi fiind furate.

Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5, organul de urmarire penala care are in supraveghere dosarul instrumentat de Serviciul de Investigare al Fraudelor, ne-a transmis un raspuns in care ne-a precizat urmatoarele:”In dosarul nr 2909/P/2007 s-a dispus la data de 25 septembrie 2007 inceperea urmaririi penale fata de numitii Iustina Cotet si Teodor Visalom sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice. In fapt, s-a retinut ca in perioada 2006-2007, invinuitii, in calitate de director economic, respectiv director tehnic la Opera Romana, si-au indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu, creand o paguba institutiei in suma de 2.212.627 RON”. Desi cauza este intrumentata din 2007, inspectorului Cristina Visan i-au trebuit trei ani pana sa anexeze anchetei o expertiza tehnica judiciara in constructii, adica pana la data de 23 iulie 2010. Ancheta de la Politie nu este singura care a ramas fara niciun rezultat. Alte doua institutii care au trimis controale, Ministerul Culturii si Curtea de Conturi au indicat un alt vinovat pentru prejudiciul creat: directorul Catalin Alexandru Ionescu. Directorul a refuzat sa puna la dispozitia inspectorilor din Ministerul Culturii actele necesare pentru documentarea controlului, trimitandu-i pe acestia sa ceara documentele institutiei de la fostii angajati ai Operei. Directorul este bine mersi si la aceasta ora, el a ramas in functie, fara a exista macar vreo sanctiune disciplinara. ”Comisia de control a considerat rea-vointa din partea directorului general, atata timp cat dansul recomanda comisiei persoane plecate deja din institutie (...)”, se arata in raportul Corpului Ministerului Culturii. Neregulile descoperite de cei din Minister si de cei din Curtea de Conturi au ramas, insa doar la stadiul de descoperire. Multe dintre infractiunile descoperite de auditorii de la Curtea de Conturi stau de mai bine de un an in dosarele de la Politia Capitalei. Niciun contract semnat de Opera Romana in perioada 2006-2008 nu a fost supus vizei de control financiar preventiv, iar in unele contracte, contabilul sef al institutiei a semnat si ca parte in contract si a dat viza pentru controlul financiar preventiv.

Contract semnat numai de furnizor, dar platit de Opera Romana

Unul dintre contractele invocate de Corpul de control ca fiind nelegal a fost incheiat de conducerea Operei Romane cu SC Benfit Servicii SRL, pentru achizitionarea de echipamente electronice, in valoare de aproape 20.000 de euro. Acest contract “este semnat doar de catre furnizor, dar platile din contabilitate au fost efectuate”. Conform raportului, desi furnizorul “are un rulaj total cu Opera in anul 2006 in valoare de aproximativ 45.000 de euro, nu exista o desfasurare prealabila a procedurilor de achizitii publice aplicabile la acea data”. Un al doilea contract, incheiat tot in 2006, intre Opera Romana si Crisor Show SRL, in valoare de peste 46 de mii de euro, a fost semnat direct intre conducerea institutiei si companie, fara realizarea unei licitatii, asa cum cere legea. Firma a beneficiat de contracte de peste 300.000 de euro cu Opera Romana numai in 2006, “fara aplicarea procedurilor de achizitii publice aplicabile la acea data”. In plus, inspectorii din Ministerul Culturii au concluzionat ca, pentru a nu face licitatie publica, conducerea Operei a divizat valoarea contractelor pana la maximul sumei pe care o putea acorda fara licitatie.

Licitatie cu dedicatie

Corpul de control al ministrului a mai descoperit un contract incheiat intre Opera si Bull Media, pentru mai multe obiecte de iluminat. In caietul de sarcini exista o conditie pentru primirea contractului, accea ca firma sa prezinte referinte de la companiile pentru care a mai lucrat. Bull Media l-a trecut pe directorul Operei la categoria referinte. “Recomandarile solicitate ca si criterii de calificare sunt inexistente, facandu-se de catre ofertant doar o trimitere la persoanele care ar putea sa dea recomandari, in persoana directorului unei firme de cosmetice si in persoana  directorului general al Operei, Catalin Ionescu. In caietul de sarcini, comisia considera nepotrivita si evaziva sintagma”ca poate sa asigure maxim de locuri de expunere”. In cadrul unei proceduri, specificatiile tehnice trebuie sa permita accesul egal la procedura de atribuire si nu trebuie sa contina elemente care sa aiba ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natura sa restranga concurenta. Conform argumentelor din documente, comisia constata intentia vadita a managementului Operei ca acest contract sa fie directionat catre un anumit agent economic.” Derularea contractului nu a fost lipsita de probleme din punct de vedere al contabilitatii: “urmarindu-se derularea contractului, se constata faptul ca platile catre SC Bull Media sunt facute pe baza de factura fara avizul “Bun de plata” si fara semnaturile persoanelor autorizate din cadrul compartimentului de specialitate, respectiv “Certificare in privinta conformitatii, legalitatii si regularitatii”. Documentele justificative lipsesc din notele contabile”. Fara a tine seama de programul anual de achizitii, conducerea Operei a decis sa achizitioneze, prin achizitie directa, pe baza de comanda de la societatea comerciala “Andreia Pram”, fara a aplica o procedura de achizitie publica, Opera cheltuie, pentru reparatii ale tabloului electric in valoare si refacerea prizelor peste 50.000 de lei sau 15.000 de euro, iar in 2008 pentru acelasi gen de servicii, suma chetuita se dubleaza ajungand la 109.133 de lei. Asta in conditiile in care Opera avea angajati, cu norma intreaga, 10 electricieni.

Decoruri de 50.000 de euro

“Pentru contractul nr.708/04.02.2008 de lucrari de executie si creatie in regim de prototip de decoruri montabile din lemn si recuzita pentru opera Macbeth, avand o valoare estimativa de 200.000 de euro (n.n.- din care suma platita a fost de 50.000 de euro) s-a aplicat procedura negocierii fara publicarea prelabila a unui anunt de participare. Conform notei justificative din data de 10 ianuarie 2008, oportunitatea alegerii acestei proceduri a fost motivata de art 122 din Ordonanta de Urgenta 34/2006, care prevede ca autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare atunci cand din motive artistice contractul de achizitie poate fi atribuit numai unui anumit operator economic. Echipa de control constata ca justificarea alegerii procedurii nu este intemeiata, acest gen de servicii fiind atribuite anterior si altor operatori economici”.

Contabilul sef, semnatura la dublu

Un alt contract a fost incheiat de Opera Romana cu SC ABT & CO SRL, pentru intretinerea si repararea sistemului informatic, servicii care au costat institutia aproape 55.000 de lei. Inspectorii au constatat “incompatibilitate in exercitarea vizei de control financiar preventiv, in sensul in care contabilul sef semneaza ca parte in contract si acorda viza de control financiar preventiv pe acelasi document.” Acesta nu a fost singurul contract in care contabilii au semnat si pentru furnizor si pentru beneficiar, fiind inregistrate, la nivelul Serviciului de Investigare a Fraudelor, nu mai putin de doua dosare pe numele a doi fosti contabili si al unui fost administrator al Operei. Conform informatiilor noastre, fostii angajati ai Operei sustin ca au semnat multe acte din cauza presiunilor exercitate asupra lor de catre conducerea Operei, fiind constant amenintati ca isi vor pierde locul de munca daca nu semneaza.

Opera a platit de doua ori acelasi serviciu

In 8 ianuarie 2008, conducerea Operei a incheiat, prin achizitie directa, contractul cu numarul 838/12.07.2007, de servicii pentru „intretinere stangi, cortina antifonic, revizia lor tehnica curenta lunara (verificare, curatire, lubrifiere, efectuarea tuturor reglajelor) cu o durata de 12 luni, cu SC Solid Service Lift SRL, reprezentata de Gheorghe Zaharia- director general. Contractul este in valoare de 10.636 de euro. Contractul nu este supus vizei de control financiar preventiv”. Dupa cateva luni, in 23 aprilie 2008, „se incheie cu acelasi domn Gheorghe Zaharia, in calitate de persoana fizica autorizata RSVTI, un contract civil de locatiune a lucrarilor, care are ca obiect de activitate, printre altele, si supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor de ridicat, respectiv stangile, pe o perioada care se suprapune cu cea in care se deruleaza contractul de mai sus, pentru o remuneratie de 523 lei brut/luna. Comisia de control considera ca obiectele de activitate ale celor doua contracte de mai sus se suprapun, reprezinta un conflict de interese si constata ca institutia Operei a platit de doua ori pentru acelasi gen de servicii”.

Desi lucrurile sunt clare, procurorii de la Sectorul 5 n-au gasit pana acum solutia finala, asteptand, probabil, o noua „stagiune„ de achizitii identice ca sa le aiba pentru comparatie.